OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, April 01, 1950, Image 3

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1950-04-01/ed-1/seq-3/

What is OCR?


Thumbnail for Pagina 3

, - a . ţi
? *• Jjpi| % | j I f
. * iJ§B J r ; • / ■•>*^iw ;? lBm[ - - >w*^£K
i j jjf
* 1^
;
r xJMâ Y '
Parte din diletanţii dela “Freedom Theatre” cari vor perforata
la festivalurile aniversare ale Ordinului nostru IWO. In 1 «1 2 A
prilie vor fi la ('anton si Youngstown, respectiv.
AKRON, OHIO INVITARE
Societatea “Ecaterina Arbore” din Fraternala Socie
tăţilor Române Americane din IWO., invită cu plăcere
pe toţi membrii şi prietenii să ia parte la
MAREA SERBARE ÎMPREUNATĂ cu FILME şi
CEAIU SOCIAL
Celebrând a 2ft-a Aniversare a Ordinului Internaţional
al Muncitorilor
Duminecă în 2 Aprilie, 1950 (Dumineca Floriilor)
La Sala Bulgară-Macedoneană, 64 West Wilbeth Road
(Lângă Firestone Rim Plant) Akron, Ohio
La orele 3 după amiază se va începe arătarea la câ
teva filme noui din patria noastră natală, nemai arătate
până acum, iar la 5:30 se va aranja ceaiul, binepregătit
de surorile societăţii noastre.
Fratele George Vocilă, preşedintele naţional al Fra
ternalei noastre va fi vorbitorul principal la această ser
bare măreaţă din viaţa organizaţiei noastre, serbare ce
va dura până seara târziu, asigurând pe onoraţii partici
panţi de o seară cu adevărat plăcută.
Donaţia $1 de persoană
Cu încredere că vom putea saluta un public cât mai
numeros cu această ocazie, vă aşteptăm cu plăcere,
Comitetul Aranjator

tă, 1 Aprilie, 1930
■t semnări Fraţernale
loi si Susţinerea Ziarului Nostru
W
de George Vocilă
DE PAGINA primă a acestui ziar apare ajfclul Redacţiei şi
* Administrauiei, pentru campania tradiţională de fonduri, pe
care ziarul o întreprinde in fiecare tn, cu ocazia de 1 Maiu.
Si în anul acesta conducerea ziarului ne spune că cererea
e de $4.000, cerând cetitorilor şi tuturor prietenilor lui să a
jute la ridicarea acestei sume, dela data acestui ziar şi până
la sfârşitul lunei Maiu, adică, în timp de două luni de zile.
Noi, fraţi şi surori membrii şi membre, conducători şi
conducătoare la societăţile din întreaga Fraternală, am spri-
jinit întotdeauna ziarul “Românul American”.
Ba de fapt noi am fost sprijinul său principal.
Aceasta a fost aşa cum trebuia să fie, pen
trucă, dacă noi am sprijinit ziarul nu am făcut
altceva decât să ne arătăm aprecierile noastre,
ca societăţi şi ca membrii în aceste societăţi,
pentru multele şi variatele servicii pe cari ni
le face ziarul, săptămână de săptămână. Cu
alte cuvinte, în ultima analiză, sprijinul dat
de noi ziarului am putea spune că a fost un
\f V
sprijin pentru interesele şi cauzele noastre ca membrii şi
membre în aceste societăţi de ajutor mutual, cu un program şi
caracter muncitoresc şi progresist.
4 4• . •.»>; * *
Fără Ziar Munca Ne-ar Fi Imposibilă
Fără sprijinul şi apărarea ziarului munca noastră ar fi
fost mult mai grea, dacă nu chiar imposibilă. Pentrucă să ne
gândim fiecare, fraţi şi surori, ce ar putea să se întâmple dacă
nu ar fi ziarul să ne apere de misltele şi vicioasele atacuri ale
duşmanilor. Ei ar avea atunci terenul liber să împrăştie în
popor tot felul de minciuni despre noi şi despre societăţile
noastre (cum o fac de exemplu şi acum), numai că acum
ziarul vine numai decât şi în faţa celor cinstiţi spulberă falsi
ficările duşmanilor şi arată lumii realitatea.
Aceasta e numai o cauză din multele, pentru ce in ziarul
“Românul American” noi şi societăţile noastre avem un in
strument efebtiv la dispoziţie. Căci am putea menţiona apoi
cauza păcii, apărarea intereselor noastre ca muncitori, libertă
ţile noastre civile ca cetăţeni şi un număr de alte cauze co
mune. Dar cei mai mulţi dintre dvs. le cunoaşteţi pe toate
acestea.
De aceea, ne alăturăm şi noi la apelul conducerii ziarului
“Românul American” şi vă îndemnăm cu toată tăria să con
sideraţi campania de susţinerea ziarului ca una din cauzele
cele mai însemnate şi ca una din sarcinile de ordin prim, în
aceste două luni de zile.
Avem Toată încrederea
Folosiţi pentru acest scop serbările aranjate cu ocazia la
a 20-a aniversare a Ordinului nostru. Folosiţi listele cari vi
s’au trimis pentru a colecta şi dela prieteni şi cunoscuţi. Do
naţi d-voastră fiecare obolul, cât de mic sau cât de mare, după
cum vă sunt posibilităţile la fiecare. Căutaţi şi alte căi prin
cari vă puteţi descărca cu cinste de această sarcină, faţă de
interesele dvs. propri. . .
Noi avem toată încrederea că dându-vă seama de serio
zitatea timpurilor, membrii şi conducătorii fiecărei societăţi
vor căuta ca societatea lor să-şi ducă cererea la îndeplinire.
Cerere ce s’a trimis direct la fraţii secretari împreună cu o
copie din apelul ziarului.
Preşedintele Caută Uşi de Scăpare
Că Nu Vrea Să Negocieze cu URSS
In căutarea de uşi de scă
pare, ca să nu stea de vorbă
cu conducătorii sovietici, pre
şedintele ţării crede că a găsit
una cu care să poată momii
poporul. El a spus că nu va ne
gocia cu Uniunea Sovietică asu
pra ilegalizării războiului ato
mic, din cauză că nu vrea să
treacă peste Organiaţia Naţiu
nilor Unite.
Si dacă nu ar fi în joc viaţa
omenirii întregi, atunci ar fi
comic, cetind această
a preşedintelui, şi gândindu-te
la atâtea acţiuni luate de gu
vernul nostru, fără să se gân
dească cleloc la UNO.
Dar pretenţia că nu vrea să
treacă peste Organizaţia Naţi
unilor Unite e întocmai ca pro
verbul cu ghiarele pisicii. Ea
este întocmai aşa, deoarece Or
ganizaţia Naţiunilor Unite ple
dează mereu cu cei din Wash
ington ca să termine cu răz
boiul rece şi să stea de vorbă
cu Uniunea Sovietică, ca astfel
să poată vieţuii şi Organiza
ţia Naţiunilor Unite. Insă Wa
shingtonul mereu spune “NU”,
nu numai cât priveşte oferta
sovietelor pentru ilegalizarea
armamentelor atomice dar şi
cererilor Organizaţiei Naţiuni
lor Unite.
Să Lăsăm pe dl. Lie
Să Vorbească
Nu de mult, secretarul ge
neral al lui UNO, Trygve Lie,
a repetat nu ştim pentru a
câtea oară dorinţa fierbinte a
acestei organizaţii pentru ne
gocieri între ţara noastră şi
sovietele. Dar să lăsăm pq dl.
Lie să se exprime singur:
“Sunt în favoarea negocieri
lor între marile puteri ... în
tot timpul şi pe toate treptele
. . . pe cea de sus, pe cea de
mijloc şi pe cea de jos ... în
sânul lui UNO şi afară din
UNO. Cred că situaţin lumii
ar fi cu mult mai bună azi,
dacă în ultimii trei ani ar fi
fost mai multe negocieri ade
vărate între marile puteri”.
Si ca să nu lase nici o bănu
ială asupra poziţiei Organiza
ţiei Naţiunilor' Unite dl. Lie
a adăugat:
“Adevărata dorinţă a popoa
relor lumii a fost exprimată
mai bine de rezoluţia prezen
tată de Mexic şi aprobată în
unanimitate de adunarea lui
UNO. Această rezoluţie a fost
un apel adresat marilor pu
teri, ca să-şi reînoiască efor
turile pentru a-şi tranşa dife
rinţele şi a stabili astfel o pace
durabilă . . . Această rezoluţie,
aprobată în 1948 continuă să
reprezinte voinţa unanimă a lui
UNO”, a spus dl. Lie.
» Se vede insă că numai po
porul poate face pe guvernul
nostru să rezoneze. Si aceasta
se poate numai prin cererea tot
mai hotărîtă din partea popo
rului de a ilegaliza acum arme
le atomice şi de a opri acum
războiul rece.
Vor Sprijinii '
Acţiunea de Pace
f
A Soţilor Lor
s
HAOA. —ln ciuda campaniei
de teroare şi a actelor de provo
care desl&ntulte de autorităţi, miş
carea partizanilor păcii din O
landa ia amploare pe zi ce trece.
De curând a fost constituit la
Rotterdam un comitet al soţiilor
de marinari. Acest comitet a de
clarat că va sprijini în totul pe
docherii cari refuză să descarce
material de război american.
Preşedintele Comitetului local
al docherilor din Amsterdam.
Kleinsma. a subliniat că docherii
sunt hotărîţi să nu descarce ar
mament american.
Vor Vorbi la
Aniversarea
Ordinului IWO
NEW YORK. —Conducătorii
Peter Shipka şi Lee Pressman,
secretarul-casar general şi ad
vocatul şef, respectiv ai Ordi
nului Internaţional al Munci
torilor, vor participa la serbă
rile ce se ţin la Detroit, Cleve
land şi Chicago, în legătură ca
aniversarea de 20 de ani a Or
dinului IWO.
La aceste serbări au fost in
vitaţi toţi conducătorii şi mem
brii activi ai societăţilor, iar
programul serbărilor, pe lângă
vorbirile acestor doi conducă
tori naţionali, vor include co
ruri, dansuri şi altele.
LA DETROIT, serbarea va
lua loc Vineri seara în 31 Mar
tie la orele 7:30, la Jewish Cul
tural Center, 2 7 0 5 Joy Road.
LA CLEVELAND, Sâmbătă
seara în 1 Aprilie la orele 8, la
East Side Hungarian Hall.
11123 Buckeye Road.
LA CHICAGO, Duminecă în
2 Aprilie la ora 4 P. M., la
People’s Auditorium, 2 4 5 7 W.
Chicago Avenue.
Tot în legătură cu aniversa
rea de 20 de ani a Ordinului
IWO, vor lua loc un număr
de Festivaluri Culturale în cari
vor participa artişti renumiţi
din rândurile poporului, cât şi
diletanţii dela “Freedorp Thea
tre” din New York. Un astfel
de festival va fi şi la Canton
şi Youngstown, Ohio, în 1 şi 2
Aprilie, respectiv.
Noi îndemnăm pe membrii şi
prietenii societăţilor noastre
“Gh. Stroiciu” şi “Voinţa Po
porului”, pe toţi românii de
bine să ia parte. Locul şi alte
detalii, de sigur că se vor face
cunoscute în localitate.
Protestează
Raportarea Ilegală
A Necetăţenilor
In cursul săptămânei trecute un
număr de persoane au pichetat
oficiul Serviciului de Imigrare şi
Naturalizare din Detroit, protes
tând in contra raportării ilegale
a necetăţenilor cari au fost ares
taţi pentru deportare.
Acţiunea de protest a fost ini
ţiată de oficiul Comitetului pen
tru Protecţia Străinilor de ro
lângă Michigan Civil Rights Con
gress. cu Saul Grossman în frunte.
Delegaţia, ce a inclus şi pe
Jack Raskin, secretarul executiv
dela CRC, a avut o intrevedere
cu James W. Butterfield, directo
rul de district al Serviciul ii de
Imigrare .căruia i-a lăsat şi o
declaraţie, în care a acuzat De
partamentul de Justiţie cu viola
rea legii, căci pe baza deciziei
recente a Curţii Supremă, Depar
tamentul de Justiţie în ultimii
trei ani a condus ascultările în
cazuri de deportare în mod ilegal.
Acum, din nou, Departamentul
calcă legea, când cere necetăţeni
lor amestecaţi în cazurile de de
portare să jse raporteze întocmai
ca nişte criminali.
Acţiunilor acestora vicioase şi
ilegale trebue să li se pună ca
păt, a declarat Comitetul, apelând
la organizaţiile poporului să scrie
preşedintelui Truman, cerându-i
să separe Serviciul de Imigrare
de Departamentul de Justiţie.
Comitetul anunţă că advocatul
George YV. Crockett, Jr., va vorbi
la deschiderea Conferinţei din 2
Aprilie, la Hotelul Park Avenue,
în Detroit, la 2 P. M. Greviştii şi
şomerii vor fi admişi gratuit.
Convocări
CLUBUL “EMANCIPAREA”
Membrele clubului “Emancipa
rea” sunt rugate să ia parte la
şedinţa lunară ce va lua loc
Dumineci în 2 Aprilie, 1950, la
orele 3 P. M., la locuinţa soret
Aniea Moldovan, 2512 Helen Bt.,
Detroit.
Un număr de chestiuni de sea
mă vor forma agenda şedinţei, du
pă care va urma partea de recrea
ţie. Fiecare soră membră este cu
insistenţă rugată să fie prezentă,
şi să mai aducă şi câte o prietenă.
Mary Dumitru. Preşedintă
Victoria Cândea, Secretară
• * *
Societatea ‘'Constantin Doncea’’
Membrii şi membrele societăţii
“C. Doncea” sunt rugaţi să ia par
te la şedinţa lunară, ce va lua loc
Sâmbătă seara în 15 Aprilie, 1950,
la orele 7:30, la sala dela 1735
E. 6 Mile Rd.. colt cu Orleans.
Chestiuni pentru bunul mers al
societăţii vom avea de discutat.
Notă: Şedinţa s’a schimbat pe da
ta de mai sus din cauza sărbăto
rilor. Paştilor.
Nick Zlga. Preşedinte
John Domhariu, Secretar
Dintr’o Scrisoare din Tară Primită
s.
De Fratele Crisan din Akron, Ohio
f 7
Fratele Iqan Crişan din A
kron, Ohio, ne trimite o scri
soare primită din ţară, care
lăsând afară partea familiară
dăm cititorilor noştri partea ca
re se ocupă cu chestiuni de in
teres general.
Dragă bădică;
Deşi d-ta şi cu bădica Tră
ian aţi umblat la un dascăl la
şcoală, se vede că d-ta ai în
văţat mai mult, deoarece ai a
vut posibilitatea să înveţi din
ce în ce mai mult.
Aşa e, că la noi în România
veche n’au fost reforme în în
văţământul public şi oamenii
n’au avut posibilitatea să în
veţe, deoarece guvernele tre
cute nu au dorit ca poporul
de jos să înveţe carte, fiindcă
aşa au putut să exploateze mai
bine pe poporul neştiutor.
Aşa că tata şi cu bădica Tră
ian sunt siliţi să-mi dea mie
să scriu ori ce. Nu sunt ei de
vină, ci conducerea de atunci,
dragă bădică.
La întrebările ce ne-ai între
bat să şti că imediat după ter
minarea războiului s’au des
propriat moşierii şi baronii şi
s’a dat pământul ţăranilor în
dreptăţiţi. Averea Telului (un
moşier —N.R.) a trecut la co
muna vecină şi pădurile nu
mai sunt ale baronului din
Gârcei, ca să vâneze numai el
Te Vor Lauda Reacţionarii, D-le
f 7
Sef, Dar Nu Românii Amer. de Bine
(Continuare din pas. l-a)
avut citirea legii de scanda
luri, d-le şef? Nu cumva ai
vrut prin aceasta să intimidezi
pe membrii şi conducătorii a
celei parohii, ca pe viitor să
nu mai închirieze sala la gru
pări progresiste? Nu cumva ai
crezut că aceşti bărbaţi şi fe
mei, fiind cetăţeni de culoarea
neagră, ei în special au avut o
cutezanţă prea mare să facă
întrunirea fără a te consulta
mai întâiu pe măria ta?
Noi O Ştim D-le Puchiu
Că acest fapt a fost una din
cauzele scandalizării d-tale o
deducem din ameninţările ur
mătoare raportate în ziar:
‘Şeful Putko i-a ameninţat
(pe conducătorii parohiei—N—
R ), că dacă mai au astfel de
întruniri pe viitor şi el nu e
• Romanul American
căprioare şi iepuri şl celor să
raci să nu le fie voie nici să
calce prin ele, să culeagă mă
car iarbă şi fragi. Acum pădu
rile baronilor sunt trecute în
patrimoniul Statului, iar Sta
tul împarte lemnele şi toate
cele necesare în mod cinstit şi
satisfăcător poporului de rând.
Conducerile comunale sunt
cu totului altfel ca şi cum au
fost în timpurile reacţiunei.
Să vă arăt câteva lucruri chiar
din comuna noastră cum se
proceda înainte. Notar, primar
şi consilierii erau oamenii cei
mai gazdă, dar nu cinstiţi şi
învârteau comuna cum vroiau.
Ei aveau mulţi fini şi oumetrii,
ba aveau vin cu ce-i ospăta
pe notar şi pe alţii şi aşa o fă
ceau sucită şi învârtită şi pu
neau la dări şi greutăţi pe cei
săraci şi năcăjiţi.
Dar astăzi nu le mai merge
la aceşti huligani, căci acum
la conducere sunt oameni cin
stiţi din rândurile poporului de
rând cari ştiu cum să conducă
şi cine e în stare să poarte gre
utăţi.
Să vă aduc la cunoştinţă că
majoritatea din compna noa
stră Ortelec sunt scutiţi de
dări către stat. Nu plătesc impo
zit, deoarece sunt săracii cari
înainte plăteau şi nu mai ter
minau cu and. notar şi primar.
înştiinţat înainte, el le va spar
ge şi va face şi arestări”.
“Mie nu-mi place de co
munişti”, a mai declarat and. Pu
chiu, “şi nu voiu îngăduii ac
tivităţile lor”.
Halal să-ţi fie şefule! Se vede
că noi trăim sub o iluzie, când
credem că cetăţenii au drep
turi constituţionale cari nu pot
fi contestate chiar nici de un
poliţist de origină română, din
tr’un sătuleţ al statului Ohio.
Noi eram sub impresia că pe
baza legilor fundamentale po
liţia îşi are menirea să menţină
ordinea şi legea şi nu să le cal
ce după gust.
Dar Nu Românii Americani
de Bine
Pentru o astfel de ţinută te
vor lăuda, şefule, gazetarii de
ia celelalte gazete române a
încrederea E La ,
Baza Securităţii
j
Nat. -Einstein
9 \
(Continuare din pag. l-a)
tarizează tineretul, se supraveghe
ază de aproape lcialitatea cetăţe
nilor, în special acelora din servi
ciile civile, de o forţă poliţienească
ce creste pe zi ce trece. Se intimi
dează poporul ce tine să fie singur
stăpân pe gândirea lui, şi prin
presă, radio, şcoli şi alte mijloace,
se caută să se sădească zilnic a
ceeaş doctrină.
“întrecerea de armamente din
tre Statele Unite şi Uniunea So
vietică, ce la început se presu
punea că va preveni războiul,
s’a desvoltat de azi creiază iste
rie”.
Continuând mai departe, marele
om de ştiinţă %rată că un astfel
de drum duce la o distrugere ge
nerală, şi se întreabă, care ar fi
drumul de scăpare din această
situaţie ?
“Primul pas de a apuca pe dru
mul sănătos este, de a înlătura
frica şi neîncrederea unul fată de
celălalt”, a răspuns cu tărie Ein
stein. Si aceasta se aplică atât
naţiunilor, cât şi indivizilor, iar
baza încrederii aste atunci când
dai şi iai”.
Işi lau Să-şi
Dubleze Coţa
De 1 Maiu
(Continuare din pag:, l-a)
organizaţia noastră, ci şi la alte
cauze ale progresului, cauze,
de exemplu, ca Partidul Pro
gresist, în frunte cu Henry A-
Wallace.
Si poate că dacă privim bine
în jurul nostru găsim şi prin
oraşele unde locuim, dacă nu
un Papas, doi trei oameni de
afaceri cari împreună să facă
cât face Papas.
Să Urmăm Exemplul
Si noi nu cerem celorlalte
societăţi să-şi dubleze cota da
tă, (deşi nu ne-am opune la
aşa ceva). Noi cerem la fie
care fruntaş de societate, da,
şi chiar la fiecare membru şi
membră mai activi, să încer
căm cu toţi să ne însuşim ca
lităţile fraţilor dela Cincinnati.
Adică, să ne gândim la timp,
să apreciem corect şi realist
situaţia şi apoi să luăm hotă
rîrile în conformitate.
Aceasta se aplică la orice
activitate. Fie că e vorba de
fondul de susţinere al ziarului,
de înscris membrii noui în so
cietăţi sau în oricare altă acti
vitate ne-am găsi noi, calităţile
de mai sus ne vor fi de un ma
re folos.
Pe fraţii şi surorile din Cin
cinnati, în frunte cu familia
Papas, îi felicităm, iar noi de
la celelalte societăţi să le ur
măm exemplul!
'Ma Cheamă Acasă
Câ-i Bine', Spune
Fratele din Salem
Dolar un prieten şi vcchiu
cetitor al ziarului nostru, din
Salem, Ohio, primim următoa
rele: Onor. Ziarul Românul A
merican;
Vă rog să-mi trimiteţi un ca
lendar, iar din scrisoarea d-v
am înţeles că acum ziarul este
numai $3, deci alătur $4.25 ca
să acopere ambele.
Doresc ziarului Românul A
merican înaintare, căci scrie a
devărat. Cele scrise în ziar su
nă la fel cu cărţile cari le pri
mesc din ţară. Mă chiamă a
casă că-i bine, au ce le trebue
şi zic că eu am avere de pot
trăi să nu mai lucru, căci acolo
are cine lucra. Eu şi aşa sunt
un om bătrân şi m’am săturat
de străinătate.
Am trimis două scrisori la
foaia America să le publice şi
le-a refuzat, că nu e adevărat
ce ar scrie în ele. Aştept alte
cărţi de acasă şi apoi le trimit
să le publicaţi în “Românul
American”.
Vă doresc spor şi înaintare,
Un Cetitor al D-v.
mericane cu vederi profasciste.
Te vor lăuda stăpânii adevă
raţi, ca fabricanţii uzinelor din
comunitatea aceea. Iţi vor a
duce laude toţi reacţionarii şi
toţi duşmanii poporului de
rând.
Dar nu se vor lăuda cu tine
nici românii americani de bine
şi nici poporul de rând, de
orice naţionalitate ar fi el.
Rubrica Femeii
Au Rupt-o Cu Trecutul Negru
de Victoria Căndea
IN TRECUT, femeile muncitoare chineze erau desconsiderate,
ele nu erau Un cine, erau un ce, ;n marea massă a omenirii.
Erau numai un număr trecut la statistica populaţiei şi chiar
acolo trecute cu vederea când era vorba de drepturi egale
cu bărbaţii, sau de vreun drept la vreo poziţie înaltă în guvern.
Astfel de situaţie a existat si în ţărişoara noastră. România, în
timpul regimurilor burghezo-moşiereşti, situaţie care n’a fost ac
ceptată de poporul de rând, dar a cărui dorinţă de eliberare gemea
înăbuşită de opresia regimurilor.
Mă gândesc la ţărancele de odinioară, la servitoare şi chiar la
funcţionarele venite din popprul de rând, cum se priveau ele de
mici, aşa de neînsemnate, iar elite burgheză le considerau ca fiinţe
brute, fără de calităţi, lipsite de -gingăşia femenină.
S’a întâmplat de am văzut cum servitoarea din casa unei ru
denii a mea bogată, sub povara muncii grele de peste zi, îşi aplecase
ochii cu umilinţă în spre pământ, .la epitetele ascuţite ce i se adre
sau, iar ea le asculta cu umilinţă, zicând: “Sărut mâna coniţă”, >
O Inovaţie a Veacului Nostru
Azi, principiul democrat muncitoresc este o inovaţie politică a
veacului nostru, pe care popoarele eliberate de sub dominarea impe
rialistă o acceptă cu bucurie. Această inovaţie a fost inspirată de
cea mai înaltă dorinţă de libertate, dreptate, egalitate şi de noua
formă de guvernare a Uniunii Sovietice.
Printr’o astfel de formă nouă de guvernare, situaţia umilă a?
femeilor muncitoare din popor s’a schimbat ca prin minune.
Să luăm pe China, de exemplu, pentrucă acolo umilinţa a fostf
şi mai mare ca în ţara noastră. Femeile chineze s’au ridicat din
îngenuncherile feudaliste, ele păşesc alături de bărbaţii lor, parti
cipă în viaţa politică de toate zilele, sub conducerea Partidului Co
munist. care este o parte din construirea politicei democrate ce-a
rezultat din desvoltarea situaţiei revoluţionare, în durata celor 23 dq
ani de războiu civil, războiu ce a adus multă durere şi multe jertfe
în rândurile oamenilor muncii.
Ele au luptat cu dârzenie, luptă ce n’a mai cunoscut margini,
ajutând în felul acesta la eliberarea Patriei lor dragi. ,
Guvernul democrat chinez, de îndată ce a eliberat diferite părţi
ale Chinei, a stabilit imediat drepturi egale femeilor, dându-le pen-'
tru prima dată dreptul de vot. El a făcut sforţări extraordinare pen
tru a mobiliza cel mai mare număr posibil de femei ca să participi
în alegeri, dându-le o atenţie specială şi privilegii nemai cunoscute
până atunci.
Aceste sforţări au adus roade bune, rezultând în alegerea multor
femei ca reprezentante în sovietele satelor, oraşelor şi chiar în pro-,
vincii, cât şi în corpul guvernamental. Alegerile s'au făcut direct de (
popor, în perfectă libertate.
In vecinătatea oraşelor Port Arthur şi Darien două femei au
fost alese prefecţi, şase directoare peste regiuni, trei directoare în
corpul de directori şi 34 de fruntaşe la sate.
In cazuri unde femeile au avut dificultăţi să meargă la urnei
fie din cauza la prea mulţi copii, fie din caqf£ de boală, sau fiind îrţ
prima lună după naşterea copilului, li s’au dus baloturile acasă.
Procentajul votantelor a fost între 60-90 procente din populaţia
femeilor, ce medie cam de 80 procente. O medie de 20 de
procente au fost alese ca reprezentantele poporului la posturi gu
vernamentale.
Federaţia Femeilor în Rol de Seamă
Cele peste douăzeci de milioane de membre active în Federaţia
Femenină au jucat un rol foarte important în organizarea femeilor
pentru lupta eliberării, la întărirea guvernului democrat, la organi
zarea claselor pentru cunoştinţele fundamentale cu privire la alegeri,
în diferite regiuni.
50 de reprezentante ale femeilor au fost alese ca organizatoare
în China de nord. Un număr de alte femei au ocupat diferite funcţii,
şi ca judecătoare, rezolvând cu precauţie şi pacienţâ problemele
femenine, cunoscându-le importanţa.
Mulţi oameni bătrâni şi-au trimis fetele la şcoală, aşa că fe
mele au avansat dela bucătărie şi încearcă să înlăture poveştile bă
beşti şi prejudiţiile cari le-au ţinut inferioare.
In timpul luptelor cari s’au dat în anumite regiuni, când cei
mai mulţi bărbaţi au fost duşi pe front, femeile le-au luat locul,
ocupând poziţii însemnate în conducere, şi îngrijindu-se şi de pro
blema alimentară a populaţiei şi a soldaţilbr. Harnica femeie Hsia
Yun a organizat femeile în durata războiului cu Japonia în anul
1943. Fiind aleasă conducătoarea satului, ea a încurajat şi condus
poporul să producă tot mai mult pentru victorie, în timp ce lupta
cu arma în mână în grupurile partizanilor, conducând, într’un atac,
un grup de 19 luptători în contra trupelor lui Chiang.
In China de nord de prezent e o femeie ca Ministrul Sănătăţii
Publice, o dictoriţă, ce in timpul războiului a ameliorat multe su
ferinţi, bandajând rănile la sute de soldaţi.
Zilnic îşi Dovedesc Capacităţile
In unele părţi din regiunea Hopei femeile sunt în majoritatea
bărbaţilor. La această regiune i se mai zice şi “Tara Femeilor”. Aici
o femeie înţeleaptă cu numele Yen Po, în poziţia ei de judecătoarb,
sau magistrată, a ajutat la rezolvarea problemei cu care era con
fruntată populaţia, cu lipsa de grâu, făcând ca recolta grâului să
crească cu 39 procente, fapt ce nu s’a mai pomenit în istoria Chinei,
Admirându-i capacităţile, modestia şi realismul cu care priveşte
chestiunile, populaţia regiunei a spus că fără ajutorul ei ar fi pierit
de foame.
Experienţele femeilor chineze ne dovedesc fără înconjur că mun
citoarele sunt capabile şi fac lucruri măreţe, dacă sunt libere, în
curajate şi ajutate să-şi folosească inteligenţa, participând în viaţa
politică a tării, cum sunt ajutate femeile din ţările de democraţie
populară, fără a mai vorbi Uniunea Sovietică.
Cu posibilităţi şi şanse de desvoltare, femeile au dovedit şi vor
dovedi şi de aici înainte că se pot face folositoare ţării lor, iar
femeile chineze nu se vor lăsa mai pe Jos.
Sâ Vadă Consătenii Fratelui Vocilă
Nivelul Decăzut al Foii “America”
Ar fi fiziceşte imposibil ca
noi să ne / putem ocupa de
toate minciunile şi mârşăviile
îndreptate la adresa ziarului şi
organizaţiei noastre şl la a con
ducătorilor lor, din partea celor
ce scriu azi ziarul “America”. Si
ar mai fi şl o pierdere de timp*
epergie şi spaţiu preţios în acest,'
ziar a cărui menire este să fte
alături de popor în luptele pentru
pace. libertate şl securitate eco
nomică.
Dar de data âceasta, pentru a
arăta lumii şi mai ales consăte
nilor fratelui Vocilă. poporului
din Comuna Paloş. Judeţul Târ
nava Mare, R.P.R.. depravarea
desperaţilor susţinători al regi
murilor burghezo - moşiereşti din
trecut, lăsăm să urmeze în citat
dintr’un articol apărut în “Ame
rica” cu data de 23 Martie, 1950.
In furia lor nebună contra fra
telui Vocilă, duşmanii poporului
român scriu următoarele idioţii,
demne numai de nişte caractere
ca acele cari murdăresc azi hâr
tia pe care se scrie gazeta lor: ,
“Dar de faptul că oamenii din
satul lui au fost arestaţi, că îl
blastămă o femeie bătrână pen
tfrueă a fost bătută de jandarmi
din cauza lui Vocilă. asta nu vi
se spune. Femeia fusese în Statelor*
Unite si când VOCILĂ A VENl'ţ',
IN SAT INBRACAT IN ZDREN
ŢE, femeia care ştia cutn e
viata aci, l-a spus:
“Nu ţie ruşine să minţi aşa mi
Gheorghe? Eu am fost in A me-' '
rica şi cunosc adevărul a*a cum o
îl şti si tu. De ce nu spui la oa- #r(
meni cinstit cum se trăeşte din
colo?
“A doua zi femeia bătrână a
fost bătută până la sânge la jan-7,
darmărio”. (Sublinierile sunt ale *
noastre —N.R.V' »
Si toate minciunile josnice ca
cea de mai sus pentru cei dela ,
“America" înseamnă “libertatea ‘
presei” de aici din ţara noastră,
♦‘gazetărie obiectivă” şi alte nea- 1
devăruri de felul acesta.
Pagina 3

xml | txt