OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, April 30, 1955, Image 3

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1955-04-30/ed-1/seq-3/

What is OCR?


Thumbnail for Pagina 3

Akron, Ohio
NECROLOG
Cu adîncă durere aducem
la cunoştinţa prietenilor şi
cunoscuţilor încetarea din vi*
aţă a neuitatei noastre soţie
şi mama.
ANASTASIA RUSU
duminică în 3 aprilie, după o
boală grea de un an de zile.
Răposata, în etate de 59 de
ani, a fost originară din Sinea
Nouă, venită pe plaiurile ace
stei ţări în 1912 şi stabilită la
Akron din 1917, unde a fost
înconjurată de o mulţime de
prieteni şi cunoscuţi.
Răposata a lăsat în urma ei
pe îndureratul soţ PETRU,
feciorul OCTAVIAN cu fa
milia, fiica MARY cu familia,
pe mama-soacră, consăteni,
prieteni şi cunoscuţi, iar în
patria veche o soră.
Inmormîntarea a luat loc
miercuri în 6 aprilie de la
“Kucko Funeral Home”, fiind
condusă la locul de odihnă, la
cimitirul “Mt. Hope”, de în
durerata familie şi o mulţime
de prieteni şi cunoscuţi din
loc şi din alte oraşe, care au
venit să-i plătească ultimul
tribut.
Ţinem ca şi pe această cale
să aducem mulţumirile no
astre tuturor acelora care au
luat parte la priveghi, care
i-au împodobit sicriul cu zeci
de cununi de flori, care au
luat parte la înmormîntare şi
ne-au stat in ajutor în zilele
de grea încercare prin care
am trecut, pentru care vă ră
mînem mult îndatoraţi.
Despărţindu-ne de scumpa
noastră soţie şi mamă zicem:
Să odihnească în pace.
Soţul PETRU RUSU
şi Copiii
rica femeii \

Sîmbătă, 30 aprilie 1955
Peste 65 Procente din Fondul de
1 Mai S-a Realizat la Masa Dată
de Prietenii Gheorghe din Mich.
(Continuare din pag. l-a)
vorbitorul a arătat însemnăta
tea ei în Republica Populară
Romînă, cît şi aici în ţara no
astră, iar în concluzie a ape
lat la cei de faţă, “şi prin dvs.
la toţi sprijinitorii ziarului, nu
numai să susţinem, dar şi să
răspîndim acest ziar al popo
rului romîn american”.
Uitasem să menţionăm că
fratele Papas în apelul dînsu
lui a spus că “noi putem şi tre
buie să ridicăm nu $4.000 cît
ne cere conducerea, ci $5.000,
iar indicaţiile de pînă acum
sînt de aşa natură ca pînă la
terminarea acestei activităţi în
iulie a.c., cererea fratelui Pa
pas să fie fapt îndeplinit.
Stîrneşte Emoţiile
Participanţilor
Atît conţinutul poeziei
“SCRISOARE PRIETENULUI
DIN APUS”—ce apare în acest
ziar—cît şi abilitatea excep
Staţi Neclintiţi pe Drepturile
Constituţionale, Acum ca S-a
Reînceput Goana După Necetăţeni
(Continuare din pa?, l-a)
în 28 martie, delegaţii împăr
ţiţi în echipe au vizitat vreo
60 de deputaţi şi senatori, ce
rîndu-le să se pronunţe dacă
sînt pentru sau împotriva as
cultărilor publice asupra legii.
O delegaţie a vizitat biroul
senatorului H. M. Kilgore,
preşedintele Comitetul Juridic
al Senatului, iar alta a vizitat
biroul deputatului E. Celler,
preşedintele Comitetului Juri
dic al Camerei Reprezentanţi
lor, prezentînd fiecăruia c î te
„o copie dintr-o scrisoare sem
nată de vreo 100 de americani
proeminenţi, cerînd a se ţine
ascultări publice cu scopul de
a anula sau schimba această
lege de tip fascist.
De mulţi ani nu a fost atît
de extinsă opoziţia la o lege
cum e opoziţia la legea Walter-
McCarran. împotriva ei s-au
declarat ambele federaţii mun
citoreşti (AFL şi CIO), or
ganizaţiuni bisericeşti, frater
nale şi sociale, organizaţiuni de
veterani, personalităţi din to
ate straturile societăţii din ţa
ra noastră şi peste 100 de de
putaţi şi senatori din Congre
sul federal.
Ziarul Nostru
Ziarul nostru “Ro m în u 1
American” şi sprijinitorii să i
sînt angajaţi în această luptă
Vrem sa Folosim Energia Atomica
Pentru a Face Viata Omului Tot
*
Mai Uşoară şi Mai îmbelşugată
(Continuare din pagina 2-a)
cu aplicare în diagnosticul şi în
tratamentul bolilor sistemului
nervos. •
In curînd—datorită generoa
sei iniţiative a Uniunii Sovie
tice—cercetătorii în domeniul
ştiinţelor medicale vor putea
şi ei să-şi aducă contribuţia
lor la acest nou capitol al bio
logiei, capitol care după cum
am mai spus deschide mari
perspective de ordin practic.
Este mişcător să vezi cum
tinerii noştri cercetători, de
cînd au primit vestea că vor
putea lucra în acest domeniu,
asaltează bibliotecile noastre
pentru a se documenta în ace
astă problemă nouă pentru ei,
căci toţi vor să contribuie la
progresul în acest domeniu ex
trem de important al biologiei
şi medicinii. Cărţile şi revistele
care tratează problema folo
sirii energiei atomice în medi
cină, în industrie, în agricul
tură etc., sînt luate cu asalt la
noi, căci toţi vor să contribuie
la folosirea energiei atomice în
scopuri paşnice.
ţională de a declama a sorei
Maria Mila, administratoarea
ziarului “Romînul American”,
au stîrnit adînc emoţiile fraţi
lor şi surorilor prezenţi. Apre
cierile participanţilor s-au pu
tut vedea şi din felul în care
mulţi strîngeau mina sorei
Mila şi o congratulau pentru
abilitatea dînsei de a declama.
Sora Maria Barbu, preşedin
ta clubului “Emanciparea”, a
anunţat şi invitat pe partici
panţi la Banchetul Aniversar
ce va avea loc la Ziua Mamei
(în 8 mai,) cu ocazia la a 15-a
aniversare a clubului, îndem
nîndu-ne să aducem şi pe prie
tenii noştri.
Fratele preşedinte George
Suciu, care s-a descărcat atît
de bine de sarcina d-lui, a con
clus această ocazie memora
bilă aducînd mulţumiri tutu
ror care într-o formă sau alta
au contribuit la succesul mo
ral şi material.
de cînd legea s-a discutat şi
votat în Congres în 1952. Noi
am susţinut respingerea legii
prin “veto” de către fostul pre
şedinte, Harry S. Truman, pre
cum şi cererea actualului pre
şedinte Eisenhower ca legea să
fie schimbată. Si deşi pe de o
parte lupta dusă va rămînea
înregistrată la creditul ziarului
fiostru şi sprijinitorilor săi,
totodată cu regret trebuie să
spunem că dintre toate ziarele
şi publicaţiile romîne ameri
cane ziarul nostru a fost sin
gurul care a participat la lup
ta pentru anularea sau schim
barea acestei legii, pe care
chiar şi conducătorii primi ai
ţării noastre o găsesc că aşa
cum este nu merită a fi parte
din codul legilor ţării noastre.
Insă, deşi opoziţia faţă de
această lege este cît se poate
de extinsă, această opoziţie tre
buie organizată. Si în direcţia
aceasta ziarul nostru îşi poate
face contribuţia sa modestă. lar
ca ziarul să poată continua să
servească cele mai bune inte
rese ale ţării şi ale poporului
american, apelăm la toţi spri
jinitorii şi cititorii ziarului să
şi trimită fiecare obolul la
fondul de susţinere de $4.000
cu ocazia zilei de 1 Mai, în
linie cu Apelul lansat în nu
mărul ziarului din 16 aprilie.
Tineretul nostru vrea să
trăiască din ce în ce mai bine,
el nu vrea să moară şi nu vrea
se distrugă. De aceea el se în
dreaptă spre biblioteci pentru
a studia cum să folosească en
ergia atomică de care vom di
spune în curînd, pentru a ame
liora sănătatea omului, pentru
a produce cît mai multe bunuri
care să folosească omului.
Pentru a putea face însă
acest lucru este nevoie ca pa
cea lumii să fie asigurată. Pen
tru a putea face acest lucru
trebuie să împiedicăm folosi
rea în scopuri criminale, de di
strugere, a energiei atomice.
De aceea, toţi oamenii de ştiin
ţă din ţara noastră semnează
cu toată convingerea Apelul
Consiliului Mondial al Păcii,
care cere interzicerea folosirii
energiei atomice în scopuri de
distrugere şi deci implicit, cere
dezvoltarea cît mai largă a cer
cetărilor în domeniul folosirii
energiei atomice în scopilri pa
şnice.
Scrisoare Prietenului Din Apus
Adresa ta e în Apus: o stradă
Dintr-un oraş cu antice statui
Sau dintr-un burg umbros, cu cetăţui,
Cu turnuri vechi şi svon de serenadă . » .
Adresa ta-i oriunde. E tot una
De-o fi Parisul sau un biet cătun
Cu dealuri seci, ori cu vinarsul bun,
Ori cu fîntîni în care doarme luna . . .
Aceste rînduri de-o să-ţi iasă-n cale
Să ştii că pentru tine le-ain strigat
Ca pe-un semnal sever şi-ndurerat
In ceasul grav al cumpenilor tale . . .
Prietene, te văd la o răscruce:
In zări, pe continent, te profilezi . . .
Te-ntrebi pe care drum să-naintezi;
Te-ntrebi: “acesta unde mă va duce?”
Miniştrii spun: “Pe-aici e cel mai bine!”
Miniştrii mint şi vracii te momesc,
Flămîndule, cu-ospăţ împărătesc .. .
Otgoanele minciunii trag de tine.
Ce dulce cheamă licărul otravei!
Mireasmă pare mirosu-i urît!
Si nu e timp. Se cere hotărît
Pe care drum, din două, apuca-vei?!
Auzi? Scrîşneşte undeva, departe,
Balaurul acestui falnic veac!
Din peştera-i de lîngă Potomac
EI dă să-nalţe flacăra de moarte.
Si-agaţă iar călăii de-altădată
De sure piepturi crucile de fier;
Fascismul iar îşi leagănă sub cer
Imensa-i cască de noroi pătată
Si iarăşi sparg timpanul Europii
Comenzile abrupte, sfîşiind
Amurgu-n care torţele s-aprind,
In care-adorm legendele şi plopii . . .
Aleargă timpul. Norii se îndeasă.
Prietene, ţi-e dor adevăr?
Te văd la o răscruce-to depărtări . . .
Răspunderi de-opotrivă ne apasă . . .
Noi am văzut pe ruguri nesfîrşite
De două ori arzînd un continent;
Pierea, strivit, al vieţii monument,
Ţipau, sub sînge, pietrele-ngrozite . . .
Noi am văzut abisul cum se cască,
Si-n pulberea oraşelor pustii
Cum fumegă hăinuţe de copii . . .
O, neuitată jertfă omenească!
Decenii, veacuri de aci-nainte
Va flutura pc-al gîndului cartag
Al doliului semn, trezind in larg,
Din om în om, aduccrile-aminte . . .
Prietene, îngăduie-ntrebarea:
Pămîntul ţi-I iubeşti? Pămîntul tău?
Un chip de om? O undă de.pîrîu
In care-şi culcă soarele dogoarea?
Pentru Domnii de la “America”, Care Văd Lucrurile
Numai Prin Ţeava de Tun, Acordul Sovieto-Austriac
Nu E Altceva Decît “O Tactica Perfidă Sovietică”
Lumea de bine s-a bucurat
zilele trecute cînd de la Mos
cova s-a anunţat ce după nego
cieri de patru zile între gu
vernele sovietic şi austriac s-a
ajuns la un acord comun asu
pra unui tratat de pace ce sa
tisface dorinţele ambelor ţări,
şi se poate spune fără exage
rare că acel acord satisface do
rinţele întregii omeniri de
bine, deoarece va ajuta la do
molirea încordării internaţio
nale, deci va ajuta cauza pă
cii.
Insă se vede că acel acord
nu e pe placul domnilor care
scriu ziarul “America”. Acest
fapt se vede într-un articol edi
tprial în care se arată că pen
tru aceşti domni şi pentru aso
ciaţii lor aaprdul nu e decît “o
nouă tactică perfidă sovietică”,
adică o “trădare”,* ca să folo
sim definiţia cuvîntului perfi
die.
Ce Nu Le Place Domnilor
“America” nu ne spune ce
s-a “trădat” prin acel acord,
iar noi căutînd un răspuns, nu
putem decît să concludem că
dacă e vorba de vreo “trădare”,
atunci ea nu poate fi decît nu
mai o “trădare” a planurilor
războinicilor. Insă şi aci ar fi
“trădare” numai în cazul cînd
Uniunea Sovietică ar fi făcut
parte dintre urzitorii la al 3-
lea război mondial, or acesta
nu e cazul, deoarece Tara So
cialismului mereu a luptat şi
luptă împotriva planurilor ace
lora care pregătesc război.
Insă mai jos in acelaşi arti
col fugarii romîni care scriu
azi ziarul “America” ne spun
prin trei diferite puncte ce nu
le place, şi trebuie să admitem
că aceea ce nu le place nu e
Romin u ( America h
de EUGEN FRUNZA
Sfii săruta câlcîile de lapte
A pruncului? In braţe ştii să-l porţi?
Cinsteşti bătrînii care ies la porţi
In ceasul adumbririlor de noapte?
Te zguduie amorul Juliettei?
Sau gingăşia blondei Lorelei?
Te farmecă al cronicilor grai?
Sau zborul către mîinc al planetei?
Oricum! Chiar de te-nţeapă-n suflet spinii,
Chiar de-i zgircită viaţa tn-n plăceri,
E totuşi viaţa-n care crezi şi speri,
Tu, om-speraiiţă, inima luminii!
Iţi strig: ia seama, 1 drumul se desface!
Iţi strig: dă mina, să pornim în doi!
Miniştrii-ţi spun; “Spre Răsărit! Război!”
Dar e un drum al nostru către pace.
O, Răsăritul ăsta nu-i vr-un petic,
Vr-un colţ de lume, undeva, pierdut;
Acesta-i al planetei noastre scut
Călit în para soarelui sovietic.
Puterea să ne-o frîngă, cine poate,
Cînd însăşi libertatea ni-e stindard?
Cînd oameni liberi sînt un miliard
Si-un miliard e-n drum spre libertate?
Vai, cutezanţă şi prostie oarbă!
De s-ar atinge doar de-acest pămint
S-ar duce toţi războinicii curînd
La flacăra infernului să fiarbă!
Dar tu, prietene, tu nu ai dreptul
Fiinţa să ţi-o curmi, în praf să cazi,
Lumina să ţi-o stingi de pe obraz
Si să-ţi aşterni sub negre lespezi pieptul
Tu trebuie să fii! Să porţi sub frunte
Căldura visului şi gîndul pur,
Să dai suflare pietrelor din jur,
Să sorbi răcoarea nopţilor de munte . . .
E josnic lucru să te-nchini durerii,
Vrăjmaşului şi morţii sa te-nchini . . .
Priveşte: idealuri, înălţimi,
Si leagăne şi cîntecele serii,
Si tot ce-nseamnă trudă şi creaţii
Ne cheamă să oprim nebunul joc,
Vîrtejul ce ne-ameninţă cu foc,
Cu spulberul giganticelor spaţii!
Iţi strig: ia seama, drumul se desface!
Iti strig: dă mîna, să pornim în doi!
Miniştrii tăi îndeamnă la război.
Dar e un drum al nostru către pace!
Inalţă-te, o, frate la răscruce,
Cit Himalaia de înalt şi greu:
Alăturea de pieptu-mi, pieptul tău
închidă calea ce spre haos duce.
In noi e forţa care poate stinge
Sinistrul ucigaşilor alai;
Jos svastica! Trăiască luna Mai!
Trăiască OMUL, care va învinge!
ceva cu ce se pot mîndri, pen
tru că ei numai se demască
singuri ca fiind pentru război
şi împotriva domolirii tensiu
nii internaţionale, deci împo
triva păcii şi bunei înţelegeri
între popoare, pe cînd pacea
e dorinţa arzătoare a întregii
omeniri de bine.
Nu Le Place Neutralitatea şi
Independenţa Austriei
In primul din acele trei
puncte, scribii “Americii”, du
pă ce pun întrebarea insultăto
are la adresa Uniunii Sovietice
că “De unde porneşte această
dragoste aprinsă?”, răspund tot
ei spunînd că U.R.S.S. “poate
avea un întreit câştig”. Apoi
urmează punctele ce arată
acest “întreit câştig”, spunînd
că “în schimbul neutralităţii
acesteia (e vorba de Austria),
forţele aliate vor trebui să fie
retrase automat de pe terito
riul Austriei” ... că “prin ga
rantarea independenţei Austri
ei de către Marile Puteri se
vor reteza definitiv, orice nă
zuinţi de întregire viitoare a
Germaniei cu încorporarea Au
striei”, iar prin “recunoaşterea
suveranităţii Austriei se pot
influenţa stările de lucruri din
Germania de Vest, în sensul
că forţele politice care s’au
opus şi şe opun reînarmării
Germaniei şi intrarea ei în or
ganizaţia de apărare europe
ană, —vor prinde curaj şi îşi
vor înteţi lupta”.
IvOgica Plănuitorilor
Războiului
Din citatele de mai sus se
poate uşor vedea că opoziţia
“Americii” nu este logică de
cît numai vorbind din punctul
de vedere al acelora care plă
nuiesc războiul . . . din punc
tul de vedere al duşmanilor
păcii, care prin poziţia ce o iau
sînt şi duşmanii celor mai bune
interese ale ţării şi ale poporu
lui american, din care şi noi
americanii de origină romînă
facem parte. Numai astfel de
oameni pot fi împotriva unei
Austrii independentă şi neu
tră. Numai alde ca ei pot fi
pentru planul lui Hitler de a
incorpora Austria la Germania
şi numai ei şi alde ca ei sînt
pentru regnarmarea Germaniei.
Toate acestea pot duce numai
la război, nicidecum la pace.
Noi compătimim pe scribii
de la “America”. Ei şi stăpînii
lor—care sînt negustorii mor
ţii —au tot dreptul să se tea
mă că poporul german (care
şi aşa nu e pentru reînarmarea
Germaniei) va ajunge la con
cluzia, că dacă neutralitatea
duce la independenţă şi la uni
rea Germaniei, atunci aceea
e cauza ce cere intensificarea
eforturilor împotriva reînarmă
rii şi remilitarizării ţării sale.
Pentru
Ratificarea Tratatului
In săptămîna trecută guver
nul sovietic a invitat guvernele
american, englez şi francez la
o conferinţă unde să se ratifice
tratatul sau acordul conclus la
Moscova cu şefii guvernului
austriac. Sovieticii sugerează
ca conferinţa să se ţină la Vi
ena.
In Nota înmînată ambasado
rilor din Moscova ai acestor
trei guverne, printre altele se
spune:
“Guvernul sovietic consideră
că e de dorit ca în viitorul
apropiat să aibă loc o confer
inţă a miniştrilor Afacerilor
Externe al Statelor Unite, Art
Vor Manifesta la
Intîi Mai Pentru
Pace şi Belşug
(Continuare din par. l-a)
Intîi Mai şi Ziarul Nostru
Pe scurt, cam asta e situaţia
în care ne găseşte ziua de 1
Mai din anul acesta. Cam ace
stea sînt parte din cauzele pe
care trebuie să le servească
acest ziar al poporului romîn
american de bine, ziarul “Ro
mînul American”. Si cu toate
greutăţile ce le întîmpină acest
ziar al poporului de rînd, ma
sele romîne americane pot fi
sigure că acest ziar va conti
nua să le servească interesele,
întocmai cum a făcut de la fon
darea sa acum sînt aproape
41 Vi .de ani.
Si conducerea acestui ziar
nu se îndoieşte că astfel fiind
cazul, ziarul se va bucura şi pe
viitor de sprijinul acelora care,
apreciindu-i serviciile şi nece
sitatea de a putea continua să
apară, Vor răspunde şi de data
aceasta cu obolul generos cum
au răspuns pînă acum, ca îm
preună să putem ridica fon
dul de susţinere necesar, să ne
putem atinge ţinta pusă de
$4.000.
Trăiască pacea şi înfrăţi
rea popoarelor!
Trăiască unirea muncitori
lor organizaţi din ţara noa
stră!
Trăiască ziua de Intîi Mai,
sărbătoarea celor ce mun
cesc de pretutindeni!
întrunire
Publică de 1 Mai
La Detroit
Acum duminică în 1 mai la
orele 2 p.m. va avea loc o în
trunire de 1 Mai la “PARK
SIDE HALL” de la 3119 Fen
kell, Detroit.
Vorbitorul principal va fi
Joe Clark, redactorul pentru
chestiuni externe al ziarului
“Daily Worker”, reîntors de
curînd din Uniunea Sovietică
şi Europa, unde a fost timp de
trei ani de zile.
Intrarea va fi 50c de perso
ană şi se vor servi diferite
gustări.
gliei, Franţei şi Uniunii Sovie
tice, conferinţă la care să par
ticipe şi reprezentanţii Austri
ei pentru a lua în considerare
chestiunea concluderii şi sem
nării acordului pentru restabi
lirea Austriei ca ţară indepen
dentă şi democratică”.
Vâ Extindem O Invitare Cordială
de MARY DUMITRU
la scrierea acestor rînduri mai sînt doar cîteva zile pînă
cînd din nou vom sărbători două ocazii însemnate, Ani
versarea de 15 ani a clubului “Emanciparea" şi Ziua Mamei
americane, ce şi-a avut începutul prin anul 1908 la iniţiativa
unei femei cu numele Anna Jarvis, care a propus ca o zi la an
să fie dedicată mamelor americane, drept apreciere pentru sa
crificiile şi devotamentul lor faţă de odraslele dragi, iar în 1914
Congresul ţării a stabilit a doua duminică din luna mai ca Ziua
Mamei.
S-a Depărtat de la Menirea Originală
Astăzi însă, ziua ce avea menirea sa atît de nobilă s-a depăr
tat mult de menirea originală, şi devine din an în an tot mai
comercializată . . . aproape că putem spune că şi-a pierdut cu
totul scopul adevărat, căci vedem cum presa mare, radio, tele
viziunea, încep cu săptămîni înainte să pună tot mai multă em
fază pe Ziua Mamei, însă cu ţinta de a putea vinde cît mai
multă marfă, începînd de la maşini pentru spălat şi pînă la o
pereche de ciorapi. Pentru comercianţi nimic nu-i prea scump
sau prea ieftin de-a fi dăruit mamei.
Desigur că mama merită recunoştinţă din partea celor ce
o iubesc, din partea fiilor şi fiicelor, dar eu sînt sigură că ex
prim sentimentul a milioane de femei şi mame cînd spun că
urîm cu tărie comercializarea acestei zile nobile.
De Ziua Mamei se vor aduce şi multe elogii mamelor, atît
din partea celor sus-puşi din guvern, din partea multor organi
zaţii şi chiar din altarul bisericilor, şi deşi cu drept mamele
merită elogii nu numai o zi la an, ci în fiecare, însă mamele
americane nu sînt mulţumite numai cu elogii. Dorinţa tuturor
mamelor şi a tuturor femeilor este de-a putea asigura familiilor
lor o viaţă fericită, de-a putea contribui la o lume paşnică,
fără ameninţări de războaie, reci sau calde. Mamele ar dori să
audă din altarul bisericilor predici contra bombelor atomice,
cu hidrogen etc., ce ameninţă prăbuşirea lumii întregi.
Puterea Atomică Pentru Binele Obştesc
Ar salta inimile mamelor de bucurie, cînd din altarul bi
sericilor s-ar cere celor în drept, în frunte cu preşedintele
ţării noastre, Dwight Eisenhower, ca să înceteze fabricarea ar
melor de distrugere în masă şi în locul lor să se folosească pu
terea atomică spre binele obştesc, cum deja se vorbeşte că s-ar
putea face multe lucruri cu puterea atomică.
Noi, femeile americane de origină romînă de bine, ne ală
turăm la restul de mame şi cerem încetarea persecuţiilor şi a
deportărilor; cerem ca porţile închisorilor să se deschidă pentru
toate victimele legilor antimuncitoreşti şi antidemocratice şi
cerem eliberarea lui Rosa Lee Ingram, mamă a 10 copii, ce
lîncezeşte în închisoare pentru că şi-a apărat demnitatea de
femeie. Pe scurt, acestea sînt parte din dorinţele şi cererile
mamelor şi femeilor americane, la această zi a lor.
Acum să revin puţin asupra banchetului nostru. Deşi nu
îmi e intenţia să arunc buchete de flori surorilor de la “Eman
ciparea", pot cu mîndrie să spun că de la înfiinţare noi ne-am
ştiut locul nostru ca femei din clasă din care facem parte—
clasa muncitoare. Contribuţiile noastre materiale şi morale
ne îndreptăţeşte să ne simţim mîn and re că am putut
ajuta diferite cauze demne de ajutorul nostru, deşi
este foarte adevărat, stimaţi prieteni şi cititori ai ziarului nos
tru, că fără sprijinul d-voastră ce aţi binevoit a ni-1 da an de an
la banchetele noastre, cît şi cu alte ocazii, noi n-am fi putut
ajuta multele cauze şi în special ziarul nostru “Romînul Ameri
can”.
Vă Extindem O Invitare
Vin deci în numele surorilor de la “Emanciparea” să vă
extind o cordială invitare, a ne onora şi de data aceasta cu
prezenţa d-voastră la Banchetul Aniversar ce-1 vom aranja pe
duminică în 8 mai—Ziua Mamei—. Bazîndu-ne pe sprijinul d
voastră din trecut, noi avem toată încrederea că şi de data
aceasta veţi fi cu noi, ca împreună să sărbătorim munca no
astră de 15 ani şi să onorăm pe cea mai scumpă fiinţă —mama.
Sprijinul d-voastră, stimaţi prieteni, nu ar fi numai o în
curajare şi un imbold pentru'noi, ci şi un sprijin pentru ziarul
nostru, căci 75 procente din venitul net se va preda ziarului,
ca contribuţia noastră în cipstea zilei de 1 Mai.
Noi, la rîndul nostru, vă asigurăm că veţi petrece o după
amiază plăcută, căci pe lingă bucatele gustoase vom avea şi un
program potrivit ocaziei, inclusiv un număr de surprize,
amiază plăcută, căci pe lingă bucatele gustoase vom avea şi un
Reţineţi deci ziua de 8 mai pentru banchetul nostru, ce va
avea loc la sala fraţilor ucrainieni, 5221 Oakman Blvd., apro
ape de Michigan Avenue, Dearborn.
DECES
Cu părere de rău aducem
la cunoştinţa prietenilor şi
cunoscuţilor încetarea din vi
aţă a prietenei VICTORIA
SABO cu reşedinţa în Ply
mouth, Michigan, sîmbătă se
ara în 23 aprilie, după o su
ferinţă numai de 3 zile cauza
tă de un atac de inimă. Ră
posata a încetat din viaţă in
spitalul din Garden City,
Michigan, iar această întîm
plare tristă venită pe neaştep
tate a sguduit nu numai pe
îndurerata familie, ci pe toţi
prietenii şi cunoscuţii. Inmor
niintarca a luat loc miercuri
de la întreprinderea funerară
Santeiu.
Regretînd această intim
plare dureroasă, transmitem
familiei condoieanţele noas
tre.
- PE SCURT -
• Cunoscutul om de ştiinţă şl
scriitor indian, Rahul Sankrity
ayana, a cerut să fie primit în
rîndurile Partidului Comunist din
India.
• In perioada de după război,
în Polonia au fost turnate peste
1.200 de filme artistice, docu
mentare şi de popularizare a
ştiinţei. In prezent există în ţară
peste 2.300 de cinematografe. In
1954 cinematografele au fost frec
ventate de peste 150.000.000 de
persoane.
• Uniunea Sovietică a găzduit
timp de opt zile un grup de zia
rişti americani, alcătuit din edi
tori, redactori şi corespondenţi al
unor ziare şi societăţi de radio
difuziune din statele California.
Texas. Ohio şi alte state. Grupul
de ziarişti americani a făcut o
vizită de cîteva zile la Leningrad.
Işt la 7 aprilie a părăsit U.R.S.S.
• După cum se anunţă din Da
masc, guvernul Siriei intenţionea
ză să supună Consiliului de Se
curitate problema politicii de
ameninţări şi presiuni fără pre
cedent, dusă de Turcia faţă de Si
ria.
Abonaţi, Citiţi şi
Răspândiţi Ziarul
"Rominul American"
Pagina 3

xml | txt