OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, August 12, 1950, Image 2

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1950-08-12/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for Pagina 2

Romdnul American
THE ROMANIAN AMERICAN
Published by The
Romanian American Publishing Association
(Incorporated)
Entered as Second Class Matter at the Post Office at Detroit,
Michigan, under the Act of March 3, 1879
Redactată de un Comitet
MARIA MILA, Business Manager
PUBLISHED WEEKLY
In Satele Unite pe an $4.70 .....* pe 6 luni $2.00
In streinâtate pe an $5.00 . pe 6 luni $3.00
"ROMANUL AMERICAN"
2144 East Grand Blvd. Detroit 11, Michigan
'WAlnut 1-2070
ijt* mrSBR 'fâc'î'^rf^^i^
' W *&
JB r f^l y m
Joseph Cyborski din Chieajro citeşte o telegramă dela Minis
terul de iUrboi, prin care este informat ei fiul sin. Raymond,
locotenent în forţa Aviaţiei, a murit pe frontul Coreii. Raymond,
de 21 ani. poate fi vâxut pe fotografie.
TIMISOARA. Inaugu
rarea celor 5 gospodării agri
cole colective care a avut
loc Duminică 16 lulie a.c., în
judeţul Timiş, a decurs sub
semnul înfrăţirii naţionalităţi
lor conlocuiţoare. Astfel, în
noua gospodărie agricolă co
lectivă, ce poartă numele e
roicului luptător pentru cauza
clasei muncitoare “Ilie Pinti
lie”, din comuna lecea-Mare,
plasa Jimbolia, s’au unit 55
familii de ţărani săraci şi mi
jlocaşi, români şi germani, a
ducând la un loc 290 ha. pă
mânt arabil şi 9 ha. grădină.
Cu ocazia inaugurării numeroşi
membri ai gospodăriei nou în
fiinţate şi-au luat angajamentul
de a munci împreună pentru
înflorirea gospodăriei lor, pen
tru întărirea Patriei şi a păcii.
In comitetul de conducere
al gospodăriei, au intrat în nu
măr egal, ţărani muncitori ro
mâni şi germani.
In aceeaşi zi a mai luat fiinţă
Gospodăria Agricolă Colectivă
“Ogorul Nou” în comuna Cra
lovăţ, plasa Recaş, unde din
cele 37 familii ce o constitue
majoritatea o formează sârbii,
care şi-au luat angajamentul
să demaşte cu mai multă tărie
uneltirile mârşave ale clicii cri
minale a lui Tito.
Gospodăria Agricolă Colec
tivă “Secera şi Ciocanul” din
comuna Fibirj, plasa Lipova,
întruneşte 42 familii de români
Din ' 'Bunurile " Sistemului
"Free Enterprise "

Pagina 2
Caracterul Războiului din Coreea
CE FEL de război duce armata noastră în Coreea? Este
oare un război de cari depind libertăţile noastre, pacea
noastră, avutul nestru? Este or re un război care să ducă
la o mai bună înţelegere între popoare? Este oare un răz
boi care ţinteşte la eliberarea poporului coreean şi a popoa
relor subjugate din Asia şi Africa?
Ca să ţipi ca un câine turbat cum fac cei dela “Ame
rica”, nu va răspunde la întrebările de mai sus.
Faptul este că soldaţii noştri şi ofiţerii habar n’au pen
tru ce au fost trimişi în Coreea, habar nu au pentru ce au
fost trimişi ca să moară la 7000 mile depărtare de ţara
noastră.
Homer Bigart, corespondentul ziarului New York Her
ald Tribune şi alţi corespondenţi ataşaţi pe câmpul de luptă,
ne informează că nici soldaţii şi nici tinerii ofiţeri nu ştiu
pentru ce au fost trimişi acolo,
“Am vorbit cu soldaţi voluntari şi cu unii tineri ofiţeri”,
spune Bigart. “Habar n’au avut dece luptau ei în Coreea
şi pentru ce cauza luptau”.
Răspunsul soldaţilor şi ofiţerilor se aseamănă cu opinia
masselor americane care-şi pun întrebarea: “Ce caută ar
mata noastră în Coreea”? “Dece ne băgăm nasul unde
nu ne fierbe oala”, întreabă alţii. m
Lipsa de Entuziasm
Toate încercările de a entuziasma poporul american
pentru războiul din Coreea, a dat greş, până acuma. Ca ur
mare, se încearcă acum să se folosească metode teroriste,
pentru a entuziasma massele pentru acest război nedrept
şi antiamerican.
Dacă libertăţile noastre ar depinde de războiul din
Coreea, autorităţile care execută ordinul oamenilor din
Wall Street n’ar trebui să recurgă la metode teroriste ca
să astupe gura opoziţiei, n’ar trebui să gâtuiască libertatea
presei, n’ar trebui ca Congresul să voteze proiectul Hobbs,
ce ţinteşte a legaliza lagăre de concentrare de tip hitlerist,
n’ar trebui ca Senatul să fie înfăţişat cu proiectul fascist
Mundt-Ferguson şi nici de bugete de război de zeci de
miliarde de dolari.
Chiar şi aceia cari au sărit pe căruţa Truman-Dulles,
ca să-şi asigure pielea lor, nu au făcut-o de dragul războiu
lui ci pentru protecţia lor individuală, care e o iluzie de
şartă. Cazul lui Wallace scoate în evidenţă felul de sprijin
ce-1 capătă războiul din Coreea. Campania de isterie, frica
lui Wallace de a fi stigmatizat şi mai rău, l’a dus şi pe'el
să se plece în faţa urzitorilor celui de al treilea război
mondial. Dar important a reţine, e faptul că aderarea lui
la războiul din Coreea nu provine dintr’o convingere entu
ziastă. Asta nu înseamnă că abandonarea principiilor sale
’ este scuzabilă. Numai că am arătat că chiar şi printre aceia
cari sprijină războiul, nu există simţul acela care vine din
tr’o cauză justă.
Războiul din Coreea dus de armata noastră, la ordinul
oamenilor din Wall Street, este un război nedrept, de sub
jugare şi expansiune capitalistă americană, un război ce
ţinteşte la dominaţia popoarelor din Asia şi din restul
lumii, de către oamenii din Wall Street.
Singura Cale: Pacea
Acest război va afecta şi afectează deacum libertăţile
noastre democratice, nivelul rfostru de trai, viaţa noastră
de toate zilele. Insă ne afectează în aceâa că vom fi privaţi
de libertăţile noastre democratice, cum am arătat mai sus,
prin exemple concrete. Traiul vieţii se scumpeşte, iar oa
menii din Wall Street îşi umple buzunarele lor cu noui mi
liarde de dolari în profituri. In plus, mii de băieţi americani
mor şi vor muri pe câmpul de luptă, nu pentru apărarea
libertăţilor noastre, ci pentru a asigura —ceeace nu este
probabil— dominaţia lui Wall Street peste popoarele cari
vor să scape de exploatarea şi subjugarea imperialismului
străin, de orice naţie ar fi el.
Aşa dar, adevăratul patriotism şi nu jingoismul agen
ţilor din Wall Street care se află la Washington sau la
gazetele ca “America”, constă în a muncii din răsputeri,
ca guvernul nostru să retragă trupele din Coreea, să ac
cepte propunerile de pace ale lui Nehru, premierul Indiei,
şi să se întoarcă la o politică de pace şi nu de agresiune.
623 Gospodarii Agricole Colective
Au Luat Fiinţa Pana in Prezent
BUCUREŞTI. Este aproa
pe un an de când au luat fiinţă
primele gospodării agricole co
lective în ţara noastră. Numă
rul lor creşte mereu. Dumini
că au mai luat fiinţă alte 76
de gospodării agricole colec
tive.
Cu acestea numărul gospo
Noui Gospodării Agricole Colective Organizate In
Judeţul Timiş: înfrăţirea Naţionalităţilor E Un Fapt
Procesul Unor Spioni Dela Oficiile de Informaţii American si Englez
(Continuare din numărul trecut)
PREŞEDINTELE: Liviu Nasta avea le
gături cu Bennett?
ACUZATA: Da, a continuat şi el cu Key
şi Bennett. El aducea rapoarte de două ori
pe săptămână şi le dădea lui Bennett sau
asistenţilor lui şi, în lipsa lor, mie.
PREŞEDINTELE: Dar Asra Bercovitz?
ACUZATA: El era în legătură directă
cu Bennett.
PREŞEDINTELE: Pe cine aţi mai cunoscut?
ACUZATA: Pe Leonard Kirschen, care îl
cunoştea pc Bennett de mai multă vreme. Ei
s’au revăzut îh timpul războiului la Istambul.
Când a venit Bennett în ţară, au reluat legă
turile şi Bennett îl aprecia foarte mult.
PREŞEDINTELE: Dece se făceau turnee?
ACUZATA: Cu scop informativ.
PREŞEDINTELE: Ce informaţii se adunau
in aceste turnee?
ACUZATA: N’am văzut raportul, dar ştiu
că într’unul din turneele făcute de Bennett
sub pretextul de a lua contact cu presa locală,
a luat contact cu şefii bisericii catolice şi unite.
PREŞEDINTELE: Cam care erau proble
mele care îl preocupau pe Bennett?
ACUZATA: Mişcările de trupe sovietice în
ţară. mişcări în personalul armatei române,
permisiile, decorările, noua lege de organizare
a ministerelor şi instituţiilor publice în gene
ral, organizaţiile de tineret, organizarea şf
funcţionarea organizaţiilor muncitoreşti, eve
nimentele în legătură cu biserica ortodoxă, ca
tolică şi unită. Se informa în acest scop şi dela
Gâldău care oficia în biserica engleză
din Bucureşti. II interesau date biografice a
supra personalităţilor politice şi chiar numele
membrilor de partid care apăreau în ziare,
grupările reacţionare, închisorile din ţară, ple
cările clandestine eşuate sau reuşite, şi toate
legile apărute în această privinţă; situaţia e
conomică atât sub aspectul stabilizării cât şi
al colectărilor de cereale, cooperative, nivel
de trai, presă, etc.
PREŞEDINTELE: Puteţi să ne spuneţi care
a fost activitatea lui Porter pe linia împiedi
cării apropierii dintre partidul social demo
crat şi Partidul Comunist?
ACUZATA: Bennett când a venit in ţară
mi-a mărturisit că avea trei însărcinări. Una
dăriilor agricole colective din
ţara noastră se ridică la 623.
Lucrul acesta dovedeşte lim
pede că # tot mai mulţi ţărani
săraci şi mijlocaşi ascultă în
demnul Partidului, hotărîţi să
şi croiască o viaţă nouă, să
curme odată ppntru totdeauna
exploatarea chiaburească, să
răcia şj nevoile şi să-şi întă
şi maghiari. Gospodăria Colec
tivă “Octombrie Roşu” din co
muna Ghilad plasa Ceacova 42
familii, iar cea din comuna
Parţa, plasa Timişoara, 40 fa
Chiabur Obligat Să Restitue
Banii Luaţi Prin Viclenia
Nu de mult, un ţăran mun
citor din comuna Vinderei ju
deţul Tutova ne-a semnalat
faptele mârşave săvârşite de
chiaburul Nicoară St. Gheor
ghe.
Acest duşman al ţărănimii
muncitoare a căutat să sabo
teze astă primăvară campania
însămânţărilor, dar nu i-a mers,
pentrucă ţăranii muncitori din
comună l-au demascat la timp
şi l-au dat pe mâna judecăţii.
Pentru fapta-i mârşavă, Justi
ţia populară l-a pedepsit con
damnându-1 să plătească 30.000
lei amendă şi să facă o lună
închisoare. Ce s’a gândit însă
vicleanul chiabur? închisoare
o va face că n’are încotro, a
menda însă o vor plăti tot să
răcanii. Si plin de viclenie s’a
dus la ţăranii muncitori Gin
ghină D. Mîhai şi Dumitraşcu
Gh. Stefan ca să le ia bani prin
înşelăciune.
“Măi Mihai s’a adresat
într’o bună zi chiaburul cu
glas jalnic ţăranului muncitor
Ginghină —sunt la ananghie.
Am nevoie de nişte bani. Dă
mi-i tu şi în schimb îţi voi da o
bucată de pământ din cel mai
era de a se informa cat mai mult asupra par
tidului social democrat, de a menţine legătura
dintre acest partid ţi partidul laburist ţi de
a căuta să împiedice contopirea partidelor
muncitoreşti. Modul ae a împiedica această
contopire era de a semăna vrajbă şi de a u
tţliza în acest, scop pe unii din conducătorii
partidului social democrat. Era în legătură
cu Serban Voinea şi cu Titel Petrescu şi căuta
să aprindă şi mai mult atitudinea lor duşmă
noasă. In acelaş timp avea convorbiri frec
vente în acelaş spirit cu Mironescu-Mera.
Mai târziu, în,primăvara anului 1947, el a
făcut un turneu în Transilvania şi Banat cu
o oprire specială la Reşiţa. Această vizită la
Reşiţa/ fusese aranjată de inginerul Alex.
Popp, implicat în cunoscutul proces de spionaj.
La Reşiţa a luat contact cu Eftimie Gher
man, Musteţiu şi alţii. Scurtă vreme după a
ceasta vizită a aranjat vizita în ţară a lui
Morgan Philips, secretarul general aţ parti
dului laburist şi a lut Sain Watson, preşedin
tele sindicatului minerilor din Anglia. Ei au
venit în ţari ca să contribue la acţiunea lui
Bennett. Bennett iia înlesnit întrevederea cu
Românul American
rească lupta împotriva aţâţă
torilor la un nou război.
“Pentru o viaţă mai bună,
pentru pace”, aceasta este do
rinţa fierbinte şi hotărîrea dâr
ză de luptă care însufleţeşte
pe ţot mai mulţi ţărani săraci
şi mijlocaşi pe calea gospodă
riei colective după măreaţa pil
dă a colhoznicilor.
milii de sârbi, români şi ma
ghiari.
Cu acestea numărul gospo
dăriilor colective din jud. Ti
miş s’a ridicat la 33.
bun. Facem târgul, dar să nu
spui la nimeni”, adaugă prevă
zător chiaburul.
Si Ginghină l-a crezut. S’a
dus repede, a vândut oile şi
i-a dat banii, urmând ca acesta
să-i dea bucata de pământ pro
misă.
Peste puţin timp chiaburul
s’a oprit şi la poarta lui Dumi
traşcu Gh. Stefan.
“Iţi dau cea mai bună bu
cată de pământ, numai ajută
mă”, stărui cu viclenie chia
burul, văzând că Dumitraşcu
se lasă cam greu. Până la ur
mă însă, târgul s’a încheiat.
Chiaburul l-a dus şi pe acesta
de nas. Si-a vândut omul vaca
şi i-a dat banii. “Nu-i nevoie
să spui nimănui căci oamenii
sunt răi”, avu grijă să-i spună
şi acestuia chiaburul Nicoară.
După ce chiaburul şi-a is
păşit pedeapsa binemeritată şi
şi-a plătit amenda, s’a înapoiat
în comună.
Ginghină D. Mihai şi Du
mitraşcu Gh. Stefan s’au în
tâlnit la chiabur. Veniseră pen
tru bucata de pământ promisă.
Dar aici au aflat cu mare sur
prindere că au fost traşi pe
Aici în ţara noastră adeseori se face mare zarvă cu cazuri de spionaj neexistente,
iar pe de altă parte reprezentanţii ţării noastre din democraţiile populare, încă dina
intea începerii războiului rece s’au dedat şi se dedau la fel şi fel de astfel de activităţi.
Românii americani sunt deacum familiari cu faptul că guvernul Republice! Po
pulare Române q cerut guvernului american să-şi închidă “Oficiul de Informaţii” din
R. P. R.
Drept răzbunare, guvernul american a cerut Republicei Populare Române să-şi
închidă biroul din New York, care nu făcea altceva decât să înlesnească trimiţătorilor
de pachete în ţară acest lucru, economisindu-le şi sume însemnate de bani, prin colec
tarea costulpi de vamă aiei, sub neînsemnata sumă de 13c de ‘pound’ pentru haine
uzate sau aliment?.
Aşa dar, acţiunea guvernului nostru american a îngreunat mult, dacă nu chiar
a oprit cu totul trimiterea de pachete de aici la ai noştri din ţară.
Şi în faţa la toate acestea, scribii celorlalte ziare româneşti de aici, ca de obiceiu,
falsificând realitatea şi minţindu-şi astfel cetitorii, au căutat să învinovăţească tot
pe guvernul ţării noastre de origină de acţiunea luată.
De aceea, publicăm la foileton actul de acuzare şi judecata agenţilor în serviciul
de spionaj american, din Republica Populară Română.
In cursul mărturisirilor vinovaţilor, cetitorii noştri vor observa că şi and. Sera
fim Buta din Salem, Ohio, funcţionar al Legaţiei americane din RPR a fost amestecat
în aceste acţiuni josnice şi dăunătoare fraţilor lui şi ai noştri de dincolo şi cauzei păcii
în general
INTEROGATORIUL
Papagalii Dela
Corn. National
9
Român American
Domnii “paatrioţi” dela aşa
zisul comitet naţional român
american, au pe lângă alte “ca
lităţi” şi calitatea papagalului.
Când au cetit că stăpânii zia
relor din Wall St. sunt cuprinşi
de spaimă, pentrucă poporul a
merican semnează petiţia de
pace care cere ilegalizarea
bombei atomice, au cerut la
iuţeală să li se compună un
“comunicat”, prin care sfătu
esc pe cetăţenii americani de
origină română să nu semneze
petiţia de pace.
Papagalul, cel puţin, ştie să
imite bine. Maarii învăţaţi Ru
di Nan şi John Sălcău care au
dat “comunicatul” nu sunt nici
măcar papagali abili.
Ei singuri nu cred în ceeace
sfătuesc pe cetitorii dela “A
-merica” să creadă.
(Continuare în pag. 3-a)
sfoară, căci le promisese la a
mândoi aceeaşi bucată de pă
mânt.
“Au început să se certe şi
nu ştiu cum chiaburul a întors
şurubul, că cei doi păcăliţi au
ajuns să se bată între ei, iar
chiaburul să râ<iă în hohote”,
încheie corespondentul, ară
tând că nu se poate ca lucru
rile să rămână aşa.
In urma sesizării noastre,
Comitetul Provizoriu al jude
ţului Tutova ne face cunoscut
că chiaburul Nicoară St. Ghe
orghe a fost silit să restitue
banii ţăranilor muncitori în
şelaţi şi a fost din nou demas
cat ca exploatator şi duşman
al ţărănimii muncitoare.
întâmplarea de mai sus do
vedeşte însă că acţiunea de în
grădirea chiaburimii în comu
na Vinderei lasă de dorit, că
organizaţia de bază şi Comite
tul Provizoriu nu au dus
suficientă muncă de lămurire.
Nu s’ar fi putut altfel ca cei
doi ţărani muncitori să se lase
atât de uşor înşelaţi de chia
bur, duşmanul lor de moarte.
Orgrnizaţia de bază trebue să
facă educaţia ţăranilor munci
tori în spiritul vigilenţei de
clasă, ca ei să lupte neconte
nit pentru demascarea chiabu
rimii, pentru a-i îngrădi posi
bilităţile ei de exploatare.
Titel Petrescu, Adrian Dumitriu, Eftimie Gher
man şi Musteţiu. Isu am fost delegată în cursul
vizitei lor aci ca traducătoare permanentă.
In cursul convorbirilor pe care le-a avut Mor
gan Philips cu aceştia, la care eram de faţă
ca interpretă, el le-a explicat necesitatea de
a avea o atitudine fermă, care să împiedice
unirea cu Partidul Comunist Român.
Ei l-au asigurat pe Morgan Philips că vor
lupta sub orice formă ca să împiedice această
unire.
Acuzata a arătat în continuare că a fost
recrutată ca spioană şi de către
care venise îr\ tară în August 1946 ca secre
tar economic al Legaţiei britanice şi care
i-a desvăluit că e de fapt şeful serviciului
dc spionaj în România.
Tot dela Rv binson, acuzata arată că a a
flat că în serviciul de spionaj american
din România Ipcrţază colonelul Lovyell, Ru
ra, R. Shea, Garyey Dunham şi Ramsden.
Acesta din urmă se preocupa îndeosebi de
activitatea grupurilor fasciste ilegale.
PREŞEDINTELE: După plecarea lui Ben
nett, cu cine c.ţi continuat activitatea?
UN CĂMIN CULTURAL
CU ACTIVITATE FRUMOASA
MEDIAŞ. Pentru spriji
nirea campaniei de recoltare,
treeriş şi cojecţare, căminul
cultural din comuna Daneş ju
deţul Târnava-Mare şi-a alcă
tuit qn plan cpncret de muncă.
Acesta a dus la o îmbunătăţire
a activităţii culturale. In şedin
ţele cercului agrotehnic la care
participă 15—20 ţărani munci
tori se discută metodele de
a se obţine recolte cât mai
bogate. In ziua de 8 lulie, s’a
vorbit despre secerişul în col
hozurile din U. R. S. S., ur
mând ca la viitoarea şedinţă să
se discute despre colectări, iar
apoi despre speciile de grâu,
printre care şi grâul miciuri
nist (stufos) adus din tJ.R.S.S.,
şi plantat de ţăranul muncitor
Rernus Iliovici, care a făcut
parte dip delegaţia de ţărani
muncitori care a vizitat Uniu
nea Sovietică.
Buna funcţionare a cercului
agrotehnic este asigurată de un
colectiv format din trei învăţă
tori şi bibliotecarul căminului
cultural, care se îngrijeşte să
procure cărţile agrotehnice ne
cesare studiilor.
Căminul cultural organizea
ză cititul în colectiv la c%np.
In luna lulie, mai ales în preaj
ma şi în timpul secerişului,
au avut loc 5 citiri în colectiv,
la care s’au discutat şi diferite
broşuri agrotehnice. Cu acest
prilej s’a citit şi “Scânteia Sa
telor” şi revista “Albina”. Du-
Joi, în 3 luna aceasta, sena
tul ţării a respins cu 48
voturi contra la 36 o pro
punere ca să se adauge 64 mi
lioane dolari “pentru a duce
lupta pe frontul de acasă con
tra cancerului (racului), con
tra bolilor de inimă, contra bo
lilor mentale şi contra bolilor
de dinţi”.
Cu alte cuvinte, banii aceş
tia erau să se folosească pen
tru cercetări contra acestor
boli cari fac ravagii atât de
mari în starea sănătăţii şi chiar
în viaţa poporului american.
Va să zică bugetul Institu
tului Sănătăţii Naţionale ră
ACUZATA: După plecarea lui Bennett a
venit Marchant, care i-a luat locul şi am con
tinuat activitatea cu el.
PREŞEDINTELE: Ce comunicări v’a făcut
Marchant?
ACUZATA: După sosirea lui în ţară, Mar
chant a avut convorbiri cu fiecare funcţionar
şi bine înţeles şi cu mine. In această convor
bire el mi-a spus că în afară de activitatea
sa de spionaj sub masca Oficiului de Infor
maţii, sarcina lui era de a furniza emisiunii
române dela radio Londra ştiri tendenţioase
şi svonuri. Mi-a atras atenţia că a*'est lucru
era confidenţial, deoarece Marca Britanie se
străduia să creeze în România, prin toate mi
jloacele, maximum de neîncredere faţă de U
niunea Sovietică şi de nesupunere faţă de
hotărîrile Guvernului.
Marchant, arată acuzata, era în legătură
cu Kirschen şi Pohne.
PREŞEDINTELE: Ce mijloace de infor
maţii folosea Marchant la Oficiul de informa
ţii britanic.
ACUZATA: El a continuat politica lui Ben
nett de a pune la dispoziţia publicului ziarele
şi revistele, aceasta pentru a putea să-i ser
vească ca informatori şi ca posibilităţi de re
crutare a altora. In acelaş timp, a dispus ca
biblioteca şi spectacolele organizate să fie fo
losite ca locuri de întâlnire pentru informatori
şi ca mijloace de exploatare pentru vizitatori.
PREŞEDINTELE: In privinţa propagandei
care trebuia făcută de membrii Oiiciului ce
instrucţiuni dăduse?
•ACUZATA: In privinţa propagandei, Mar
chant a spus să nu se neglijeze nicio posibi
litate de a ataca toate realizările regimului
de democraţie populară şi de a imtiga neîn
credere faţă de tj.R.S.S. Această linie era
adoptată în buletiuul în limba romană, editat
de Oficiu, in conferinţe şi chiar in convorbiri
particulare.
PREŞEDINTELE: Aveaţi cunoştinţă dacă
s’au depus de anumite persoane ceva arme
în saffe-ul Oficiului?
ACUZATA; Ştiu că Porter şi Bennett au
pus la dispoziţia unor persoane dulapurile lor
metalice pentru arme şi muniţii. Era vorba de
Făreăşanu. Vasile Serdici şi Racota.
(Continuare în numărul viitor)
Sâmbăta. 12 August, 19p0
minicile, căminul cultural or
ganizează şezători, la care se
prezintă programe artistice,
compuse din cântece, recitări
şi scenete al căror conţinut este
legat de muncile de seceriş,
treeriş şi ţolectări.
Ţoţ în cadrul şezătorilor du
minecale, sunt popularizaţi' ţă
ranii muncitori fruntaşi în
muncile agricole şi sunt criti-'
câţi codaşii. Astfel, în cadrul
şezătorii duminicale din 9 lulie,
au fost popularizaţi ţăranii
muncitori Medrea Ilarie, mem
bru de Partid, şi Pupăză Aurel
din organizaţia Frontului Plu
garilor, care au terminat pri
mii seperatul. In fiecare Marţi
şi Joi au loc seri culturale, cu
care prilej se citesc diferite
broşuri şi cărţi literare.
La arie, cultural a
hotărît să instaleze vin aparat
de radio şi o bibliotecă cu cărţi
agrotehnice. Tot la arie, activi
ştii căminului cultural au aşe
zat într’o ramă frumoasă gaze
ta “Pentru o recoltă îmbelşu
gată”, care cuprinde* articole
mobilizatoare în legăţură cu
treerişul şi predările de cote
la colectare.
După terminarea treerişidui,
căminul cultural va organiza
serbarea recoltei, cu care pri
lej vor fi evidenţiaţi ţăranii
muncitori care au fost primii
în muncile de seceriş, treeriş
şi colectări.
mâne tot cum a fost în anul
trecut J. 5 milioane şi 750 de
mii de dolari, pentru o ţară
cu o populaţie-de 150 milioane,
pentru cea mai bogată ţară din
lume unde desvoltarea indus
trială este mai mare decât ori
unde.
Dacă nu ar fi tragic atunci
acest fapt ar fi hazliu. Pentru
arme de uciderea omenirei şi
de distrugere de bogăţii se gă
sesc zeci şi mii de milioane de
dolari, iar pentru sănătatea po
porului nu se găsesc rrţăcar 64
milioane de dolari.
Oamenilor muncii din ţara
(Continuare în pa?. 3-a)

xml | txt