Newspaper Page Text
1 I jy, THE WQRKtR j MAY FOLE-jL/lf^ , M» f*'*' TT>*f 'O-'f 'M* f>»*s r ] FORTY THIRD YEAR; No. 17 U.R.S.S. a Schiţat o Soluţie Paşnică Spre a se Ajunge la Rezolvarea Problemei Orientului STOCKHOLM, Suedia. La 9 aprilie, Consiliul Mondial al Păcii, întrunit în sesi une extraordinară şi-a încheiat lucrările în acest oraş, iar dintre rezoluţiile votate redăm deocamdată următoarele: ★ ★ ★ ÎNTREAGA omenire doreşte dezarmarea.. Cursa înarmărilor nu a generat niciodată altceva decît mizerie şi nesiguranţă; ea a dus întotdeauna numai la război. In prezent, existenţa armelor de extermi nare în masă agravează şi mai mult această primejdie, menţine suspiciunea în relaţiile internaţionale. Totuşi, după încordarea care a durat mul ţi ani, în relaţiile dintre marile puteri s-a stabilit o atmosferă nouă. Poziţiile lor în problema dezarmării s-au apropiat. De acum The Romanian American, Detroit 11, Mich., April 28,1956 /rrt GETTING So MP THAT t'vt CAU6M l a commission To investigate// * v\SmhMF 4 # Jr \n\n Analizînd Cîştigurile Obţinute Muncitorimea Işi Croieşte Perspectivele Pentru Viitor EDITORIAL Marţea viitoare oamenii muncii de pretutindeni vor sărbă tori în diferite forme sărbătoarea lor tradiţională —ziua de 1 Mai. Această zi a muncitorimii a originat aici în ţara no •astră acum 70 de ani. La 1 Mai 1886 muncitorimea americană organizată de pe timpurile acelea a demonstrat pe străzile diferitelor oraşe pentru ziua de muncă de 8 ore, cerinţă înfăp tuită numai mai tîrziu după multe lupte grele duse de munci torii din ţara aceasta. Cu vreo trei ani mai tîrziu, mişcarea clasei muncitoare mondiale, reprezentată atunci prin Internaţionala Socialistă, a ) proclamat ziua de 1 Mai ca zi internaţională de unitate şi soli dwrftate mUe pretutindeni. De atunci, cu oc«uâa la 1 Mai, oamenii muncii din toată lumea îşi fac bilanţul cîşti gurilor obţinute şi al sarcinilor pe viitor. In Lumea Socialistă In ţările din tabăra socialistă muncitorimea va manifesta şi se va bucura de cîştigurile obţinute în cursul anului trecut. Si pentru că şi ţara noastră de origină, Republica Populară Ro mînă, face parte din tabăra socialistă, ca americani de origină romînă ne bucurăm şi noi împreună cu fraţii de dincolo de im portantele avansuri ce le-au făcut în construirea socialismului îfTţara lor. Prin munca lor fără preget şi sub conducerea înţeleaptă a partidului clasei muncitoare, prin îndeplinirea acelor două planuri economice anuale, precum şi prin îndeplinirea primului plan pe cinci ani, fraţii de dincolo şi-au îmbunătăţit mult traiul. Ei au făcut progres însemnat înspre industrializarea ţării lor, şi deci înspre independenţa lor economică, ajungînd azi nu numai să-şi construiască multe din uneltele de care au nevoie, ci chiar şi pentru export. Pe terenul politicii externe poporul romîn a obţinut de asemenea victorii însemnate, ca admiterea ţării lor în Organi zaţia Naţiunilor Unite şi altele. (Continuare la Secţia Editorială, pagina 2-a) Reintors din Călătoria Recentă Reuther Spune că E îngrijorat de Creşterea Numărului Şomerilor Reîntorcîndu-se dintr-o că lătorie în India, Walter P. Reu ther, (preşedintele uniunii UAW şi-a exprimat îngrijora rea cu privire la creşterea şo majului în industria de auto mobile. Reuther a spus că e ~foarte îngrijorat** de faptul că numărul muncitorilor fără lu cru a atins numai în oraşul Detroit 120 de mit „Si acest lucru se întîmplă în sezonul anului cînd de obicei industria de automobile începe să mear gă mai bine“, a spus Reuther, adăugind că „în loc de a în cepe să meargă mai bine, nu mărul de automobile nevîndute este mai mare decît oricînd, iar membrii noştri nu sînt chema ţi înapoi la lucru**. După cum se raportează din alte surse oficiale, stocul de automobile noi nevîndute trece de 900.- 000. Reuther a adăugat că o acţi une asupra problemei şomaju lui va fi primul punct pe or dinea de zi a conferinţei edu cative a uniunii ce a avut loc in | săptămina trecută la Washing ton. Cu Privire la India Cu privire la India pe care a vizitat-o, Reuther a accen tuat pe următoarele: 1. Problema bazică a Indiei este nivelul de trai, nu să facă parte din lupta dintre Răsărit şi Apus. (Continuare m pagina 4-a) * * şL » WALTER P. REUTHER Rom î nul American lERUSALEM. La 18 apri- I lie agenţia de presă United Press din sectorul israelit al ' lerusalemului a raportat ajun gerea la -un înţeles pentru o prirea ostilităţilor dintre Israel | şi arabi. înţelesul a fost nego ciat cu guvernele ţărilor res- I pective de secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor U nite, dl. Dag Hammarskjold. I care a plecat la faţa locului în urma unei decizii unanime a Consiliului de Securitate al 0.N.U., din care, după cum se ştie, face parte şi Uniunea So vietică. Insă după anunţul cu pri vire la oprirea ostilităţilor la radio s-a raportat că Egiptul a acuzat Israelul de violarea înţelesului, prin faptul că nişte avioane israelite au zburat peste pământul egiptean. Pe de altă iparte, din Tokio se raportează că cu consimţă mântul guvernului ţării noas tre Japonia a vîndut Siriei o cantitate de armamente. Siria este una din ţările arabe cheie din Orientul Mijlociu . Totuşi, Pacea E Posibilă Si totuşi, datorită unei acţi uni a guvernului sovietic, toţi acei care au privit cu îngrijo rare la mersul acelor ţări spre război, in săptămîna trecută au avut şansa să răsufle mai uşor din cauză că Uniunea Sovietică a schiţat o soluţie paşnică a a Timpul Lucrează Numai Pentru Triumful Definitiv al lumii Noi, Spune Dl. Tătărescu Ziarului „G.P.“ Cele ce urmează sînt vede rile d-lui Gheorgfie Tătărescu asupra problemei romînilor emigraţi şi asupra acţiunii des făşurate pentru repatrierea lor, aşa cum au apărut în „Glasul Patriei** numărul 8. Citind cu atenţie ce spune dl. Tătărescu, cititorul poate vedea că chiar oamenii din fos ta clasă burgheză realizează tot mai mult că îll ţara noastră de naştere, Republica Populară Romînă, trecutul nu se va mai întoarce nicicînd—Redacţia. * * * ÎNTREBARE: Cum Conside raţi problema repatrierii ro mînilor emigraţi? Răspuns: Repatrierea romî nilor emigraţi constituie o pro blemă naţională, la soluţiona rea căreia trebuie să concure toţi oamenii de răspundere, in diferent de concepţiile lor ideo logice. Nici un bun romîn nu se poate deroba de la îndepli nirea îndatoririlor pe care le reclamă acţiunea avînd de scop readucerea emigranţilor ce mai trăiesc pe meleagurile străine şi şi-au lăsat în ţară cămin urile pustii. Din Lucrările Consiliului Mondial ol Păcii Apelul Către Opinia Publică Mondială cestei probleme. Si deşi este adevărat căci chiar cu oprirea ostilităţilor pacea nu este asi gurată încă, însă dacă guvernul nostru şi guvernele celorlalte ţări membre în O.N.U. accep tă oferta sovietică de a se face eforturi comune, de a se lucra în comun prin intermediul O. N. atunci avem tot dreptul să sperăm la o pace. Recomandaţia sovieticilor ca O. să stabilească încetarea ostilităţilor, iar apoi părţile in teresate să negocieze între ele pacea, este, după părerea no astră, mai realistică decît de claraţia din 1950 a puterilor apusene, declaraţie prin care se presupunea garantarea gra niţelor prezente, însă în reali tate nu a aplanat nimic. Secretarul Departamentului nostru de Stat, dl. John Foster Dulles, a spus că vrea să stu dieze „scrisul cu litere mici“ din declaraţia sovietică. Insă pentru că în declaraţie n-a ex istat decît o singură mărime a literelor, poate că acestea au fost prea mari pentru dl. Dul les. In orice caz acum depinde de guvernul nostru, de cel en glez şi de cel francez, şi am fi gata să pariăm că atît poporul israel cît şi popoarele arabe aşteaptă cu nerăbdare ca gu vernul ţării noastre să accepte propunerea guvernului sovie tic, care este ca problema să fie soluţionată prin maşinăria Or ganizaţiei Naţiunilor Unite. ÎNTREBARE: Cum vedeţi desfăşurarea acţiunii începută pentru repatriere? Răspuns: Cred în succesul a cestei acţiuni. Emigranţii noş *„. • »“ «& ".'flfv, ; v tf&sflXfpyLxjt? fflaoy. jxl "Wk , Gheorghe Tătârescu tiă, în marea lor majoritate, au plătit scump, au plătit cu preţ de suferinţe şi de lacrimi învă ţămintele vieţii în exil şi se cutremură azi în faţa perspec- înainte realizarea unui acord între marile puteri depinde de efortul comun de a ajunge la conciliere. Nimic Să Nu Stea în Calea Dezarmării % Opinia publică mondială îşi va ascuţi vigi lenţa şi îşi va intensifica lupta pînă cînd va obţine dezarmarea generală şi interzicerea totală a producţiei şi folosirii armelor ato mice şi termonucleare. Măsurile cuvenite de control trebuie să intre în vigoare simultan şi în fiecare etapă. Nici un fel de dificultăţi de ordin tehnic nu pot să împiedice aceasta. * Pe această cale trebuie încheiate primele acorduri care vor favoriza tratativele cu pri vire la o convenţie internaţională pentru de zarmare. Armamentele şi forţele armate ale tutu ror ţărilor, înccpind cu marile puteri, trebuie (Continuare în pagina 3-a) , âmOăm MBMyX m '■iimfMfflfci .. .«fpsirv. m -•iŞ-jiş jBHBMiMS» 1 / was , .. pg* Guvernatorii Joe Foss din South Dakota, Leo Heotfi din lowa si Fred Hall din Kansas, se văd sosind la Casa Albă ca să adre seze un ultim apel preşedintelui cu privire la proiectul asupra situaţiei fermierilor. Vizita lor n-a avut succes, deoarece preşe dintele a respins proiectul. La Masa Prietenilor Gheorghe S-a Făcut Un Frumos început La Fondul de Intîi Mai Ca de obicei, masa dată du minica trecută de un grup de prieteni ai ziarului cu numele Gheorghe (precum şi alţi cîţi va buni sprijinitori)—cu oca zia zilei de „Sf. Gheorghe**— S-a desfăşurat într-o atmosferă veselă şi plăcută celor prezen ţi- Deschisă şi prezidată de fra tele Gheorghe Suciu, progra mul ocaziei a parcurs cu cîntă fi, vorbiri ocazionale, congra tulări dinafară etc., iar conclu- tivelor care apasă ca un bles tem pe destinul lor: moartea pe pămînt străin. In acelaşi timp, desfăşurarea inplacabilă a evenimentelor a spulberat, una cite una, iluziile în mrejele cărora ei se lăsaseră prinşi de propaganda străină. Astfel, spulberată e azi iluzia izbuc nirii unui nou război mondial, trimbiţat de crainicii de peste hotare. Nici un om cu jude cata întreagă nu mai crede azi în imanenţa acestui război şi toate popoarele se aliniază pe drumul înţelegerii şi al păcii. Adoptarea Metodei Negocierilor împotriva tuturor preziceri lor interesate, „Spiritul Gene vei“ trăieşte. Repudierea răz boiului drept mijloc de lichi dare a litigiilor internaţionale şi adoptarea negocierilor drept metodă pentru rezolvarea a cestor litigii au intrat defini tiv în conştiinţa popoarelor şi nu cunosc forţa care ar putea să le smulgă. Şansele statorni cirii păcii sporesc zi de zi; în aceeaşi măsură scade numărul perspectivelor izbucnirii răz (Continuare în pagina 4-a) zia s-a făcut prin rularea fil mului „Mitrea Cocor“ din Re publica Populară Romînă, ba zat pe povestirea cu acelaşi nume de renumitul povestitor contemporan al neamului ro mânesc, Mihail Sadoveanu. Oaspeţi dinafară am notat pe fratele Mihail Braica de la Cleveland, care de la prietenii din acel oraş a adus şi frumoa sa sumă de $312, care împreună cu ce a venit înainte din acel oraş, face ca fraţii de la Cleve land să-şi atingă 85 de pro cente din cota d-lor de $4OO, şi ocupă locul prim la rezultatele de pînă acum în această activi tate necesară pentru continu area apariţiei ziarului. Felicitări Dinafară Fratele Braica ne-a adus şi un scurt şi călduros salut al fraţilor de la Cleveland. Un alt oaspe dinafară a fost prietenul Vasile Vocilă, frate cu fratele nostru George Vo cilă, iar printre felicitările din afară au fost şi două tele grame, una de la grupul de prieteni din oraşul New York şi alta de la familia Papas din Cincinnati, Ohio, care din cau za ocupaţiilor n-a putut fi cu noi de data aceasta. Apelul, făcut de fratele pre şedinte aranjator Suciu, a re zultat în frumoasa sumă de $1.537, sau ceva mai bine de 38,3 procente din cota totală de $4.000. In numele conducerii ziaru lui sora Maria Mila a adus mul ţumiri prietenilor care au dat masa, cît şi celor prezenţi, şi intr-o cuvîntare foarte plăcută s-a ocupat de necesitatea con tinuării apariţiei ziarului nos tru, măi ales în situaţia pre zentă şi în acest an al alegeri lor prezidenţiale din ţara noas tră. Vorbitoarea s-a ocupat şi de însemnătatea zilei de 1 Mai, sărbătoare muncitorească in ternaţională ce a originat aici în ţara noastră acum 70 de ani. Sora Maria Barbu, preşedin ta Clubului „Emanciparea", a extins participanţilor o invi tare la banchetul clubului ce va avea loc cu ocazia Zilei Mame lor, duminică la 13 mai, iar apoi prin cuvinte alese fratele Suciu a mulţumit publicului pentru participare, surorilor care au donat diferite alimente, surorilot care au pregătit şi servit masa şi a conclus aceas tă fază a serbării, după care a urmat ultimul punct din pro gram, rularea filmului „Mi trea Cocor", Citiţi ziarul şrl daţi şi unui prieten să-l citească, să-l aboneze 73 Proiectul Respins de Preşedinte Ar Fi însemnat un Cîştig de $3,5 Mii., Spune Uniunea Fermierilor Motivîndu-şi respingerea prin cuvintele că „e bine pen tru ţară“, preşedintele Eisen hower a respins („veto 44 ) în săptămînă trecută proiectul de lege prin care situaţia fermie rilor mai mici s-ar fi iputut îm bunătăţi. Organizaţia fermieri lor „National Farmers Union“ a declarat că prin această res pingere fermieVii din ţara no astră au pierdut $3,5 miliarde, şi asta intr-un an cînd lipsu rile lor ating proporţii de cri ză. Din 1951 încoace cîştigul fer mierilor a scăzut cu 28 de pro cente, pe cînd în aceeaşi perio adă de timp profitul corporaţii lor—după ce şi-au plătit im pozitele—a crescut cu 15 pro cente. Tot în acest timp veni tul băncilor şi al altor institu ţii de împrumutat bani a cres cut cu 34 procente. Proiectul respins de preşe dinte n-ar fi solvat toate pro blemele fermierilor, dar ar fi domolit întrucîtva dezastrul ce-1 pregăteşte pentru fermieri ministrul Agriculturii, Ezra Benson. Astfel fiind cazul, se naşte întrebarea dacă altcine va, afară de bogătaşii pe care-i reprezintă Cabinetul de mili onari al preşedintelui, ar putea spune că respingerea preşedin telui e un „bine pentru ţa ră“. Cinci Milioane de Baptişti Sînt Chemaţi să se Roage Pentru Drepturile Civile CHICAGO. O altă acţi une de seam& în seria de de monstraţii naţionale pentru drepturile civile va fi la 17 mai, zi destinată pentru rugă ciune de acei cinci milioane de membri ai organizaţiei „Nati onal Baptist Convention 14 . A nunţul a fost făcut în săptă mîna trecută de preotul Joseph H. Jackson de la „Oiivet Bap tist Church 4 *, care este şi pre şedintele bisericii naţionale la care aparţin acele cinci milio ane de credincioşi. Preotul Jackson a spus că rugăciunea din 17 mai se va face în semn de sprijin pentru înlăturarea segregaţiei în şco lile publice, şi că la 17 mai se împlinesc doi ani de cînd Cur tea Supremă a decis să se pu nă capăt segregaţiei rasiale din şcolile publice. Conducătorii de frunte de la „National Baptist Convention* 4 , care este cea mai mare, dar şi cea mai conservativă secţie din rVotidfl Avontgărzii Democrate Romîne Americane Exemplarul 8 cente Cînd Este Bine Pentru Tară Noi am crezut întotdeauna şi continuăm să credem că pentru ţară e mai bine atunci cînd fermierul muncitor de la ţară, ca şi muncitorul de la oraş, poate avea un cîştig su ficient, ca astfel să poată cum păra ce produce muncitorul de la oraş, şi vice-versa. De aceea este părerea noastră că preşe dintele ar fi trebuit să senv (Continuare în pagina 3-a) Uniunea Oţelarilor Se Aşteaptă la o Sporire ,Substanţială' în Noul Contract GARY, Indiana. David J. McDonald, preşedintele uniunii muncitorilor oţelari, a declarat recent în acest oraş că uniunea sa se aşteaptă să primească o sporire „substanţială 44 în pla tă, garantarea unei plăţi anu ale şi o plată în plus pentru lucrul de sîmbăta şi de dumi nica. Acestea, a spus McDon ald, vor fi cererile uniunii de la patroni cînd se va discuta noul contract colectiv. Contrac tul vechi se termină la 30 iu nie a.c. McDonald a declarat cele de mai sus într-o vorbire rostită (Continuare în pagina 4-a) organizaţia „Negro Baptist Church Movement**, au lansat un manifest în care se cere pu nerea în vigoare a deciziei Cur ţii Supreme. Cu Privire la Manifest Printre altele în manifest se spune că se cere promisiunea tuturor bisericilor afiliate ca să „ia orice măsură legală 4 * pentru a % pune decizia Curţii Supreme în vigoare. In con tinuare în acel manifest se mai spune: „Deşi înţelegem necesitatea de a avea răbdare, intenţionăm întotdeauna să respingem doc trina gradualismului (cerut da preşedintele Eisenhower), care prin implicaţie vrea să spună că toate legile ţării sînt a fi puse în vigoare în mod gradual şi să fie respectate în mod gra dual, ca astfel să se respecte tradiţiile nejuste ale oamenilor şi să se dea friu liber, precum şi onoare, prejudiţiilor distruc tive**.