OCR Interpretation

Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, November 24, 1951, Image 4

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1951-11-24/ed-1/seq-4/

What is OCR?

Thumbnail for Pagina 4

. 'j
ilk ' Sa. '* V/ > ' *wjjfflM§ "t ■ ft]
pPSiißr-if& '? : 4M< j >, Jc £ {&s&%/ '& ' * ■ v *:•& lr^
?• » t\ ’■^l-^lî
JpV* ~>j|| •. .- •» > jjffi-jh ■:■■•;' A.' *jjL v< - ■'<' ţr^ y^m
M : . : î . ; |
way (right) talks over status of truce negotiations in Munsan, Korea
with Vice Adm. C. Turner Joy. That seems to be the job of these
Pentagon boys . . .
• ' 1 1
ft? j t it Jin ir 11 iii. iH t
FACTFINDERS TAKE OVER IN DOCK STRIKE: Issues in 24-day rank-and-file New York
dock strike are being examined by state factfinding board. Seated at conference table after strike was
called off (1. to r.) are: George Mintzer, counsel of the panel; factfinders Dean Alfange and M.P.
Catherwood and State Industrial Commissioner Edwards Corsi. Behind Catherwood is John (Gene)
Sampson, strike leader.
Rcmlnul American
Jn păduri, până sus pe cres
tele munţilor, în fiecare gură
de exploatare s’au construit
cabane pentru muncitori. îna
inte, muncitorii forestieri dor
meau în bordee săpate în pă
mânt. Roşi de boli şi foamete,
viaţa multora dintre ei se stin
gea la 40 de ani. Azi, viaţa o
ropsiţilor şi flămânzilor de
altă dată devine din ce în ce
mai omenească. Muncitorii din
aproape toate exploatările fo
restiere din Valea Mureşului
se odihnesc în cabane în care
se găsesc paturi cu aşternut
curat, căldură, etc. Dease
meni, ei primesc hrană caldă
la cantină chiar la locul de
muncă. Aceste cabane sunt
dotate cu truse sanitare a
vând fiecare câte un sanitar
permanent şi fiind vizitate de
medici. In fiecare exploatare,
se găsesc biblioteci volante,
unde muncitorii pot citi cărţi
tehnice de specialitate, ziare,
reviste, etc.
Sute de muncitori forestieri
din Tbpliţa, din Gălăutaşi, din
Hodoşa sau Lunca Bradului
au fost în anul acesta să-şi
petreacă concediul în frumo
asele staţiuni dela munte şi
dela mare. |
In pădurile şi satele acestei
regiuni, unde în trecut viaţa
era un adevărat chin, munci
torii trăiesc acum o viaţă no
uă, liberă. Pe Valea Mureşu
lui, asemeni fiecărui loc de
pe întinsul ţării, oamenii stă
pâni pe soarta lor muncesc şi
luptă pentru înflorirea patriei,
pentru fericirea lor şi a co
piilor lor.
Petre Stefan
What Are Rights of Foreign Born?
(Member of the United States
Supreme Court Bar and of the
law firm of Goodman, Crockett,
Eden & Robb, Detroit, Michigan).
What are the rights of aliens?
They have never been specific
ally enumerated. Insofar as State
laws and State officials are con
cerned, the rights which aliens
enjoy are reasonably clear. In
1870, shortly after the Civil War,
Congress passed a statute confer
ring upon "all persons within the
jurisdiction of the United States
. . . the same right in every State
and Territory to make and en
force contracts, to sue, be parties,
give evidence and to the full and
equal benefit of all laws and pro
ceedings for the security of per
sons and property as is enjoyed
by white citizens . .
The evident purpose of this
statute was to protect the recently
emancipated Negroes from dis
criminatory State laws. But the
language of the statute was broad
enough to include and was re
garded by the courts as assuring
the same rights to aliens as well.
This statute has since been re
pealed. But the courts are agreed
that the same protection which
this statute afforded to aliens
from discriminatory State action
continues to surround aliens by
reason of the Fourteenth Amend
ment to our Constitution with its
guarantee of the equal protection
of all State laws.
The rights of aliens with re
spect to Federal laws and Federal
officials are not quite so clear.
Neither the statute which we
have mentioned nor the Four
teenth Amendment was ever in
tended or regarded as a prohibi
tion .upon the Federal Govern
ment in its treatment of aliens.
So that the entire history of Fed
eral legislation with respect to
the rights of aliens has been one
of restricting more and more the
freedom of the non-citizen.
The McCarran Act, passed by
Congress in 1950, is the latest in
this never-ending pattern of re
strictions. By its terms it seeks to
prevent aliens from thinking, say
ing or writing anything which the
Government might disapprove or
from reading any 'newspaper or
book or associating with any
group which the Government
might claim to be subversive. The
Immigration and Naturalization
Service of the Department of Jus
tice is given the responsibility of
insuring this enforced conformity
of ideas upon our non-citizens
and they attempt to do this by
holding out the threat of depor
tation proceedings.
Many of our country's out
standing constitutional lawyers
are convinced that the political
and social restrictions which the
Nicolae Teclu, Romania's
Pioneer in Chemical Science
BUCHAREST—For the first
time in the history of Romania,
pioneer scientists are receiv
ing due recognition, and their
scientific treasurers brought to
light before the whole people.
One of these is Nicolae Teclu,
pioneer in the science of chem
istry, who at the end of the last
decade of the 19th century, stud
ied and solved the problem of
aerial navigation.
Born in 1839 in Brashov, Tran
sylvania, now the City of Stalin,
Teclu was endowed with an un
quenchable thirst for knowledge
in many fields of science. He
studied mechanics, physics, min
eralogy, botany, zoology, physi
ology, and especially general and
analytical chemistry in Vienna.
With regard to aerial naviga
tion, the Romanian chemist, ex
pounded in his 1894 memoran
dum the three fundamental prin
ciples of aerial navigation: the
wings, the internal combustion
engine, and the propeller, princi
ples which, after a few years,
were to come alive. But the clique
of Romanian landowners, cramp
ed in its perspective by their in
terest in their own class, refused
Teclu any assistance for the
transformation of his theories in
to practice.
After he definitely chose chem
istry as his exclusive field of en
deavor, important successes in
this field brought to Nicolae Tec
lu the title of professor at the
University of Vienna.
Teclu published more than fifty
original works, most of them con
cerned with the study of gases,
the paper industry, and especi
Court Justice Murphy observed,
this means that
. . . Once an alien lawfully
enters and resides in this coun
try, he becomes invested with the
rights guaranteed by the Consti
tution to all people within our
borders. Such rights include those
protected by the First and Fifth
Amendments and by the due pro
cess clause of the Fourteenth
Amendment. None of these pro
visions acknowledges any distinc
tion between citizens and resident
aliens. They extend their inalien
able privileges to all ‘persons’ and
guard against any encroachment
on those rights by Federal or
State authority . .
Since resident aliens have con
stitutional rights, *it follows that
Congress may not ignore them in
the exercise of its plenary power
of deportation.
(In our next article, we shall
discuss the limitations which the
Bill of Rights imposes upon Con
gress and other Federal agencies
with respect to aliens).
ally with the flame. From his
lengthy study of flame, there re
sulted the perfection of the Bun
sen bulb, which, under the name
of the "Teclu Bulb” had for a
long time, widespread use in the
laboratories of all countries. At
the International Congress of Ap
plied Chemistry, held in 1898 in
Vienna, Nicolae Teclu presented
an instrument built by himself,
for determining the transparency
of materials.
In his magnificient speech de
livered in 1880, upon his accep
tance to the Academy, Teclu con
tradicted the metaphisycal con
cepts concerning the organic
world, and showed the relation
ship, between the organic an in
organic world.
Refuting any “divine vital prin
ciples” in the organic world, he
says: “No special law or power
worked at the formation of or
ganic bonds;” and further, plead
ing for the unity of the organic
and inorganic world: “Between
organic and inorganic bonds,
there is no essential difference,
but both of these forms of sub
stances can be composed or de
composed by means of the same
forces according to the same
For this conception of the
world, the leading class in Ro
mania, organized a conspiracy of
silence around the name of Teclu.
In this period of enlightened
science in the RPR, the example
of untiring effort offered by the
life and work of Teclu, consti
tutes an incentive for newer and
newer scientific conquests.
Workers Show
Growing Interest
In Plastic Arts
BUCHAREST The plastic
arts, neglected by the bourgeois
regime, flourish today in the Ro
manian People’s Republic.
During 1949, five plastic jart ex
hibits were organized in Buchar
est and 42 in the provinces. Dur
ing the same year, four large ex
hibitions of Romanian plastic
arts were presented in Moscow,
Prague, Budapest, and Peking. In
1950, 17 art exhibits were or
ganized in Bucharest, 32 in the
provinces, 11 documentary ex
hibits. and two exhibits outside
the country, at Peking and Buda
pest. These exhibits aroused a
lively interest everywhere. The
large number of workers who have
visited the plastic art exhibitions
in the RPR. is a striking proof of
the interest in and taste for works
of art evidenced more and more
by the working masses. During
1949, the exhibitions, collections,
and museums were visited by
more than 100,000 people. In
1950, this number had increased
to 487,810.

Pagina 4
Experţii Morţii
si Walter Reuther
(Continuare din Pagina l-a)
a planului său de război de 100
de ani.
Dacă actul lui Reuther nu-i
o surpriză, ci o urmare logică
a conduitei sale de mult timp,
este totuşi tragic că până acum,
din cunoştinţele noastre, niciun
conducător de seamă dela CIO
nu a avut onestitatea să denun
ţe pe Reuther şi toată întreprin
derea degenerată a redacţiei
“Collier’s”. E una din tragedi
ile epocii noastre că conduce
rea sindicală din Statele Unite
nu-şi ridică vocea împotriva
pregătirilor imperialiste de răz
boi, după cum e una din pe
tele ruşinoase că niciun frun
taş al lui CIO şi AFL de rang
naţional, nu şi-a ridicat vocea
contra barbariilor perpetrate
şi comise contra poporului co
- E vădit că acest plan crimi
mal premeditat va avea urmări
catastrofale pentru ţara noa
stră şi poporul nostru, după
cum va avea urmări catastro
fale pentru victimele acestui
plan. Totuşi, istoria ne învaţă
că după cum războiul nu este
inevitabil, că pacea poate fi
salvată, tot aşa ne învaţă isto
ria că atunci când un popor e
atacat de barbarii imperialişti,
care caută să asuprească un alt
popor, poporul atacat se va a
păra până la ultimul om şi va
Si Hitler a înşelat poporul
german, spunându-i că poporul
sovietic urăşte comunismul- şi
că victoria va fi uşoară. Si nu
numai atât, popoarele din U.-
R.S.S. vor accepta cu braţele
deschise pe “eliberatorii” na
zişti. Istoria nu prea din trecut
ne învaţă că această decepţie
hitleristă a costat mult pe po
porul german, după cum a cos
tat pe alte popoare, dar poporul
sovietic a dovedit că Stalingra
dul a fost mormântul fascismu
lui hitlerist. Dacă alde Reuther,
Baldwin şi restul bandei de
slugi wall streetiste cred că
planul lor are şansă de succes,
să se uite ce a păţit un Hitler,
un Mussolini.
Redactorii revistei “Colli
er’s”, prin planul lor, au făcut
ca ura faţă de Statele Unite să
se intensifice în restul lumii.
Un Păienjeniş de Spionaj
(Continuare din Pagina l-a)
controlul său, pe toate cele 5
continente. Acest vast păienje
niş, constitue un adevărat a
parat de spionaj.
înşelând buna credinţă a mi
lioanelor de muncitori catolici,
agenţii Vaticanului la ordinele
imperialiştilor americani, au în
ceput să desfăşoare în ultimii
ani prin aceste organizaţii o in
tensă campanie de subminare şi
spionaj împotriva regimului de
democraţie populară acolo unde
acestea au fost create, precum
şi o acţiune de sciziune a miş
cării muncitoreşti în ţările ca
pitaliste, totul, bineînţeles,
sub pretextul “apărării religi
ei". Este inutil să adăugăm că
activitatea de spionaj a Vati
canului are tot atât de puţin
a face cu religia cât au de a
face uzinele de explozibile
Sute de milioane de oameni
simpli se vor alipi de frontul
mare al păcii condus de Uniu
nea Sovietică şi vor hotărâ să
ducă lupta cu mai mare deter
minare pentru salvarea păcii.
De asta suntem siguri.
Noi credem că milioane din
poporul american vor vedea,
cum nu a văzut până acum, că
ideologia războiului inevitabil
propovăduită de “Collier’s” şi
dirijată de politicienii .diplo
maţii şi militarii Wall Street
ului caşi victoria uşoară a unui
război atomic, este una din ar
mele de propagandă, pentru a
sustrage noui biruri dela oa
menii muncii, pentru a prăda
familia americană în dreapta şi
în stânga, pentru a jefui tezau
rul ţării, pur şi simplu ca o
mână de prădalnici să-şi umple
casetele lor cu miliarde de do
Planul barbar al redacţiei
“Collier’s” trebue combătut.
Trebue văzut ca să dea eşec şi
va da eşec, dacă poporul ame
rican îşi va impune voinţa sa
de pace.
Dela o parte a ţării la cea
laltă, poporul american trebue
să ceară ca aceia cari reco
mandă un plan de ucidere să
fie puşi la umbră ca să nu-şi
poată, executa planul lor ne
bun. Poporul să ceară ca ostili
tăţile să înceteze în Coreea, ca
conducătorii guvernului nostru
să intre în tratative cu Uniunea
Sovietică, în mod cinstit şi să
ajungă la o înţelegere în aşa
fel ca armele atomice şi cele
lalte arme de ucidere să fie
distruse, ca în locul cursei de
înarmare să fie o cursă înspre
o pace justă mondială.
Poporul american are pute
rea să-şi împună voinţa sa de
pace, întocmai cum au celelalte
popoare doritoare de pace. Mai
e timp ca experţii morţii alde
Collier’s să fife înlăturaţi dela
posturile lor. Mai e timp ca
politicienii Wall Streetului să
fie eliminaţi dela putere, iar
în locul lor să vie oamenii păcii,
oamenii securităţii şi libertăţi
lor democratice. Poporul sin
gur american are în sine acea
stă putere. Rămâne ca să facem
totul ca să şi-o exercite. —Fine
Monte Cattini ale monsenioru
lui papal Nogar cu dogmele
Sfântului Augustin.

Cele Trei Institute
Ale Vaticanului
La Roma funcţionează actu
almente trei institute princi
pale ale Vaticanului care ur
măresc organizarea spionajului
şi a diversiunilor. Este vorba de
“Colegiul papal pentru proble
mele ruse", de “Institutul O
rientului" şi de şcoala de spio
naj a iezuiţilor, institute a că
ror sarcină principală este pre
gătirea de spioni şi diversio
nişti din rândurile preoţilor ca
tolici şi ale trădătorilor fugiţi
din ţările de democraţie po
Activitatea de spionaj a Va
ticanului depăşeşte limitele a
cestor “şcoli". “Berliner Zei-
(Continuare din Pagina 2-a)
Astăzi viaţa şi munca în Va
lea Mureşului s’au schimbat
mult. Aplicând pe scară largă
metodele de muncă ale sta
hanoviştilor sovietici, munci
torii şi tehnicienii din fabri
cile şi exploatările care, ase
meni unei salbe, se înşiră pe
firul apei, dau acum patriei
de 3—4 ori mai mult lemn şi
produse lemnoase decât pe
timpul când munceau sub bi
ciul capitaliştilor. Astăzi ga
teriştii Nemet Stefan, Naţea
Vasile, dela Topliţa, Kristaly
Frahcisc, Imre Gavrilă dela
Hodoşa' Gyorgy Stefan şi
Fuchs loan dela Gălăuţaşi,
Noviţichi Eduard dela Reghin
sunt cunoscuţi ca fruntaşi în
întreg sectorul forestier, oa
meni educaţi şi crescuţi de
partid. Exemplul lor patriotic
este urmat de tot mai mulţi
muncitori şi tehnicieni din u
nităţile forestiere de pe Valea
In exploatările forestiere,
după ce pădurile eu devenit
un bun al întregului popor,
muncitorii au început să-şi or
ganizeze mai bine munca, să
lucreze în brigăzi după me
todele de muncă sovietice. Da
torită lucrului în brigadă pe
faze, producţia şi productivi
tatea muncii au început să
crească dela o zi la alta şi,
odată cu aceasta, au sporit şi
câştigurile muncitorilor. In
cursul ultimelor luni, de pil
dă, brigăzile conduse de frun
taşii Csiki Mihail, Koszti Gri
gore, Szekely Aron, etc. au
dat zilnic aproape trei norme,
fiecare muncitor câştigând 6
700 lei pe zi.
Cu sprijinul frăţesc al U
niunii Sovietice care ne
trimite maşini şi utilaj fores
tier în cantităţi tot mai mari
s’au făcut paşi mari în me
canizarea unor munci grele, în
ridicarea necontenită a pro
ducţiei şi productivităţii mun
cii, făcând munca mai spor
nică şi mai uşoară. In exploa
tarea forestieră Drăguşa, de
pildă, din valea Gurghiului,
Creanga Albă, şoferii Sucea
vă lon şi Matei Vasile care lu
crează pe tractoare K.T. 12 au
transportat din exploatare la
rampele de încărcare, în ul
tima lună, cu 550 m.c. mai
tung” arată de pildă că agenţi
ai serviciului de spionaj ame
rican participă la pregătirea
preoţilor pentru a face spio
naj în Europa răsăriteană. Mi
lioane de dolari americani în
groaşe buzunarele spionilor Va
ticanului în Europa răsăriteană
în fiecare an. Acelaş ziar arată
că slujbaşi ai Vaticanului sunt
folosiţi pentru “educarea” vi
itorilor “diplomaţi" americani.
Un astfel de centru în Statele
Unite este Universitatea iezu
iţilor “Georgetown" din Wash
ington. t
Toate aceste pregătiri ale Va
ticanului pe tărâmul “spiona
jului total" împotriva statelor
democratice n’au avut, nu au
şi nu vor avea niciun succes,
deoarece ele se lovesc de îm
potrivirea şi vigilenţa milioa
nelor de oameni ai muncii din
ţările eliberate de sub jugul
capitalismului care ştiu să-şi
apere libertăţile cucerite cu a
tâtea jertfe. •
(Concluzie în numărul viitor)
mulţi buşteni decât prevedeau
sarcinile de plan, reducând
estfel cheltuelile cu peste 100-
000 lei, faţă de transportul cu
Mecanicii de locomotivă, a
plicând pe scară largă metoda
stahanovistei Nina Nazarova,
de preluare în îngrijire socia
listă a maşinilor, au reuşit să
obţină rezultate însemnate.
Printre fruntaşi se află cu
noscuţii mecanici Csorja Bela,
Vodă lon, etc. care în ultimele
luni au transportat .sute de va
goane de buşteni şi lemne de
foc peste plan.
Odată cu desvoltarea între
prinderilor, cresc şi oamenii.
In primul semestru al anului
1951, au fost calificaţi în şcoli
şi la locul de muncă, după me
toda stahanovistei sovietice
Kotelear, peste 700 de mun
citori; 30 dintre aceştia au ur
mat cursuri speciale de mai
ştri, tehnologi şi norjnatori.
...Pretutindeni • pe Valea
Mureşului pulsează viaţă no
uă. Fabricile nu frumai că au
fost reconstruite, dar au fost
mărite şi înzestrate ( cu utilaj
modern. In jurul fabricilor
s’au construit blocuri şi locu
inţe pentru muncitori şi fa
miliile lor. La Lunca Bradu
lui, au fost ridicate clădiri cu
un etaj unde locuesc circa de
50 familii. Si la peste
100 <¥e famili locuesc în clă
diri bine amenajate. In cursul
acestui an va fi terminat şi
dat în folosinţă încă un bloc
cu două etaje, compus din 10
apartamente şi 18 locuinţe in
La Gălăutaşi, la Hodoşa, la
Reghin, pe lângă toate fabri
cile de cherestea de pe Valea
Mureşului, au fost construite
datorită grijii partidului, clu
buri, cantine, creşe, cămine de
zi, etc. La fabrica de cheres
tea Reghin, se înalţă acum
mândră o şcoală unde peste
100 tineri urmează cursurile
de calificare. Fiii muncitorilor
forestieri care învaţă la acea
stă şcoală primesc gratuit:
hrană, încălţăminte, rechizite,
etc. etc.
Societatea “Gheorghe Stro
iciu”, din Fratemala Socie
tăţilor Române Americane
din 1.W.0., anunţă cu părere
de rău încetarea din viaţă
a membrului
Vineri în 26 Octombrie, în
spitalul Aultman, din locali
tate, după o suferinţă nuiriai
de vreo patru zile.
Răposatul, în etate numai
de 53 de ani, a fost originar
din Comuna Cacova, regiu
nea Sibiu, venit pe aceste
plaiuri acum vreo 30 de ani.
înmormântarea s’a făcut sub
îngrijirea întreprinderii fune
rare Jacobs- Waltner, fiind
dus la locul de odihnă de un
număr de membrii ai societă
ţii noastre şi alţi prieteni ai
In numele membrilor so
cietăţii, cari regretă pierde
rea fratelui membru de care
ne-am despărţit, îi zicem: O
dihneşte in pace!
Pentru Soc. “Gh. Stroiciu”,
Nick Neică, Secretar
(Continuare din Pagina l-a)
trecut, acela care nu luptă cu
sinceritate pentru drepturile
poporului negru nu-şi poate în
suşi calitatea de om progresist.
Calitatea unică şi importanţa
istorică a congresului fondator
al Consiliului Naţidnal al Mun
citorilor Negri, constă în aceea
că vorbirile, participarea dele
gaţilor şi programul de acţiune
ce a fost adoptat nu s’au măr
ginit la palavre goale, nu a cru
ţat pe nimeni, ci a pus punctul
pe i, pentru ca toată lumea să
ştie că poporul negru e ferm
hotărât să dobândească egali
tatea în comunitatea pe care
o numim Statele Unite ale A
Natural că sunt aceia cari
caută să ignoreze adevărata
faţă a situaţiei, cari refuză să
admită că poporul negru este
supus celei mai oribile opre
siuni. Natural că se găsesc a
ceia cari preferă ca poporul
negru să fie ţinut în stare de
inferioritate, care nu fac abso
lut nimic pentru a schimba a
ceastă stare ruşinoasă de lu
cruri, care preferă să încura
jeze, sub diferite pretexte, con
tinuarea acestui regim brutal,
fascist şi criminal, după cum
se găsesc încă destui printre
oamenii cari se pretind a avea
idei avansate cari poartă în ei
ură faţă de evrei, deşi dacă i-ai
atinge şi i-ai arăta cu degetul,
ar protesta cu vehemenţă (vio
lenţă). Protestele lor sunt ipo
crite şi lipsite de conţinut, fi
indică nu pot dovedi contrariul,
fiindcă nu pot dovedi, prin ex
emple concrete că sunt lipsiţi
de ura contra evreilor şi cu a
tât mai mult de prejudiţii şi
ură faţă de poporul negru.
E uşor de protestat, când ci
neva te acuză. E uşor de pro
testat, când cineva îţi aruncă
în faţă o acuză în mod general,
dar e greu ca să convingi pe
cineva, când te întreabă: ce
ai făcut tu pentru ca şi popo
rul negru să se bucure de ace
leaşi libertăţi caşi tine— liber
tăţi aşa de limitate cum sunt —?
Tuturor acelora cari se cred
a fi progresişti, şi aici trebue
să ne includem şi pe noi ro
mânii americani, William R.
Hood, secretarul notar al celui
mai mare sindicat din Statele
Unite —Ford Local 600— şi
preşedintele ales al Consiliului
Naţional al Muncitorilor Negri,
a dat răspunsul cuvenit.
Ascultaţi-1 pe Hood, vă rog:
“Voi nu aţi văzut niciodată
pe mamele, surorile, ficele şi fii
voştri alungaţi dela miile de
porţi ale fabricilor, dela com
paniile de aviaţie, dela birouri,
prăvălii şi alte locuri prefera
bile în căutarea de lucru. Voi
nu aţi văzut niciodată pe ma
mele, surorile, ficele şi fii voş
tri insultaţi şi alungaţi pe stra
dă când încercau să mănânce
în localuri publice. Voi nu aţi
fost niciodată terorizaţi de huli
gani şi împuşcaţi cu sânge rece
de poliţie aşa cum sunt mamele,
surorile, ficele şi fii negri.
“Vouă nu vi s’a dat niciodată
foc casei, când v’aţi mutat din
ghetoul (cartier unde poporul
negru e silii să locuiască) în
tr’un alt cartier. Vouă nu vi se
răpeşte dreptul electoral; vouă
McCarran Act seeks to impose
upon aliens are unconstitutional
and null and void; and there are
several cases now before the
courts where it is expected that
these illegal restrictions will be
An alien who is called upon by
the Immigration and Naturaliza
tion Service to obey these re
kstrictions, must decide for him
self whether he will voluntarily
surrender his claim of freedom or
whether he will fight for his right
to think and to speak and to be
lieve and to associate with what
ever he conscientiously believes to
be to his best interests and to the
best interests of his fellow man.
All that can be said is that in
the event he decides to stand up
for what he believes is his rigpt,
he has the full support of every
provision in our American Bill of
Rights which is not by its terms
expressly limited to “citizens” or
to “the people of the United
States.” As the late Supreme
nu vi se refuză credit în bănci,
asigurare, de lucru şi avansare
în lucru. Vouă nu vi se refuză
membrie în sindicate şi repre
zentare. Voi nu muriţi cu 10
ani înainte de restul poporului
din pricina acestor refuzuri şi
din cauza altora”.
Când cineva dintre noi, şi
aici apăsăm pe cei din mişcarea
progresistă, va căut£ să se es
chiveze, să scape, când va fi
confruntat cu acuza de şovi
nism, când va fi confruntat cu
întrebarea: ce ai făcut tu, ca
să ajuţi la stârpirea acestui re
gim crunt de opresiune, ar fi
bine să se gândească la rechi
zitoriul lui Hood, care, a ex
primat cu atâta durere, soarta
întregului popor negru în ţara
A trecut timpul, când forţele
progresiste albe se pot mulţu
mi cu rezoluţii sau cu vreun
gest, când e vorba de unitatea
între oamenii muncii albi şi
negri, când e vorba de a lupta
contra segregării, discriminării
şi linşajului poporului negru.
Calitatea progresistă a celor
albi va fi judecată de poporul
negru, de acum înainte, nu
prin rezoluţiile ce vor fi vo
tate la congrese şi nici prin
gesturi, când un fiu al popo
rului negru va fi împuşcat de
un poliţist, ci prin acţiuni ho
tărâte şi prin dovezi grăitoare
în viaţa de toate zilele.
Că există un sector al forţe
lor progresiste, în rândurile
sindicaliştilor albi care înţelege
această responsabilitate şi noul
caracter al luptei poporului ne
gru pentru a-şi dobândi liber
Sâmbătă, 24 Nocmbrie, 1951
tăţile democratice şi egalitatea
pe tărâm economic, politic şi
social, a fost demonstrat chiar
la congresul istoric din Cincin
nati. Acest sector a fost expri
mat prin declaraţia fruntaşului
sindical, Maurice Travis, secre
tarul financiar al uniunii “Mi
ne-Mill & Smelter Workers”.
(Urmare şi fine în Nr. viitor)

xml | txt