Newspaper Page Text
Brooklyn, N.Y. — Dragi Cetitori ai Ziarului “Românul American”; Prin câteva rânduri vreau să vă descriu plăcerea ce am avut-o ce tind cartea d-lui George Vocilă, despre călătoria ce a făcut-o în Republica Populară Română. Urmărind fiecare cuvânt de scris de d-lui, pare că m’am văzut Si eu în România, mi s’a părut că văd toate celea. că sunt în antu rajul lor, că iau parte la toate ce le au oamenii acolo. Poţi vedea cum sunt de bucur oşi, cum lucrează cu toată inima, fiindcă vor ca ţara să progreseze pe zi ce trece. Primesc scrisori dela nepoţi si nepoate, toţi lu crează şi sunt veseli, nu pretind nimic dela mine, ei sunt mulţu miţi. TOţi oamenii cari lucrează sunt mulţumiţi. Descrierea d-lui Vocilă e foarte interesantă si fotografiile sunt foarte bune. Când am ajuns unde dl. Vocilă scrie: Paloşul, satul meu natal, sincer vă spun că âm In Cinstea Centenorului Naşterii Lui Pavlov Ivan Pavlov- Un Mare Om de Ştiinţă r S'.. '*. ,T m —• . '»» -•' - • : i'W'3s3F3&*#&*:;:. STREPTOMYCIN Penicillin sau ori care Medicină sau Prescripţii pentru ROMÂNIA veţi găsi la FARMACIA ROMANA. Noi vom primi lega lizarea. împachetăm fi trimitem aceste medicini in ţari. Preţurile reduse. Satisfacţia garantată. FARMACIA POMERANCE 1813 East Davison Tel TO. 1-3351 Detroit, Michigan \n\n Sâmbătă. 19 Noembric. 1949 însemnări Fraternale Despre Lei şi Despre Pachete de George Vocflă IN ârticolul trecut sm vorbit despre afaceriştii români ame ricani cari se îndeletnicesc, să facă transacţii la negru. Am arătat cum unii preoţi si laici, fac afaceri la bursa neagră, promiţând trimiţătorilor de aici, că ai lor de dincolo, vor primi 200 lei la dolar înloc de 150 cât e schimbul oficios. Am arătat pă acei lacomi de aici, cari se dedau la astfel de apucături şi transacţii josnice, pot cauza rău 4a ai lor de dincolo, implicându-i în afaceri la negru, in afaceri ilegale, cari vor fi pedepsite de lege, când cei implidaţi de acolo vor fi prinşi. Reacţionarul cutare, sau preotul cutare, care vine şi vă face oferta să călcaţi legea, sunt duşmanii voştri. Ei sunt duşmanii Repu blieei Populare Române. Ei sunt duşmanii la ai voştri de dincolo. Acestea, plus profitul pe care-1 fac din astfel de transacţii, plus faptul că ei servesc interesele fugarilor criminali români şi ale acelor de dincolo cari au de gând să fugă y şi în pregătirea de a fugi îşi schimbă leii în dolari, ii face 1 pe aceşti râu făcători să se dedea la astfel de acte ilegale. Dar dece să ajutaţi dvs. pe aceşti criminali, frate loane sau frate Petre român american? Dece să-i ajutaţi pe ei şi să faceţi pe ai voştri "de dincolo să calce legea, fiind astfel supuşi pedepsei prevăzute de lege? Pe lângă toate altele, it just does not make sense, cum zice americanul. Chestiunea Pachetelor E La Fel Cam* acelaş lucru îl fac unii cât priveşte trimiterea de pachete dincolo. % Sunt aproape doi ani de când ziarele româneşti de aici au' publicat un comunicat al secţiei comerciale a Legaţiei Ro mâne de aici. Acel comunicat a fost foarte clar asupra la: (a) Să nu se trimită lucruri noui şi (b) Să se plătească aici taxa vamală. Dar unii au nesocotit îndrumările comunicatului. Ei au: continuat să trimită lucruri noui, şi nici nu au plătit taxa vamală aici. Toţi aceştia au cauzat greutăţi la ai lor de dincolo. La acei din ai lor la cari le-au trimis pachetele. Dar această nesocotinţă a mai cauzat ceva. Ea a dat şansă duşmanilor de moarte ai poporului român ca alde Donev şi asociaţilor lui, ca prin urletele lor să arunce cu noroi în con ducerea cinstită a poporului român. Unii şe mai dedau şi acum la astfel de specule. Acest fapt îl poate afla oricine vorbeşte cu unii din acei cari trimit; pachete în felul menţionat. I Pentru ilustraţie e destul să menţionăm un caz. Un caz k unde un individ a trimis un pachet în ţară. După spusele lui, a luat stofă nouă, a învelit-o în haine uzate, şi astfel el, a crezut că a reuşit să înşele pe funcţionarii dela vamă. Dar nu i-a mers. Funcţionarii dela vamă au aflat acea stă încercare de a înşela. Conţinutul Pachetelor Se Vinde La Negru Să luăm apoi un alt caz. Nu de mult în discuţie cu un individ a ieşit la iveală, că până acum el a trimis la ai lui, pachete, în valoare de .două mii de dolari, Acum să se gândească fiecare, ce a putut face o familie cu haine de 2 mii de dolari? De sigur că dacă nu chiar toate, dar cea mai mare parte din conţinutul acelor pachete, şi-a găsit drumul spre piaţa neagră. lată la ce se îndeletnicesc unii! Si pe urmă dacă ai lor sunt prinşi şi pedepsiţi cu astfel de afaceri ilegale, aceşti in divizi de aici, încep să se plângă. încep să strige, că nu e bine în Republica Populară Română. Deci toţi acei cari se dedau la astfel de afaceri servesc, fie că îşi dau ori nu seama, interesele fugarilor fascişti şi criminali români, şi ale tuturor duşmanilor poporului român. De aceea e bipe, ca fiecare român american de bine, să se gândească de zece ori, până nu încearcă aşa ceva. Si după părerea mea, toţi acei cari ştiu aceste lucruri şi tot se dedau la astfel de îndeletniciri, ai poporului român nu se mai pot numi, indiferent ce spun ei! Despre Broşura Fratelui Vocilă Cupon de Comandă CETITI REALITATEA DESPRE ROMANIA Administraţia Ziarului "Românul American” 2144 East Grand Rlvd. - Detroit 11, Mich. Vâ rog trimiteţi Broşuri întitulate "Prima Călătorie în Republica Populară Română”, pentru cari alătur $ (Pentţp comenzi de până la 10 exemplare costul e ăsc una. Pentru comenzi dela 10 la 50 exemplare costul e 32c una. Pentru comenzi mai mari de 50 exemplare costul e 30c una). Numele Adresa Oraşul ; Zona Statul plâns de bucuria ce a avut-o când s’a revăzut cu rudeniile si prietenii, după o absenţă de 35 de ani din ţară. Am plâns unde scrie că a vizitat mormântul părinţilor cari i-au dat viaţă. Ce resist frumos! Păstrez cu drag cartea d-lui Vocilă ca o amintire frumoasă, şi vă îndemn pe d-v, dragi cetitori, s’o cumpăraţi şi cetiţi, căci veţi găsi multă plăcere în fiecare cu vânt ce-1 cetiţi. D-le Vocilă pri meşte felicitările mele. C. H. O cetitoare a ziarului “Românul American” Devalorizarea 0.N.U.-lui Diplomatul cel mai dispreţuit printre acei cari reprezintă ţările lor la Naţiunile Unite, este dele gatul englez Hector McNeil, din cauză că taie tot mereu bugetul 0.N.U.-ului: Funcţionarii ONU-lui spun că McNeil vrea să devaloreze Naţiunile Unite. Convocări -j Societatea ‘Constantin D.-Gherea’' Dearborn. Michigan. Membru şi membrele societăţii sunt rugaţi să ia parte la şedinţa lunară, ce va lua loc Sâmbătă seara în 19 Noemhrie, la orele 7:30, la 3240 Salina. Raportul dela arătarea filmelor si alte chestiuni vom avea în dis cuţie. Fiecare e rugat să vie pre gătit a se pune în regulă cu co tele lunare. Adam Petrie, Preşedinte J Toma Băla*. Secretar * « * Societatea “Frăţia Românilor” ; Societatea “Frăţia Românilor" convoacă pe această cale pe toţi j membrii si membrele în şedinţa lunară, ce va lua loc Duminecă în 20 Noembrie la orele 2:30 P.M., : la reşedinţa familiei George Co- 1 merzau, 4475 - Ist Street. Chestiuni pentru N bunul mers al societăţi vom avea pe tapet. Fie care este rugat să ia parte. Anica Moldovan. Preşedintă Floarea Comerzan. Secretară Filme Noui Cinematografice Vorbitoare Din Republica Populară Română Veniţi şi-Vedeţi cum Poporul Român Munceşte Pentru Pace şi Belşug. NEW YORK CITY Dumineca în 20 Noembrie 1949 - Ora 2 P. M. LA HOTEL CLARIDGE 44th STREET şi BROADWAY Auspiciul Societăţilor: "I. C. Frimu" şi "Românul American" de Constantin Bacov membru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. S’au împlinit o sută de ani dela naşterea marelui savant rus, academicianul Ivan Pav lov. 60 de ani din viaţa sa, Pavlov i-a consacrat ştiinţei, lucrând la desvoltarea ei cu energie neobosită şi pasiune creatoare. In Tara Sovietică, opera lui Pavlov se găseşte la loc de mare cinste şi guvernul sovi etic i-a acordat acestui mare savant tot sprijinul pentru a-şi putea realiza extraordinarele sale cercetări şi descoperiri ştiinţifice, caracterizate prin îndrăzneala concepţiei, prin a portul important pe care l-a adus ştiinţei materialiste. Lucrările lui Pavlov, bine cunoscute şi apreciate şi dift colo de hotarele U.R.S.S., re prezintă un titlu de glorie pen tru poporul rus şi popoarele Uniunii Sovietice. Nimeni nu poate contesta marele prestigiu pe care a reuşit să şi-l creeze Pavlov la congresele interna ţionale ale fiziologilor din toată lumea care au avut loc la Le ningrad şi la Moscova. Cu bu nă dreptate savanţii tuturor ţă rilor l-au recunoscut în una nimitate pe Pavlov drept şef al ştiinţei fiziologice. începuturile Cercetărilor Ivan Pavlov şi-a început cer cetările ştiinţifice în laborato rul clinicii celebrului r.us Serghei Botkin. El a studiat aci fiziologia circulaţiei sânge lui, sap mai exact, influenţa funcţionării inimii şi a vaselor sanguine. In această primă e tapă a activităţii sale ştiinţi fice Pavlov a introdus în fizkA logie idei cu totul noi în legă tură cu influenţa pe care o exercită sistemul nervos asu pra proceselor chimice din or ganele şi ţesuturile organismu lui animal. A doua etapă a activităţii ştiinţifice a lui Pavlov s’a des făşurat la Institutul de medi cină experimentală din Lenin grad înfiinţat acum 50 de ani. Aci a’a desvoltat pe deplin ge niul ştiinţific al marelui fizio log rus. Lucrarea Clasică A Lui Pavlov * In 1897, apăru lucrarea cla sică a lui Pavlov. “Lecţii des pre activitatea principalelor glande digestive” care a făcut o puternică impresie în întrea ga lume ştiinţifică. Pentru pri ma oară. în Istoria ştiinţei, Pav lov a expus în această carte noua sa metodă de studiete Cel mai mare dezastru din istoria aviaţiei americane. 54 per soane au fost omorâte, când un avion comercial s’a ciocnit cu a vionul militar P-38. Tragedia s’a întâmplat la aeroportul din Wash ington. Pe fotografie vedem cum lucrători de salvare privesc ulti mele servicii religioase date unei victime de către un preot. ITn singur pilot, cetăţean al Boliviei, a rămas în viaţă. a activităţii organismului viu, i fără ca acesta să fie vătămat. înainte se studia de pildă, funcţionarea creierului la e nimale prin îndepărtarea par ţială sau totală a emisferelor creierului mare, sau prin exci tarea lor mecanică cu ajutorul curentului electric. Aceste ex perienţe cauzau dureri insupor tabile animalului ori provo cau asemenea schimbări în or ganismul acestuia încât nu mai putea fi vorba de funcţionarea lui normală. Metodele elabo rate de Pavlov permiteau să se studieze acţiunea factorilor externi asupra organelor unor animale perfect sănătoase, fă ră ca acestea să sufere. Studiile Asupra Sistemului ' Nervos Ocupându-se cu fiziologia a paratului digestiv, Pavlov cer cetează o serie de fenomene fiziologice, ce până atunci fu seseră cu totul inaccesibile stu diului experimental. In mod treptat, Pavlov trece dela stu diul determinării funcţionării glandelor aparatului digestiv de către sistemul nervos, la studiul celui mai înalt şi mai complicat centru ăl sistemului Aplicarea Cercetir Rezultatele cercetărilor lui Pavlov au început foarte cu rând să fie folosite în aproape toate clinicile din lume pentru tratamentul bolilor stomacale şi intestinale. In anul 1904, lucrările ce lebrului savant rus au fost în cununate prin distincţia inter naţională, premiul Nobel. In 1906, a fost ales membru al Academiei de Ştiinţe din Ru sia, iar mai târziu, membru al celor mai mari academii din lume. Munca experimentală a lui Pavlov şi a discipolilor săi în dreptată în direcţia cunoaşte rii proceselor ce au loc în scoarţa creierului a dat un grandios tablou al funcţionării celor 14 miliarde de celule ner voase ale creierului, cu proce sele lor de influenţare recipro că, de excitare şi frânare, care toate la un loc fac posibilă activitatea coordonată a orga nelor stabilind totodată con tactul cu lumea înconjurătoare. In felul acesta, datorită co losalei activităţi ştiinţifice de puse de Pavlov, a fost iniţiată calea cunoaşterii temeliei ma teriale a Activităţii psihice. Doc trina progresistă a lui Pavlov bazată pe o concepţie materia listă, pe deplin ştiinţifică asu pra lumii, a lărgit graniţele Românul American nervos, scoarţa cenuşie a celor două emisfere ale creierului. In a treia şi ultima etapă a activităţii sale Pavlov elabo rează teoria reflexelor condiţi onate care a revoluţionat cer cetările fiziologilor, psihologi lor şi fiziologilor din lumea în treagă. Teoria lui Pavlov des pre reflexele condiţionate cre ază o punte de trecere din domeniul psihicului în al fizi ologicului. Studiiind reflexele ce deter mină funcţionarea glandelor salivare în timpul mâncării Pavlov îşi pune drept ţintă să descopere rolul sistemului nervos în procesul digestiei. Până atunci se considera că numai contactul direct al hra nei cu stomacul şi excitarea mecanică a pereţilor lui pro voacă secreţia sucului gastric. Pavlov a efectuat experienţa devenită clasică a “hrănirii a parente” care a dovedit cu toată evidenţa că pentru de gajarea sucului gastric este su ficientă o excitare nervoasă, fie numai vizuală. Aceasta se transmite glandelor stomacului şi provoacă secreţia sucului gastric. ilor Savantului Rus fiziologiei, dând o puternică ar mă psihologului, medicului, fi ziologului şi sociologului. In Serviciile Poporului In anii Puterii Sovietice, Pavlov, ca membru al Acade miei de Ştiinţe a U.R.S.S., a urmărit cu multă dragoste şi cu un uriaş interes desfăşura rea construirii socialismului, bucurându-se cu toată since ritatea de fiecare nou succes al U.R.S.S. El a fost tot timpul un adversar neînduplecat al tuturor aţâţătorilor la război, al vandalilor şi obscurantiş tilor imperialişti. Cuvântarea lui Pavlov la Congresul Internaţional al Fi ziologilor din 1935, un an îna inte de moartea sa, a răsunat ca 4in puternic apel pentru u nirea întregii omeniri progre siste, ca un protest vehement împotriva agresiunilor pe care le începuse fascismul. Pavlov ne învaţă pe noi, sa vanţii sovietici, să lucrăm şi mai intens pentru binele po porului nostru, ca prin întrea ga noastră muncă să justificăm imensa atenţie şi grijă cu care sunt încurajaţi oamenii de şti inţă în Tara Socialismului, căci munca noastră constitue un pas înainte in construirea co munismului, o garanţie în plus 0 Altă Minciună Clocită în Cuibul Cucului de Maria Mila Când John TANARUS. Cucu a trimis ziarului “America” articolul în titulat “Descuiaţi Porţile Să Vedem România”, mintea bol navă a bietului cuc a continuat să se frământe. Voind să râcăie încă în mur dăria începută, a lăsat vorbă la d-na Toma, că dacă merge cinva pe la d-ei, să-i dea tele fonul. Neprimind nici un telefon, şi-a trimis produsul minţii sale bolnave la celălalt bolnav, lui Mitrofan, Jr., care a fost gata să înghită găluşca “lock, stock & barrel”, cum zice america nul. La rubrica lui Mitrofan, Jr., din 8 Noembrie scrie, că în lipsa fratelui Toma de acasă ; m’aş fi dus la d-na Toma “cu o altă persoană misterioasă” şi aş fi folosiţ “metode nepermise ca să intimideze această fami lie”, şi mă sfătuieşte mititelul să nu mai merg la casa d-lui Toma, “ori vor trebui alte măsuri luate”. Nu dau acest răspuns pentru beneficiul pasării, nu vreau să mă cobor în murdăria în care se zbate, dar vreau ca cetitorii ziarului nostru să ştie, şi mai cu seamă cetitorii zia rului “America” cari au cetit pe Mitrofan, Jr., din 8 Noem brie, că toată afacerea e o min ciună grosolană şi o apucătură murdară, clocită în cuibul cu* cului. Eu n'am fost la d-na Toma poate de 7 - 8 ani, şi dânsa numai că s’a crucit când o familie i-a cetit cele scrise la Mitrofan, Jr. D-ei ar fi zis ca-1 va trimite pe feciorul d-lor la Cucu să-l obrăsnicească pentru aceea ce face. Nu se plăteşte, d-nă Toma, “he’s too far gone”! Raport dela Soc. Bănăţeană si Frăţia Românilor • de Nick Kish In seara de 5 Noembrie am avut ocazia să văd filmele din Republica Populară Română, a rătate la societatea noastră Bă năţeană din Detroit, si m'a im presionat mult manifestaţia po porului român cu ocazia zilei de 1 Maiu, 1949, amintindu-mi că sub dominarea partidelor istorice muncitorimea. în cele mai multe cazuri îsi serba Ziua Muncii pe ascuns, de frica persecuţiilor. Acum am putut vedea înfrăţi rea poporului român cu cel ungur, între cari pe timpuri era semă nată numai ură de clica conducă toare. La fel participanţii au fost mult impresionaţi dfe armata ro mână ce pe timpuri era instruată într’un spirit de ură fată de po porul de jos, iar acum este armata poporului, bine îmbrăcată, de nu cunoşti dlferintă între soldat si ofiţer. , In seara arătării filmelor am avut între noi pe Rev. Charles A. Hill, candidat de consilier, care ne-a vorbit despre alegeri, s’a distribuit literatură, si s’a vândut broşura cu călătoria fr. Vocilă în Republica P.R. Arătarea Dela Ecorse Si la Ecorse, cu toate încercă rile reacţiunii din loc, frăţii si surorile dela soc ‘‘Frăţia Româ nilor” au avut arătarea de fime, Si publicul participant a rămas plăcut impresionat de spiritul ve sel si de înfrăţirea ce există în tre poporul din patria noastră natală. Le-a plăcut mult jocurile din diferite părţi ale ţării, si i-a impresionat progresul ce-1 fac fra ţii si surorile de dincolo, ce se poate observa ori de câte ori avem ocazia să vedem alte filme din patria natală. La ambele societăţi s’au adu.* l mulţumiri participanţilor pentru cooperarea dată. pentru apărarea păcii, pentru fericirea oamenilor din lumea întreagă. Rubrica Femeii Omul Sub “Free Enterprise” de Victoria Cândea IN numărul trecut am spus că voiu reveni cu alte cazuri la cari s’a refuzat ajutorul medical. Primele două cari vor urma au fost publicate în “Detroit News”. In cercetările făcute de anchetă în neglijenţa medicală ce a cauzat moartea micuţului Steve Hislop, în etate de 8 lunj, s’au mai descoperit alte două cazuri de emergenţă, pe cari spitalul Delray le-a alungat când au avut lipsă de ajutor medical. . Autorităţile, ca de obiceiu, caută să muşamalizeze lu crurile, punând vina pe un doctor sau pe altul. Ei nu vor să admită că aceatta este o tactică praxată de mai multe spitale. Ei nu vor să: dea pe faţă “umanitatea’’ după care se călăuzesc afacerile sub sistemul de “free enter prise”, umanitatea banului. , , Banul, acela contează, nu salvarea vieţilor poporului! Dl. Leo N. Martel, directorul spitalului şi doctorul Colin McCormick au declarat că adevărat că spitalul a refuzat să trateze cazuri de emergenţă, dar mărturisirile victimelor în chestie, au descreditat declaraţia lor. George Brown, care şi-a fost rupt un picior, dus la spital de Robert Sherwin, a spus comiţetului de anchetă că i refuzat tratamentul medical în 10 Octombrie, a.c., trimiţându-1 după acte de admitere dela alt dpctor. “Binefacerile” Sistemului ■' l*;î I ( iT'î.t .... A * •»• »«. Vincent Robinson şi-a foşt tăiat rpâna într’o # sticlă, din cot până la încheietura palmei. Dus la spital acum sunt 18 luni, a spus comitetului de anchetă că i ş’a refuzat admiterea pe motiv că n’au echipament. Acest pacient a fost trimis în altă parte la spitalul oraşului, deşi bietul om a promis că le plăteşte şi le-a spus că el nu este un client al “welfare”-ului. A fost alungat din spital cu o tăietură adâncă care a pătruns până la os, făcând muşchiul să-i atârne, cu sângele împroş .pând, curgând vale, fapt ce a înspăimântat de moarte pe bietul om. Putem noi oare să spunem că astfel de fapte sunt umane? Acestea sunt parte din “binefacerile” sistemului de “free en terprise”! Dar staţi că n’am terminat, mai am alte cazuri cari n’au fost date publicităţii. i i -i ■ t i ' ~ _ .. * . , { ~ Pentru Un Program Federal / » » •» • * i. In luna August, a.c., un unchiu al ginerului meu, Mr. Calahoun, de 45 de ani, suferind de bătaie de inimă, boală necunoscută de familie şi nici de dânsul, a căzut într’o pră vălie în timpul lucrului. Dus de stăpânul prăvăliei la “Holy Cross”, spital catolic, i s’a refuzat aplicarea tratamentului până când n’a dovedit că este în stare să plătească cheltuielile, în care timp boala s’a agravat, murind la vre*o câteva ore. In luna trecută aflându-mă în oficiul doctorului Foster, am auzit că-i spunea la o tânără, soţia unui veteran, că îi pare rău, dar dacă nu are suma de $3O el nu poate s’o ducă la “Highland Park General Hospital”, să nască copilul. O vecină se plângea în prăvălie aseară, că a fost silită să-şi vândă automobilul, cu pierdere, pentrucă n’a avut bani să-şi scoată bărbatul din spital, căci de acolo nu l-a eliberat până când n’a plătit spesele. Femeile cari au ascultat-o au exclamat în cor “that’s a shame” ! • Spun drept că-i ruşine, dar putem oare să ne mulţumim numai cu atât şi să nu facem nimic? De sigur că nu! Cazuri de felul acesta există în toate părţile Americei, nu numai în oraşul nostru, Detroit. De aceea e bine să luptăm pentru un program federal de asigurarea sănătăţii, în linie cu propunerile preşedintelui Truman, din lanuarie trecut, cari au rămas numai propuneri, şi cari vor depinde de spri jinul şi presiunea ce o va pune poporul, ca să nu ni se în chidă uşile spitalelor când avem lipsă de atenţie medicală, şi să nu pierdem toată agoniseala când un membru din fa milie cade bolnav. Societăţile noastre au sprijinit în treout proiectele pen tru asigurarea sănătăţii introdpse în anii trecuţi în Congres, şi vor continua să-şi facă datoria până ce poporul american, din care facem parte, va reuşi să înlăture o astfel de stare de lucruri, în cea mai bogată ţară din lume. Voiu reveni. , Alte Impresii Asupra Filmelor de Efta Marghita DETROIT. —> Cu toate că un număr bun de fraţi şi surori au văzut filmele noui din Repu blica Populară Română în o raşul nostru şi in 'Dearborn, totuşi şi la arătările date sub auspiciul societăţii ‘Bănăţeană’ au venit un număr bun de români şi românce ca .să vadă cum poporul român din RPR a început să meargă cu paşi repezi spre progres. Pentru a ceastă plăcere noi avem de mulţumit fratelui G. \Vocilă cere şi-a luat greaua sarcină de a ne arăta filmele. Noi cei de aici ştim numai ce citim şi ce ne spun aceia cari primesc scrisori aela ai lor. Acele ziare care numai bine nu scriu caută să creieze con fuzie în rândurile românilor americani, spunând că nu-i ni mica bun în Tara Românea scă. Acei cari au văzut filmele cinematografice din R.P.R. vor fi convinşi de adevăratul fapt, căci nici de cum nu va putea fi aşa dej rău acolo, după cum unii dintre rău voitori ai gu vernului ştiu numai să critice. Arătarea filmelor e de mare importanţă pentru muncitorii cinstiţi, nu numai din America ci din toată lumea. E o mân drie când vezi cum poporul dela sate şi oraşe s’a pus la întrecere 9a să producă cât se poate de bine şi de mult, cum bărbaţi şl femei, tineri şi bă trâni sunt angajaţi la construc ţia de canale, drumuri şi tractoare, maşini agricole, etc. Apoi vedem diferite dis tracţii pentru tineret. Cum să descriu festivităţile de 1 Mâi, la care credeam că toată po populaţia din întreaga ţară era concentrată pe străzile Bueu reŞtiuluif Am putut vedea şi sala Congresului pentru pace şi cultufă, cu o mulţime de delegaţi din diferite ţâri, unde am văzut şi auzit vorbind şi pe prietenul Vocilă, şi pentru care,.ii feiicitez pentru fapta frumoasă făcută. • Pagina 3