Newspaper Page Text
THE ROMANIAN AMERICAN Published by The Romanian American Publishing Association (Incorporated) Entered as Second Class Matter at the Post Office at Detroit, Michigan, under the Act of March 3, 1879 . 1 MARIA MILA, Business Manager Louis Johnson, ministrul A părării, şi-a dat demisia şi and. Truman i-a acceptat-o. In locul lui a fost numit un om militar, pentru prima dată în istoria a cestei ţări, generalul George Marshall, fostul ministru de externe. Această schimbare nu înse amnă că politica de război a fost schimbată. Dimpotrivă, prin numirea lui Marshall la acest post important, trebue să se citească cu totul altceva. Scopul principal în numirea lui Marshall este de a întări mili tarismul în guvern, de a întări toată politica de război a ţării, printr’o persoană cu o reputa ţie mai bună ca a lui Johnson, Marshall fiind şeful statului major american, în timpul celui de al doilea război. Având pe un militar la capul ministeru lui Apărării Naţionale sau “răz boiului”, înseamnă că militari ştii vor controla mai bine în treaga viaţă a naţiunii. de Felicia Nanu Intr’una din clădirile vechi, lăsate în paragină de foştii pro prietari, pe str. Vasile Lascăr, a început într’o zi o activitate febrilă. Zugravi, vopsitori, par chetari, toţi lucrau cu râvnă pentru a şterge complet urmele distrugerii trecutului. Când lucrul a fost terminat, în ve chea clădire s’a putut instala Policlinica întreprinderii de Stat “Fero-Metal”. De cum intri în clădirea Poli clinicii, te impresionează mult atmosfera prietenească şi plă cută care domneşte atât în să lile de aşteptare, cât şi în cabi nete.* Pe un panou sunt scrise cuvintele lui I. V. Stalin: “Omul este cel mai preţios capital”. Câtă însemnătate au aceste cu vinte ţhtr’un astfel de locaş în care oamenii vin să-şi îngri jească sănătatea şi în care ei află grija inspirata de aceste cuvinte ! In alt capăt al încăperii, se află o gazetă de perete conţi nând articole prin care funcţi onarii sunt îndrumaţi să-şi vac cineze copiii, arătându-li-se a cestora importanţa vaccinării. In săli, e continuă animaţie; vin si pleacă mereu alţi funcţionari. Fiecare se îndreaptă spre secţia de care are nevoie. “Funcţionarii noştri pot găsi întotdeauna la Policlinică aju torul necesar ne spune Dan Mariana, referentă administra tivă, deoarece avem speci alişti în toate ramurile nece sare. Astfel, în Policlinica între prinderii “Fero-Metal” există cabinet pentru boli interne, pentru ginecologie, mica chi rurgie, stomatologie şi instala ţie specială pentru raze. Munca medicilor nu se limitează nu mai la activitatea din interiorul dispensarului. Timp de două ore pe zi, medicii fac vizite la domiciliul bolnavilor care nu se pot deplasa. Când Mai Primeau Muncitorii O Astfel de îngrijire ? Lipa Vasile, muncitor la “Fe ro-Metal” şi-a fracturat picio .• l?yr fiR tera fost de a aduce informaţii în legătură cu transporturi ale Armatei Sovietice, a doua a fost*în legătură cu aerodromurile din jurul Bucureştiului. In 1946 a primit din partea generalului Greer care funcţiona la Misiunea militară britanică misiunea de a strânge infor maţii în legătură cu trupele sovietice din re giunea Galaţi. Aceste informaţii au fost strânse prin intermediul consulului francez Pierre Boulen. Martorul Dan Hurmuzescu, profesor uni versitar, a mărturisit că a furnizat acuzatului Mugur informaţii în legătură cu trupele so vietice iar martorul lonescu State, pensionar, a arătat că a dat informaţii militare acuzatei Eleonora Bunea. Martora Stefănescu Fernan da, corespondent adjunct la ziarul “New York Times”, a arătat că transmitea lui Porter plicuri cu informaţii trimise de Nasta. In 1946 a obţinut dela Octav Constantinescu, în acel timp director generrl la Ministerul de Finanţe, date asupra convenţiei economice sovieto-ro mâne, pe care Nasta le-a predat lui Porter. Martorul lordan Dimitrie, director de bancă, a arătat că acuzatul Nasta i-a cerut informaţii asupra comasării băncilor şi efectului stabili zării in domeniul economiei financiare. \n\n Pagina 2 Românul American PUBLISHED WEEKLY In Satele Unite pe an $4.70 - pe 6 loni $2.00 In streln&tate pe an $5.00 P* 6 luni $3.00 "ROMANUL AMERICAN" 2144 East Grand Blvd. Detroit 11, Michigan WAlnut 1-2070 Planul de Mobilizare (Continuare din par. l-a) dea seama că şi contractul încheiat de fruntaşii lor, porneşte din planul de război <*hunţat în vorbirea recentă a d-lui Truman. Vorbirea preşedintelui expune şi propaganda falsă a conducătorilor social-democraţi ca Walter Reuther, preşe dintele lui UAW. Reuther spunea muncitorilor americani că Statele Unite ale Americii sunt atât de bogate încât noi vom avea “şi tunuri şi unt”. D. Truman, în vorbirea d-sale, a spus că poporul american va trebui să uite deocamdată de unt şi să se mulţumească cu tunuri şi bombe atpmice. De fapt. and. Truman a informat poporul american că toate energiile, tot avutul, toată munca, toate sacrificiile-poporului de rând şi nu ale trusturilor —vor fi folosite pentru arme şi armamente. Pentru a îndulci această perspectivă, preşedintele ţării, ne spune: “Noi nu am abandonat ţelul unei vieţi mai bune pentru fiecare cetăţean al marei noastre ţări. Dar, pentru moment, trebue să fim siguri că economia noastră va pro duce tunurile, avioanele, tancurile şi alte materiale necesare pentru a proteja lumea contra pericolului domnaţiei comu niste”, 0 Metoda împrumutată Metoda aceasta de propagandă nu este originală. Ea a fost împrumutată dela alţii cari au speriat popoarele lor cu “pericolul comunist”, atunci când ei singuri se preparau să atace alte popoare şi să subjuge mai întâi de toate poporul lor propriu. Odată cu planul economic de însclăvire merge şi fas cizarea “constituţională” a ţărji.. Hitler a văzut ca toate legile de fascizare ale Germaniei să fie votate de parlamentul german (Reich), tot aşa şi la *Yioi în ţară. Congresul ţării şi Camerile Legiuitoare ale diferitelor state, legiferează fas cismul, sub formă “constituţională”, deşi actul acesta în sine este anticonstituţional, aptidemocrat şi fascist. Insă trecând legile prin Congresul ţării, se dă impresia la popor că totul a fost în regulă democratică. In realitate, însăşi această formă de înşelăciune, constituie una din cele mai sinistre fraude politice din analele istoriei ţării noastre. Fascizarea ţării, concepută de oamenii din Wall Street şi de agenţii săi din Washington, a fost efectuată pas cu pas. Legea Taft-Hartley şi ordinul de loialitate introdus de and. Truman singur sunt două din primele măsuri de fasci zare. Restul a mers struna, însă în acord cu forma “consti tuţională”, pentru ca poporul să nu-şi dea seama de scopul criminal al oamenilor din Wall Street. Intre Roosevelt şi Truman Vorbirea recentă a d-lui Truman este un obic ei u de care s’a folosit decedatul preşedinte Roosevelt. Insă, pe când Roosevelt considera poporul ca un aliat, cu care se întreţinea şi dela care căpăta putere şi sprijin, contra planu rilor Wall Street-iste, urmaşul său se foloseşte de procedura lui Roosevelt, pentru a-i vinde economia unui război atomic, economia “strângerii curelii” şi politica fascizării ţării, sub motiv inventat al “pericolului comunist”. Acestea sunt câteva consideraţii asupra vorbirii d-lui Truman şi asupra celorlalte desfăşurări, strâns legate de conţinutul vorbirii d-sale. Noi repetăm din nou, că poporul american, poporul muncitor singur, poate încă salva ţara • de pieire, se poate încă singur salva, ca să nu sufere soarta poporului german. Nu prin pasivitate sau prin înghiţirea propagandei războinice, soviniste şi anticomuniste, ci prin tr’o acţiune militantă unită, laolaltă cu restul poporului de bine. Poporul muncitor trebuie să strige şi să ceară: PE AICI NU ŞE TRECE! Dacă Congresul ţării, compus din deputaţi şi senatori cari sunt servitori credincioşi ai Wall Street-ului sau ei singuri mari bogătaşi, va fi înfăţişat cu o mare şi gigantică demonstraţie unită, contra proiecte lor şi legilor de fascizare ale ţării şi contra pregătirilor unui război atomic, dacă preşedintele Truman va fi înfăţişat cu o astfel de demonstraţie, oamenii din Wall Street şi guvernul lor nu vor putea ignora voinţa de pace şi de democraţie a poporului american. A Murit Regele, Trăiască Regele Redactată de un Comitet In acelaş timp, trebue să se vadă în această schimbare, în locuirea posturilor importante guvernamentale cu oameni mai apţi, cari în loc să facă gălăgie mare în legătură cu prepara tivele de război, vor şti să ducă planurile de război la îndepli nire în mod discret, fără ca publicul să aibă cunoştinţă de ele. In felul acesta, propagan da ipocrită pe de o parte, cum că totul ce face guvernul este pentru pace, va fi condusă, fără ca guvernul să fie prins cifrhâţa’n sac. Cât priveşte pe Johnson, el nu o va duce prost. Intorcându-se la firma sa de avioane, el şi ai lui vor fi în cărcaţi cu comenzi de război şi vor continua să facă profituri pe spinarea poporului ameri can. Vechea zicală românească, când monarhia era încă la pu tere: Regele a murit, trăiască regele, se potriveşte de minune cu schimbarea făcută la Minis terul Apărării Naţionale. Noi şi Preţioase Infăpturi Pentru Oamenii Muncii Isvorăsc din Grija Pentru Om a Statului R.P.R. Procesai Uaor Spioni Dela Oficiile de Informaţii American si Englez (Continuare din Numărul Trecut) PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi şi alţi gaze tari care dădeau informaţii celor două Oficii? MARTORUL: Cunosc pe Leonard Kirs chen care şi el a dat informaţii celor două Oficii, englez şi american. PREŞEDINTELE: Ce alte aspecte ale ac tivităţii celor două Oficii cunoaşteţi, în a fară de cel informativ? MARTORUL: Din contactul meu cu a ceste două Oficii, am putut să-mi dau seama că ele lucrau într’un spirit duşmănos nu nu mai faţă de U.R.S.S., dar şi faţă de Guvernul Român. Am putut constata deasemenea că a ceste două Oficii, în bibliotecă, safe de lectură, prin manifestaţii culturale, ofereau un loc de întâlnire spionilor englezi şi americani şi a informatorilor lor. Si vizitatorii acestor Oficii aveau posibilitatea de recrutare de informa tori prin aceste Oficii. A fost audiat apoi martorul Gardony Ste fan, corespondent al ziarului laburist “Daily Herald”, care a declarat că a furnizat infor maţii militare, economice şi politice lui John Bennett şi acuzatei Anny Samuelli. Aseme nea informaţii mai erau furnizate după şti inţa sa de L. Kirschen, corespondent american, Liviu Nasta, Asra Berkowitz şi Serban Voi nea. Martorul a dat relaţii asupra călătoriilor de informaţii făclie de John Bennett în Mol dova şi Banat. Despre Oficiul de informaţii britanic, Gardony arată că era un loc de în tânlire a spionilor şi informatorilor. Biblioteca şi cinematograful serveau doar drept camu flaj. “îmi amintesc de Camil Ring, care nu ştia englezeşte spune martorul şi l-am văzut stând de vorbă la bibliotecă cu Francis Bennett. In oraş, când se întâlneau, se făceau că nu se cunosc, deaceea am înţeles că întâl nirile lor alVeau un caracter conspirativ”. Martorul a arătat apoi că una din princi palele misiuni ale lui John Bennett era de a sparge frontul unic muncitoresc şi în ‘al doilea rând de a împiedica unificarea celor două partide muncitoreşti. Martorul S. Semilian, ziarist, a arătat că a furnizat misiunii americane o lucrare infor mativă despre industria petroliferă care a fost predată sublocotenentului Roberts şi pentru care a primit un onorariu de 200 dolari. Mar torul R. Hillard, fost consilier juridic al Minis- rul. Ce nenorocire ireparabilă ar fi fost pentru el, dacă acest lucru i s’ar fi întâmplat pe când trebuia să muncească la pa troni. “Acum însă ne-a spus el am primit imediat aju torul necesar, doctori de speci alitate m’au consultat şi mi-au prescris tratamentul de care am nevoie şi pe care îl urmez aici la Policlinică”. Privindu-şi apoi piciorul care e aproape complect refăcut, a adăogat: “Pe vremuri, dacă ţi se întâmpla un accident, pa tronul te dădea afară şi te lăsa muritor de foame”. Ochii lui Vasile Lipa s’au umezit când mi-a spus aceste cuvinte, Cu voce înceată, el continuă: “Acum am ieşit dela o şe dinţă de raze. Când aş mai fi putut eu, muncitor sărac, să-mi permit un astfel de tratament?” Acest lucru se întreabă mulţi dintre acei cari primesc ajutor în Policlinică. Si Bringer Emil, care-şi poate permite să-şi facă regulat radioscopie pentru a-şi controla plămânii, şi Serdar Maria, care va primi ajutor şi care a avut concediu câteva zile, pentrucă copilul i-a fost bolnav, şi încă mulţi alţii. Mijloacele Preventive Sunt Mult Mai Uşoare Decât Cele de Vindecare “In general, oamenii noştri nu prea au fost învăţaţi să meargă la doctor. Se duceau doar atunci când boala era a- Preş. A. Philip Randolph dela uniunnea “Bro. of Sleeping Car Porters (AFL) a presidat la con gresul jubileului de argint al uni unii în oraşul New York. trului de Externe, a relatat modul în care Porter îşi culegea informaţiile dela membrii Asociaţiei Prietenilor Naţiunilor Unite, cu pri lejul reuniunilor organizate de aceasta. Martora Pora Gabriela, funcţionară la Mi nisterul de Finanţe, a cunoscut-o pe Nora Sa muelli 4a Reşiţa unde au fost colege de birou. Ulterior, martora a fost angajată la Comisia de aplicare a armistiţiului, iar acuzata Nora Samuelli, venea la dânsa şi provoca discuţii punându-i întrebări ticluite fără ca martora să-şi dea seama că urmăreşte prin aceasta un anumit scop. . . Sunt profund indignată că am fost târîtă într’o asemenea murdară afacere de spionaj a spus martora că m’am făcuţ uneallta unor asemenea elemente. Este urît şi trist pentru noi, care muncim de dimineaţă până seara că am putut fi târîţi într’o aseme nea afacere murdară”. Martorul Tomaziu Gheorghe, pictor, de clară că a activat încă din 1941 în grupul de spiona} britanic eondus de profesorul de bizan tinologie Al. Eck. In Septembrie 1944, Pierre Guirot, profesor la Institutul Francez, l-a pre zentat secretarei lui Porter, Anny Samuelli. Prima însărcinare primită din partea lui Por Românul American gravată sau nu se duceau deloc, din lipsă de bani sau din igno ranţă”, ne spune doctorul.— “Acum însă, când muncitorii găsesc asistenţă medicală şi îşi pot face orice tratament au ne voie, noi doctorii, surorile, tre bue să ducem o intensă muncă de lămurire pentru a face pe fiecare să înţeleagă că la aju torul medical nu trebue să re curgi numai atunci când boala este în stare înaintată, ci mai ales atunci când se arată pri mele simptome, căci mijloacele preventive sunt mult mai u şoare decât cele de vindecare”. Astfel prin mui)ca de lămurire dusă. de doctori şi surori, la Policlinica “Fero-Metal” un nu măr de bolnavi suferind de a fecţiuni uşoaire au înţeles ros stul tratamentului preventiv şi acum vin regulat la tratament. La secţia de mică chirurgie, este întotdeauna lume multă. Unul vine să-şi desinfecteze o tăietură, altul îşi schimbă pan samentul, altul îşi face injecţi ile prescrise de medic. Toate acestea nu sunt cazuri grave, dar ar putea deveni serioase, dacă n’ar fi îngrijite. lar faptul că oamenii au înţeles importan ta ingrijirii unei tăieturi care poate duce la infecţie, este un pas înainte pe drumul ridicării nivelului sanitar. FARMACIA Farmacia Policlinicii nu este mare: o cameră cu patru dula puri pline cu borcănaşe albe mai mici şi mai mari. Farma cistul Mironescu David ne-a spus: “Noi putem oferi paci enţilor aproape toate medica mentele de care ei au nevoie. Mai avem, e drept, destule lip suri, dar acestea le vom împlini cu timpul, căci suntem de-abia la începutul muncii noastre”. ★ Policlinica “Fero - Metal” este una dintre multele reali zări înfăptuite in Statul nostru de democraţie populară pentru acei cari muncesc la constru irea unei vieţi noi. —Bucureşti INTEROGATORIUL Aici în ţara noastră adeseori se face marc zarvă cu cazuri de spionaj neexistente, iar pe de altă parte reprezentanţii ţării noastre din democraţiile populare, încă dina intea începerii războiului rece s’au dedat şi se dedau la fel şi fel de astfel de activităţi. Românii americani sunt deacum familiari cu faptul că guvernul Republicei Po pulare Române a cerut guvernului american să-şi închidă “Oficiul de Informaţii” din R. P. R. • Drept răzbunare, guvernul american a cerut Republicei Populare Române să-şi închidă biroul din New York, care nu făcea altceva decât să înlesnească trimiţătorilor de pachete în ţară acest lucru, economisindu-le şi sume însemnate de bani, prin colec tarea costului de vamă aici, sdb neînsemnata sumă de 13c de ‘pound’ pentru haine uzate sau alimente. Aşa dar, acţiunea guvernului nostru american a îngreunat mult, dacă nu chiar a oprit cu totul trimiterea de pachete de aici la ai noştri din ţară. Si în faţa la toate acestea, scribii celorlalte ziare româneşti de aici, ca de obiceiu, falsificând realitatea şi minţindu-şi astfel cetitorii, au căutat să învinovăţească tot pe guvernul ţării noastre de origină de acţiunea luată. De aceea, publicăm la foileton actul de acuzare şi judecata agenţilor în serviciul de spionaj american, din Republica Populară Română. In cursul mărturisirilor vinovaţilor, cetitorii noştri vor observa că şi and. Sera fim Buta din Salem, Ohio, funcţionar al Legaţiei americane din RPR a fost amestecat în aceste acţiuni josnice şi dăunătoare fraţilor lui şi ai noştri de dincolo şi cauzei păcii în general. NOUL AN ŞCOLAR de Ancuţa Maican Nici nu s’au arătat încă sem nele toamnei şi iată că vremea începerii cursurilor şcolare se apropie. Părăsind preocupări le de vacanţă copiii sunt cu prinşi de nerăbdarea aşteptării termenului apropiat când, din nou, sau pentru prima oară, se vor afla alături de cărţi şi cai ete, în clase cu bănci, mirosind a vopsea şi a curăţenie. Este un netăgăduit miracol, acel al întâlnirii omului cu bu chiile şi al obţinerii cunoaşterii asupra lor. Un miracol care îl uimeşte pe copilul venit în pri mul an de şcoală şi asupra că ruia, cu părintească grijă şi în drumare, se apleacă învăţăto rul, primul ghid al copilului printre tainele literelor. lată, deci, pentruce sarcina învăţătorului cere multă grijă, multă dragoste. Sufletul co pilului e ca un aluat moale a supra căruia învăţătorul poate influenţa, întipărind în el con ştiinţa despre bine şi rău. Dragostea de Meserie Meseria învăţătorului nu poate fi făcută fără dragoste. Dragoste faţă de meserie şi dragoste faţă de copii. Grija pe care acesta le-o acordă copiilor va avea drept rezultat ataşa mentul copiilor faţă de îndru mătorul lor. Necurmat, învă ţătorul trebuie să aibe trează conştiinţa că, pentru copiii pe care îi învaţă, el reprezintă un exemplu a cărui imagine va ră mâne trează, chiar după ani, în inimile lor. E de presupus, deci, că nu numai elevii se pregătesc pen tru noul an şcolar ce începe, ci şi profesorii lor, îmbogăţindu-se cu cunoştinţe noi, şi găsind frome cât mai potrivite şi mai plăcute de a ajuta elevilor să-şi însuşească materia. Acum doi ani, tot în preajma deschiderii anului şcolar, stând de vorbă cu o profesoară, a ceasta îmi împărtăşea îndoiala ei în privinţa inaugurării unor noi relaţii între profesor şi elev. O neliniştea şi o îngrijora, ca Oamenii II Cunosc pe Chiaburul Cârlugea ca pe Un Cal Breaz Pe Stefan Cârlugea, îl ştiu oamenii ca pe un cal breaz. Că nici nu sunt mulţi ca el în co muna Balota (judeţul Dolj). Si puţini sunt din sat, cari să nu fi trudit pe cele 35 de po goane ale lui Cârlugea. Si uite aşa, an de an satul muncea şi Cârlugea aduna. Dar asta până într’o zi, când i-a venit lui Câr lugea rândul să dea. Ei, aici a văzut el că nu-i de glumă. Dar Cârlugea e viclean. Mi-au fixat ei cota de po rumb, a spus el oamenilor din sat, dar dacă nu ş’o face po rumbul, de unde să dau? Dar, mai ştii? Poate mi-o ajuta ăl de sus să se facă ! Si din ziua aceea a început Cârlugea a fi evlavios. Seară de seară îl vedeau oamenii intrând în biserică. Si rămânea Cârlu gea mult timp, singur acolo. Ce-o fi cu chiaburul? se întrebau oamenii. Că toată ziua se roagă ! Si aşa au trecut zilele şi a venit şi timpul colectărilor. A vea chiaburul fixată o cotă de porumb ca după cele 35 de po goane ale sale. Când a venit la dat, a spus chiaburul trist: Aş da eu cota, dar nu s’a făcut porumbul la mine! Geaba ra’am rugat eu atât! Si n’a dat cota Cârlugea. tot lucrul neîncercat şi, deci, necunoscut, anul şcolar ce în cepea. Simţea că vechile forme, vechile principii—în care, de altminteri, se împiedicase de multe ori nu mai corespund interesului nou, clocotitor şi participării tot mai largi a ele vilor la problemele pe care re alitatea din jur le ridica în faţa tuturor. Am reîntâlnit-o, întâmplător, zilele trecute pe profesoara des pre care vorbpam şi nu m’am putut abţine ca, dela primele cuvinte, s’o întreb cum a rezol vat problemele de atunci. S’a uitat la mine cu ochi stră lucitori şi mi-a răspuns: “A fost nevoie să încerc să pricep eu însumi, mai adânc, ceeace Rechizitoriul Procurorului Lt.-Col. Constantinescu Nicolae In şedinţa de Miercuri după amiază tov. locotenent-colonel Constantinescu Nicolae a desvoltat următorul rechizitoriu în procesul bandei de trădători şi spioni: Tovarăşe Prim Preşedinte, Tovarăşi Judecători, In timpul desbaterilor acestui proces, în treg poporul nostru muncitor a luat cunoştinţă de mârşavele crime săvârşite împotriva sa de către acuzaţii din boxă. S’a văzut clar că», dela simplul trafic de valută, până la spionajul militar şi trădarea de ţară, întreaga gamă de acte duşmănoase menite să submineze Republica noastră Po pulară a fost utilizată zi de zi, cu sârg şi ură de către aceste odioase unelte ale imperial ismului flnglo-american. La fel de clar pentru noi, este faptul că, în spateley reacţiunrii române, îndrumând-o, sau pur şi simplu dându-i ordin, a stat şi stă, în permanenţă, banda Wall-Street-ului şi a City-ului, aşa cum de altfel o găsim pretutin deni acolo unde se săvârşesc crime împotriva popoarelor iubitoare de pace şi progres. Faptele desvăluite în cursul desbaterilor demască cu o forţă extraordinară caracterul şi obiectivele activităţii acuzaţilor. Intr’adevăr, să cercetăm ocupaţia oficială a fiecărui dintre acuzaţi, cât şi locul und» ei şi-au desfăşurat criminala lor activitate. Ce consta tăm din toate acestea ? Acuzaţii MUGUR, ANNY SAMUELLI şi ELEONORA BUNEA-WIED erau funcţionari ai Oficiului de preşă şi. informaţii englez; NO RA SAMUELLI, funcţionară a Oficiului de presă şi informaţii american; iar LIVIU NA- 1 STA, în calitatea lui de corespondent al ziaru lui reacţionar New York Times, un intim cola borator al ambelor Oficii. întreaga lor activitate s'a desfăşurat în cadrul, sub controlul şi la ordinul conducă torilor acestor Oficii. lată deci două organe ale legaţiilor englez şi americană, care. în spatele unei pretinse activităţi culturale, şi profitând de ospitalita tea acordată de Republica Populară Română, şi-au îndemnat funcţionarii, cetăţeni ai Sta tului nostru, să se dedea unei mârşave acţiuni trădătoare de spionaj Aceasta este o primă caracteristică. (Continuare în numărul viitor) Sâmbătă, 23 Septembrie, 195 Vezi, însă că după un timp iar a început a merge Câilugea la biserică. Ce-o fi cu ăsta, bre? se în trebau iar oamenii, acu pentru ce se mai roagă ? Si într’o seară, s’au pitit oa menii în biserică. Pesie puţin, hop şi Cârlugea. Ia uite, frate, a îngenun chiat! şopti un ţăran. Vedeţi se roagă opiul! N’a terminat bine vorba că mâna chiaburului scoase dela piept un săculeţ.' Apoi la lumi na candelei, ţăranii văzură su medenie de mărgele aurii, tre când din mâna chiaburlui în sac. Porumb! şopti un sătean. Asta era evlavia chiaburu lui! A ascuns porumbul în bi serică ! * Asta ţ-i rugăciunea, chia burule ? Cârlugea sări speriat într’o parte, şi boabele de porumb se răspândiră în jurul altarului. Si ţăranii găsiră în altar 150 de duble de porumb. Până la urmă tot a dat chiaburul cota la co lectare. Că se vede treaba nu se rugase el, dar porumbul se făcuse. STEFAN VASILIU (Din “Urzica”) se petrece în jurul mau ca să găsesc, astfel, foarte curând, locul pe care trebuia să-l ocup în viaţa copiilor, locul îndru mătorului. Căci mi-am dat seama că pe copii nu e sufici ent să-i însoţeşti în viaţa acea sta nouă care se deschide largă şi bogată în faţa lor, restul pro fesorului este să-i aju:e şi să-i îndrume. Mă gândesc cu bu curie la anul şcolar care începe. Am făcut, doar, multe eforturi pentru a putea ca, fiind în mij locul lor să fiu, totuşi, în frun tea lar”. In felul acesta este înţeles rostul învăţătorului, al celui pare îl învaţă pe tânăr de mic, dela primele buchii ale alfa (Continuare în pagini 3-a)