OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, June 22, 1957, Image 2

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1957-06-22/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for Pagina 2

THE ROMANIAN AMERICAN
Published by The
Roumanian- American Publishing Association
(Incorporated)
Entered as Second Class Matter at the Post Office at Detroit,
Michigan, under the Act of March 3, 1879
Edited by a Committee
PUBLISHED WEEKLY
MARIA MILA, Business Manager
— Aşa, a fi, n’a fi aşa, zise
mania, vreu să-mi fac băie
tul popă, ce ai tu?
—Numaidecât popă, zise
tata. Auzi, măi! Nu-1 vezi că
i o tigoare 5 de băiet, cobăit 8
şi leneş, de n’are păreche. Di
mineaţa pănă-1 scoli, îţi stu
peşti sufletul. Cum îl scoli,
cere de mâncare. Cât îi mic,
prinde muşte cu ceaslovul şi
toată ziulica bate prundurile
după scăldat, în loc să pască
cei cârlani 1 şi să-mi dee aju
tor la trebi, după cât îl aju
tă puterea. lama, pe ghiaţă şi
la săniuş. Tu, cu şcoala ta,
l-ai deprins cu nărav. Când
s’a face mai mărişor, are să
înceapă a-i mirosi a catrinţă
şi cu astă rânduiala n’am să
am folos de el niciodată.
1 Ahotnic—care are multă dra
goste pentru cineva sau ceva,
iubitor de . . .
* Bongoa.se glume, poveşti
cu haz. snoave.
* Conăcărie urare care
se rosteşte la nunţi.
4 Glagore—a patra literă a al
fabetului clrillc (aici are înţele
sul de pricepere, minte).
5 Tigoare trântor „putoare"
(—om puturos).
4 Cobăit lăsă tor (la treabă),
bun de nimic.
1 Cârlan mielul după înţăr
cat, până la un an.

Pagina 2
Românul American
Costul Abonamentului
In Statele Unite pe an $4.00 pe 6 luni S3.OQ
In Străinătate pe an $5.00 pe 6 luni $4.00
„Românul American"
2144 East Grand Blvd. Detroit 11, Michigan
WAlnut 1-2070
Propunerile Sen. Lyndon Johnson
Ar Trebui Să Fie Puse în Vigoare
Era de aşteptat ca atmosfera politică să se limpezească puţin,
în urma fumului artificial care despărţea poporul nostru
de celelalte popoare, mai ales de lagărul statelor socialiste.
Si acest început de limpezire s-a produs mai ales, după inter
viul conducătorului sovietic, N. S. Hruşciov pe calea televiziu
nii americane.
Unul' din semnele acestei limpeziri este propunerea sena
torului Lyndon Johnson, liderul majorităţii în Senatul ţării.
Johnson a propus ca „cortina de fier“ să fie înlăturată între
Statele Unite şi Uniunea Sovietică, ca să fie înlocuită printr-o
„cortină deschisă în vederea unei discuţii depline asupra pro
blemelor imediate şi urgente 4 *.
Senatorul Johnson recomandă ca preşedintele Eisenhower
să aibă acces —fără nici o restricţie —ca şi alţii, la căile de co
municaţie sovietice, pentru ca poporul sovietic să aibă cunoş
tinţă despre programul nostru de dezarmare.
Conducătorul democrat american este de părere că atunci
cînd popoarele vor avea cunoştinţă de toate detaliile, ele vor
insista ca cursa înarmărilor, exploziile nucleare, rachetele pur
tătoare de arme nucleare, interplanetare să fie toate interzise.
Senatorul Johnson, vorbind la conferinţa organizaţiei
„United Jewish Appeal** a făcut-o clar că chiar şi continuarea
exploziilor experimentale cu arme nucleare este prea periculo
asă acum.
Nu este necesar să amintim că guvernul sovietic a făcut
propuneri de nenumărate ori, atît cu privire la încetarea ex
ploziilor experimentale cu bombe atomice şi cu hidrogen cît
şi cu privire la problema dezarmării în general. Totuşi, este
bine venit faptul că senatorul Johnson s-a pronunţat cu atîta
vigoare ca să se pună capăt ~cortinei de fier“ şi să se folosească
toate mijloacele posibile, pentru popoarele american şi sovie
tic cît şi celelalte poppare să se cunoască mai bine.
Cunoscîndu-se mai bine, neînţelegerile vor putea fi apla
nate mai cu uşurinţă, mai ales că în fond, nu poate exista
duşmănie între popoare.
De obicei, neînţelegerile între popoare sînt cauzate artifi
cial, prin mijlocirea acelora care au interese particulare de a
promova neînţelegeri şi duşmănii.
Asta nu înseamnă că poporul american trebuie să accepte
sistemul social din Uniunea Sovietică, după cum nu înseamnă
ca poporul sovietic să accepte sistemul capitalist, de care s-a
debarasat încă din 1917, prin răsturnarea ţarismului.
Nu este ceva nou că, dacă se va înlătura „cortina de fier**
şi se va permite schimb de contacte personale, între diferite
ramuri ale societăţii noastre, cum de fapt s-a făcut anul trecut,
situaţia se va îmbunătăţi simţitor. Atunci, popoarele noastre
avînd idei mai clare, vor putea să aibă o influenţă mai hotărî
toare care să ducă la un acord asupra problemelor dezarmării,
asupra interzicerii experienţelor experimentale cu arme nu
cleare şi termonucleare etc.
Ceea ce s-ar face între ţara noastră şi Uniunea Sovietică,
s-ar putea face şi între poporul nostru şi celelalte popoare din
lagărul socialist, cum e de pildă patria noastră natală, Repu
blica Populară Romînă.
Ce trebuie să «se înţeleagă prin aceste contacte, prin înlă
turarea „cortinei de fier**, nu este a da o icoană falsă asupra
poporului nostru american şi asupra aspiraţiilor sale. Noi cre
dem că adevărul, atît din partea noastră cît şi din partea celor
lalte popoare, este arma cea mai efectivă de cunoaştere şi îm
bunătăţire a relaţiilor. Este cea mai bună armă de a clădi po
duri de prietenie.
Să căutăm fiecare a pune umărul la roată în această di
recţie!
Muncitorilor, Fiţi Buni si Aveţi
7 » * »
Milă de Oamenii Trusturilor!
Ar fi bine ca muncitorii din
industria de oţel să ia notă de
cele ce urmează, deoarece cre
dem că stăpânii lor merită a
li se da o mînă de ajutor, fiind
că n-au cu ce plăti spălătoriei,
băcăniei şi altor negustori de
la care familiile lor cumpără
cele necesare în cursul săptă
mînii.
De pildă, Eugene G. Grace,
preşedintele firmei Bethlehem
Steel, a căpătat anul trecut o
sporire de 104.000 de dolari în
salariul lui anual, adică o spo
rire de 50 de dolari pe ceas.
Venitul total pe anul trecut,
numai în salariul lui, a fost de
numai 809.011 dolari, adică cam
ceva mai mult de 400 dolari
pe oră, într-o săptămână de 40
de ore.
William C. Stolk, preşedin
tele firmei American Can Cos.
a căpătat o sporire anuală de
66.000 dolari, făcând un total
de 233.000 dolari pe an.
Nu de mult, muncitorii din
industria laptelui au căpătat o
sporire de 32 cents pe ceas,
împărţiţi pe un timp de doi
ani. După cum vă amintiţi,
stăpînii au făcut multă gălă
gie, argumentînd că vor da fa
liment etc., etc.
Să vedem cum stau stăpînii
unei mari firme din industria
lăptăriilor Borden Cos. Trei din
cei mari ai companiei au că
pătat precum urmează: preşe
dintele Theodore G. Montague
al Consiliului de Administra
ţie, 123.000 dolari anual; pre
şedintele firmei, Harold W.
Comfort, a trebuit să se mul
ţumească numai cu 101.950 do
lari, iar vicepreşedintele Roy
D. Wooster cu 76.200 dolari.
Nu credeţi că ar fi bine ca
dvs., muncitorii de la morile
lui Bethlehem Steel, de la în
treprinderile firmei Borden să
faceţi o colectă?
Ţăranii Romîni Plantează Fructe
Tropicale în Nordul Munteniei
de Ladislau Dunajeez
Pomicultura este din timpu
rile străvechi una dintre inde
letnicirile principale ale ţără
nimii din comuna Coţatcu, re
g unea Ploieşti.
Din an în an iscusiţii pomi
cultori ai acestor frumoase
meleaguri îşi perfecţionează
necontenit măiestria profesio
nală, îşi lărgesc veşnic sfera
lor de activitate.
Strămutînd altitudini şi longi
tudini, meridiane şi paralele,
supunînd şi dirijînd natura, ţă
ranii au reuşit să împătnînte
nească în comuna Coţatcu
plante tropicale, ca smochini,
lămîi şi altele, menite să de
monstreze grăitor zicala romî
nească: ~Omul sfinţeşte 1 o -
cul“.
Astfel, ţăranul septegenar
lon Gheorghe Toia a plantat—
în urmă cu peste două decenii
—în grădina lui o tufă de smo
chin, iar astăzi are un număr
de şapte tufe, pe care îngrijin
du-le cu sîrg şi drag, el recol
tează anual, de pe fiecare tu
fă, cîte trei kilograme de
smochine.
In grădina ţăranilor Dumi
tru R. Coman, Gheorghe Lupu
şi Lina Gheorghe Tudor înflo
reşte şi rodeşte —vara şi iarna
deopotrivă—arbuşti de lămîi,
care de care mai frumoase,
gustoase şi zemoase. Unul din
tre arbuştii de lămîi ai lui Du
Orezarii în
Reg. Baia-Mare
BAIA MARE, R. P. R. O
suprafaţă de peste 1.000 hec
tare era altădată acoperită de
mlaştini. De fapt, teritoriul ac
tualelor raioane Satu Mare
şi Cărei din regiunea Baia
Mare au fost de sute de ani
acoperit de mlaştini.
Prin grija statului 3e demo
craţie populară, începînd din
anii 1953-1954, s-a trecut la a
sanarea (curăţirea şi îmbună
tăţirea) acestor terenuri. Pînă
în prezent, peste 500 hectare
au fost asanate, iar în locul
mlaştinii au apărut înfloritoa
re culturi de orez.
Semnificativ pentru aceste
orezării este faptul că sînt cele
mai nordice din întreaga Eu
ropă.
Nota Redacţiei. —In corpul acestei povestiri veţi găsi ataşat
un număr la unele cuvinte folosite de Creangă, dar care pot fi
neînţelese. La sfîrşitul fiecărei secţii, dăm cuvintele numetrotate
şi explicaţiile lor.
In acelaşi timp, atragem atenţia cititorilor că am păstrat
ortografia folosită de autor.
Si afară de aceasta, babele
care trag pe fundul sitei
în 41 de bobi, toţi zodierii şi
cărturăresele pe la care cău
tase pentru mine şi femeile
bazaconii in cap, care de care
mai ciudate: ba că am să pe
trec între oameni mari; ba
că-a plin de noroc, ca broasca
de păr; ba că am un glas de
înger, şi multe alte minună
ţii; încât mama, în slăbiciu
nea ei pentru mine, ajunsese
a crede că am să ies un al
doilea Cucuzel, podoaba creş
tinătăţii, care scotea lacrămi
din orice inimă împietrită, a
duna lumea de pe lume în
pustiul codrilor şi veselea în
treaga făptură cu viersul său.
—Doamne, măi femeie,
Doamne, multă minte-ţi mai
trebuie, zicea tata, văzând-o
aşa de ahotnică 1 pentru mine.
Dac’ar fi să iasă toţi învăţaţi,
după cum socoţi tu, n’ar mai
avea cine să ne tragă ciu
botele. N’ai auzit că unul ci
că s’a dus bou la Paris, unde
a fi acolo, şi a venit vacă?
Oare Grigore a lui Petre Lu
căi dela noi din sat pe la ce
şcoli a învăţat, de ştie a spune
atâtea bongoase 2 şi conăcĂria 3
pe la nunţi? Nu vezi tu că,
dacă nu-i glagore 4 'n cap, nu-i
şi pace bună?
„Să-i Dai Vacă de Vacă şi Doi Boi Să Tacă"
Si, după cum am cinste a
vă spune, multă vorbă
s’a făcut între tata şi mama
pentru mine, până ce a venit
mitru R. Coman are 24 de ani.
De pe acesta, harn cui ei pro
prietar culege an de an cite 70
de fructe, care nu se deose
besc, nici în calitate, nici în
dimensiune ori aspect de cele
tropicale.
Intrucît aceste fructe pot fi
cultivate în aer liber, în con
diţiile unui sol care nu înghe
aţă iarna peste adîncimea de
40 cm.—ceea ce nu este depă
şită în această regiune ar
buştile de smochini şi de lă
mîi se simt bine pe aceste me
leaguri nord-muntene, cu ( o
climă destul de dulce.
Stimulînd înclinaţia pentru
cultura smochinelor şi fructe
lor citrice şi popularizînd în
mulţirea lor prin butăşire, ex
istă toate premizele create ca
în comuna Coţatcu să fie cul
tivaţi aceşti arbuşti din ce în
ce pe mai multe hectare, ex
tinzîndu-se apoi pe scară largă
în întreaga Muntenia, în
tocmai precum se cultivă de
decen'i îndelungate şi în nu
meroase regiuni bănăţene.
Filme Romînesti Premiate la
ş
Festivalul Int. de Cinematografie
PARIS, Franţa. Luna
trecută (17 mai) a avut loc
decernarea (acordarea) pre
miilor în cadrul celui de-al ze
celea festival internaţional de
cinematografie care s-a desfă
şurat la Cannes.
Premiul de aur a fost decer
nat filmului american „Legea
stăpînului“, realizat de William
Wyler. Autorul scenariului a
cestui film, care constituie un
protest puternic împotriva răz
boiului, Michael Wilson, a fost
recent rechemat în faţa comi
siei pentru cercetarea activi
tăţilor antiamericane şi supus
la tot felul de persecuţii. Din
acest motiv numele lui Michael
Wilson nu figurează pe lista
cineaştilor care au contribuit
la realizarea filmului mai sus
menţionat (Laşitatea marilor
industriaşi ai cinematografului
care au omis numele lui Wil
son a fost aspru criticată de
lumea culturală din Statele.
Unite, n.n.).
Premiul pentru scenariu o
riginal, calitate şi măreţie ro
mantică a fost acordat în u
Amintiri din Copilărie
(Cont. din numărul trecut)
în vara aceea, pe la August,
şt cinstita holeră dela 48 şl
a început a secera prin Hu
muleşti in dreapta şi ’n stan-
Romanul American
lon Creangă: Unele No ti te Biografice
(Continuare din numărul trecut) |
Modestul salariu de învăţă
tor, micşorat mereu începînd
din 1880 prin reţinerile pen
tru lungile concedii de boală
pe care e nevoit să şi le ia, ve
niturile de pe urma edituri:
manualelor, precum şi activita
tea de scriitor pe care o în
cepe, nu reuşesc să-l smulgă
pe Creangă din sărăcia în care
a continuat să trăiască pînă la
sfîrşitul vieţii sale. A rămas
un om sărac, neluat in seamă
de of ic alitatea culturală bur
ghezo-moşierească, trăind din
greu, chinuit de grija zilei de
mîine.
Mult îl iubeau pe Creangă
şcolarii săi, datorită mai ales
darului său minunat de a spune
poveşti. Ii cereau adesea cîte
o poveste, iar bunul institutor
nu se lăsa mult rugat, ca unul
ce ştiuse să preţuiască, în a
nii copilăriei sale, la Humulcş
ti, farmecul basmelor popu
lare. Amintindu-şi de bucuria
cu care îl ascultau şcolarii cînd
povestea, un fost elev al lui
Creangă relatează că în ase
menea împrejurări:
nanimitate filmului sovietic
„Al 41-lea 44 .
Filmul polonez „Ei iubesc
viaţa 44 , care relatează un epi
sod tragic din timpul insurec
ţiei populaţiei Varşoviei îm
potriva ocupanţilor hitlerişti,
a primit premiul special al ju
riului. Premiul pentru cea mai
bună regie a fost acordat fil
mului francez „Un condamnat
la moarte a evadat 44 în regia
lui Robert Bresson.
In ce priveşte filmele de
scurt metraj, premiul de aur
a fost acordat filmului româ
nesc de desene animate „Scur
tă istorie 44 realizat de I. Po
pescu-Gopo.
Filmul documentar sovietic
„Vinătorii din mările sudului 44
a primit o menţiune specială.
Premiul pentru cea mai bu
nă serie de filme a fost acor
dat Franţei pentru filmele „Un
condamnat la moarte a eva
dat 44 , „Acela care trebuie să
moară mîine 44 de Jules Dassin
şi filmele de scurt metraj
„Nick 44 şi „întreaga memorie
a omenirii 44 .
ga, de se auzea numai chiu şi
vai în toate părţile. Si eu, ne
astâmpărat cum eram, ba ie
şeam la pârlaz, când trecea
cu mortul pe la poarta noas
tră şi-l boscorodeam cu ci
militura:
Chiţigac, gac, ce ai în
tigac?
Papa puilor duc în
valea socilor.
Ferice de gangur, că
şede într’un vârf de soc
Si se roagă rugului şi
se’nchină cucului:
Nici pentru mine, nici
pentru tine;
Ci pentru budihacea*
dela groapă,
Să-i dai vacă de vacă şi
doi boi să tacă;
ba îl petreceam pănă la bise
rică şi apoi veneam acasă cu
sânul încărcat de covrigi,
mere turture, nuci poleite,
roşcove şi smochine din po
mul mortului, de se crucea ta
ta şi mama, când mă vedeau
cu dânsele. Si ca să mă scape
de belea, mau trimes la stâ
nă în dumbrava Agapiei,
lângă podul Cărăgiţei, unde
erau şi oile noastre, să şed
acolo pănă s’a mai potoli bo
liştea. Insă peste noapte a şi
dat holera peste mine şi m’a
frământat şi m’a zgârcit câr
cel, şi-mi ardea sufletul în
mine de #;ete, şi ciobanii şi
baciul habar n’aveau de as
ta, numai se întorceau pe
ceea parte în ţipetele mele şi
horăiau mereu. lară eu mă
târâiam cum puteam până la
fântână, în dosul stânii, şi pe
nimică pe ceas beam câte-un
cofăiel întreg de apă; pot zice
că în noaptea aceea la fân
tână mi-a fost masul 1 şi n’am
închis ochii, nici cât ai 9că
păra din amânar. Abia spre
ziuă s’a indurat Vasile Bor-
„ . . .nemişcat şăd toţi în
bănci cu gurile căscate şi ochii
boldiţi asupra lui Creangă,
care, gindindu-se cîtva timp,
începe povestea: Ci-că a fost
odată o babă . . .
Si aşa mai departe . . .
Si, ceea ce admirăm azi cu
toţii, auzeam povestindu-se a
tunci cu întregul farmec ce
ştia să-i dea Creangă 44 .
îndemnul de a aşterne pe
hîrtie poveştile sale, Creangă
l-a primit de la Mihail Emi
nescu, pe care l-a cunoscut prin
vara anului 1875, cînd poetu,
fusese numai revizor şcolar al
judeţelor laşi şi Vaslui. Prin
Creangă a pătruns în cercul
literar al „Junimii 44 , unde a
fost primit cu acea curiozitate
pe care o stîrneşte o fi nţă ciu
dată, dar şi neascunsul dispreţ
faţă de un „ţărănoi 44 . Cea din
ţii operă citită de Creangă la
„Junimea 44 a fost Soacra cu
trei nurori.
Intre 1875 şi 1883 se situe
ază, în activitatea creatoare a
lui Creangă, perioada scrierii
basmelor f şi poveştilor. La in
tervale relativ scurte, el dă la
iveală Capra cu trei iezi, Dă
nilă Pcrpcleac, Punguţa cu doi
bani, Povestea lui Harap Alb,
Ivan Turbinca, Povestea por
cului, Povestea lui Stan Păţi
tul.
In aceeaşi perioadă începe
redactarea Amintirilor din co
pilărie (1880), pe care le va
termina mai tîrziu. Totodată,
scriitorul creează povestirile
lon Roată şi Unirea, lon Roa
ta şi vodă Cuza şi nuvela
Moş Nichifor Coţcariul. Manu
scrise rămase arată cu cîtă
dragoste se apropiase Creangă
de literatură. Numeroasele
ştersături şi îndreptări ne vor
besc despre migala cu care lu
cra, despre înalta lui conştiin
ţă artistică şi despre simţul de
răspundere pentru tot ceea ce
scria.
Boierii de la „Junimea 44 , în
frunte .cu Titu Maiorescu, nu
vedeau în Creangă artistul de
mare talent, ci doar uit iscusit
povestitor de snoave. Junimis
tul Gh. Panu recunoaşte, în
Amintiri de la „Junimea 44 , des
considerarea operelor lui Cre
angă de către membrii cercu
lui condus de Titu Maiorescu
afirmînd.
„Poveştile erau gustate la
„Junimea 44 nu ca un gen supe
deianu, strungarul 2 nostru, de
s’a dus în Humuleşti, cale de
două ceasuri cu piciorul, şi
a înştiinţat pe tata de a venit
cu căruţa şi m’a luat acasă.
Si pe drum necontenit cere
am apă, iar tata mă amâna
cu momele dela o fântână la
alta, pănă a dat Dumnezeu
de am ajuns în Humuleşti. Si
când colo, doftorii satului:
moş Vasile Tandură şi altul,
nu-mi aduc aminte, erau la
noi acasă şi prăjeau pe foc în
tr’un ceaun mare nişte hoş
tine 3 cu său. Si după ce mi
au tras o frecătură bună cu
oţet de leuştean, mi-aduc a
minte ca acum, au întins hoş
tinele fierbincioare pe o pân
zătură şi m’au înfăşat cu ele
peste tot, ca pe un copil; şi
nu pot şti cât a fi trecut la
mijloc, pănă ce am adormit
mort şi deabia a doua zi pela
toacă m’am trezit sănătos ca
toţi sănătoşii: Dumnezeu să
odihnească pe moş Tandură şi
pe tovarăşul său ! Si vorba
ceea: lucrul rău nu piere cu
una cu două. Pănă’n sară am
şi colindat mai tot satul, ba
şi pe la scăldat am tras o
raită cu prietenul meu Chi
riac a lui Goian, un lainic şi
un pierde-vară ca şi mine.
Dar tata nu mi-a zis atunci
nimică—m’a lăsat în voia mea
pentru o bucată de vreme.
*. Budihace— arătare, sperie
toare, matahală fioroasă.
1 Mas substantiv din fami
lia verbului a mânea- a rămâ
nea peste noapte undeva: mi-a
fost masul.-.am stat peste noap
te.
* Stungar cioban care mână
oile una câte una în strungă,
spre a fi mulse.
* lîostlne ceeace rămâne
din faguri după ce au fost stor
*i de miere şl s’a scurs ceara prin
încălzire.
nor literar, cum nici nu sunt
în realitate, ci ca o forma plă
cută a unor minţi naive şi poa
te chiar ca o amintire a fiecă
rui din noi din timpul copilă
riei*
Acelaşi Gh. Panu, făcindu
se ecoul părerilor de la „Juni
mea/ 4 scrie:
„S-a făcut mare vîlvă în ju
rul numelui lui Creangă, este
o exageraţie şi o confusiune
chiar . . .
.. Meritul lui Creangă ca cu
legător de poveşti se mărgineş
te în acela de a fi reprodus
aproape textual poveştile po
pulare“.
Conştient de prăpastia care
îl despărţea de junimişti, Cre
angă nu s-a simţit niciodată în
largul lui între aceşti „dom
ni“, aşa cum nu s-a simţit nici
Eminescu. Cei doi mari scrii
tori—Eminescu şi Creangă
au rămas legaţi pînă la sfirşit
de o statornică prietenie. Dacă
lipsa altui cerc literar şi a al
tei reviste i-a obligat să frec
venteze „Junimea 41 şi să-şi ti
părească scrierile în revista ei,
relaţiile celor doi scriitori cu
junimiştii se limitau strict la
adunările cercului.
„Ar trebui să mă crezi un
ingrat —spune Eminescu într
o scrisoare— dacă n-aş recuno
aşte că la „Junimea 44 n-am avut
cu nimeni nici un raport su
fletesc. L-am avut, dar tîrziu,
cînd a venit, adus de mine,
Creangă ... 44
(Continuare în numărul viitor)
Scrisoarea Prim Ministrului din
Ghana Către Capul Guvernului RPR
Chivu preşedintele
Consiliului de Miniştri al Re
publicii Populare Romîne a
primit o scrisoare de la dl.
Kwame Nkhrumah, prim mi
nistrul Statului Ghana and i n
Africa prin care, în numele
guvernului şi al poporului Gha
nei, îi mulţumeşte pentru fap
tul de a fi acceptat invitaţia
guvernului Ghanei la serbările
independenţei, ca şi pentru
faptul de a fi trimis o delega
ţie la un nivel atît de înalt.
In scrisoare, dl. Nkhrumah
spune:
„Ne-am simţit deosebit de
onoraţi de prezenţa reprezen
tanţilor dv. ca şi de entuzias
mul şi bucuria cu care ei au
de lon Creanga
Peste iarnă, mama iar s’a
pus pe capul tatei, să mă
dee undeva la şcoală. Dar
tata spunea că nu mai are
bani de dat pentru mine.
—Lui dascălul Vasile a
Vasilicăi plăteam numai câte
un sorocovăţ 1 pe lună. lar
postoronca 2 de dascălul Si
mion Fosa din Tuţueni, nu
mai pentrucă vorbeşte mai în
tâlcuri decât alţii şi sfârcâeş
te 3 ziua la tabac, cere câte
trei husăşi pe lună. Auzi vor
bă? Nu face băietul ista atâ
ţia husăşi cu straie cu tot,
cîţi am dat eu pentru dân
sul până acum!
Când a mai auzit mama şi
asta, s’a făcut foc.
—Sărmane omule ! Dacă nu
ştii boabă de carte, cum ai
să mă înţelegi? Când tragi so
rocoveţii la musteaţă, de ce
nu te olicăeşti 4 atâta? Petre
Todosiicăi, crâşmariul nostru,
aşă-i că ţi-a mâncat nouă sute
de lei? Vasile Roibu din Beje
ni mai pe-atâţia, şi alţii câţi!
Ruştei lui Valică şi Măriucăi
lul Onofrei găseşti să le dai
şi să le răzdai? Ştiu eu, să
nu crezi că doarme Smaranda,
Scopul „Invaziei" Aviaţiei Lui Ciang
(Continuare din paf. l-a)
embargo-ul va fi continuat, a
tît aici cit şi în Anglia etc.
Dar şi în cazul acesta, soco
teala de acasă nu S-a potrivit
cu cea din tîrg. Maşinaţiile
premeditate au fost prea bă
tătoare la ochi, încît nici Dulles
n-a putut să vină în ajutorul
provocatorilor.
Pe de altă parte, trebuie să
o spunem răspicat că provoca
rea lui Ciang şi a autorităţilor
navale americane constituie o
Sîmbătfi, 22 iunie 1957
Curtea Supremă
şi Informatorii
WASHINGTON, D. C.
Curtea Supremă a dat o nouă
decizie în interesul democra
ţiei ţării noastre. Decizia are
de-a face cu condamnările a
celora care refuză să fie in
formatori.
In astfel de cazuri, tribuna
lul condamnă victimele, sub
motiv că s-ar fi purtat necu
vi'ncios faţă de tribunalele
respective.
Decizia a fost dată în legă
tură cu conducătoarea comu
nistă din California, d-na Ole
ta O’Connor Yates. Ea a fost
condamnată la 1 an închisoare,
pentru că a refuzat să dea nu
mele asociaţilor ei dm Parti
dul Comunist. D-na Yates, lao
laltă cu alţi 13 lideri comunişti
din California, a fost con
damnată şi la 5 ani închisoare
în 1953, sub prevederile legii
ant democratice Smith. Inci
dental, şi cazul verdictului con
tra liderilor comunişti din Ca
lifornia este în mina Curţii Su
preme, care a agreat să revi
zuie cazul.
Curtea Supremă va revizui
(Continuare In par- 3-a)
Abonaţi, Citiţi şi
Răspîndiţi Ziarul
„Romînul American"
Pa ** Pu r* R* au'
participat la această sărbăto
rire.
In momentul cînd Ghana îşi
începe noua ei viaţă de inde
pendenţă ea se simte deosebit
de încurajată la gîndul că toa
te naţiunile lumii sînt alături
de ea. A constituit deci o mare
satisfacţie pentru guvernul şi
poporul Ghanei, primirea me
sajului dv. de felicitări. Este
politica guvernului meu să tră
iască în pace cu toate ţările;
asigurăm că ţara noastră spe
ră şi doreşte o prietenie şi în
ţelegere sporită cu ţara dv.
Mă folosesc de această oca
zie pentru a dori poporului ţă
rii dv. pace şi progres perma
nent“.
dormire-ai somnul cel de ve
ci, să dormi! Si pentru băiet
n’ai de unde da? Măi omule,
măi! Ai să te duci în fundul
iadului şi n'are să aibă cine
te scoate, dacă nu te-i sili să
ţi faci un băiet popă. De spo
vădanie fugi ca dracul de tă
mâie. La biserică mergi din
Paşti în Paşti. Aşa cauţi tu
de suflet?
—lan taci, măi femeie, că
biserica-i in inima omului, şi
dacă voi muri, tot la biserică
am să şed, zise tata; nu mai
face şi tu atâta vorbă, ca fa
riseul cel făţarnic. Bate-te
mai bine cu mâna peste gură
şi zi ca vameşul: Doamne, mi
lostiv fiii mie păcătoasei,
care-mi tot îmbălorez® gura pe
bărbat degebea.
1 Sorocovăţ monedă de ar
gint, care circula în Principate
în sec. XIX, sfanţ.
* Postoroncă lichea, om de
nimic, punraş.
* A sfârcăl —, a smârcăl, a
trage pe nas cu sgomot.
4 A se ollcăi a se vălta, a
se plânge, a se căina.
4 A-şi îmbăiora gura—a certa
pe cineva fără să fie vinovat, a
face spumă la gură vorbind.
(Va urma)
mare primejdie, căci astfel de
provocări pot duce la un răz
boi atomic. Tocmai de aceea,
este în interesul securităţii
noastre proprii şi al păcii mon
diale, ca aceia care au instigat
această provocare să fie pedep
siţi, iar guvernul nostru ar tre
bui să înceteze cu sprijinirea
undi aventurier ca Ciang şi să
recunoască singurul guvern le
gitim al celor 600 milioane de
locuitori al Republicii Popula
re Chineze.

xml | txt