OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, July 06, 1957, Image 3

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1957-07-06/ed-1/seq-3/

What is OCR?


Thumbnail for Pagina 3

MILWAUKEE, Wis. Se
natul statului Wisconsin a vo
tat jos un proiect de lege, spri
jinit de Legiunea Americană,
care ar fi impus pedepse severe
contra acelora care ar fi închi
riat săli comuniştilor.
Proiectul a prevăzut 5 ani
R o tn â n u 1
American
Michigan Worker Annual Picnic
SATURDAY, JULY 6, 1957
PARDEE PARK Wick Rood Off Telegraph
NEXT DOOR TO ARCADIA PARK
Speaker— Honorable BENJAMIN DAVIS, JR. —in Person
Former New York City Councilman
Dancing, Fm 4, Oimri, Refreahment* —Adm. $l, Children, unemployed—f»H

Sîmbătă, 6 iulie 195^7
Aspecte din Istoria
Poporului Romîn
Orînduirea Primitivă in Romînia
(Cont. din numărul trecut)
Prezenţa omului primitiv pe teritoriul Romlniei o dovedesc
uneltele\ cioplite rudimentar din piatră, descoperite în di
ferite peşteri, mai ales în Cioclovina, Ohaba, Ponor (regiunea
Hunedoara), Ripiceni, Ghermani, Dumeni (regiunea laşi), To
palu (regiunea Constanţa), întorsătura Buzăului (regiunea
Stalin) etc.
Aceste urme, ca şi craniul de neanthrop, datînd din paleo
litic, adică din epoca în care oamenii folosesc unelte de piatră
neşlefuită, descoperit în peşterea de la Cioclovina, (regiunea
Hunedoara) ne arată că cu peste 40.000 de ani înaintea erei
noastre, teritoriul romînesc era locuit de mici grupuri de oa
meni care trăiau din culegerea fructelor sau a rădăcinilor de
plante hrănitoare, apoi din vînătoare şi din pescuit. Omul aces
tei' epoci trăieşte în mijlocul unei faune de animale mari şi a
unei vegetaţii bogate. (Procesul de transformare a maimuţei în
om se încheiase şi graiul articulat se formase). .
Primele unelte folosite de oamenii paleolitici erau lucrate
din lemn sau piatră (mai ales din cremene) şi constau din to
poare negăurite, sule, râzătoare etc. Ele se obţineau prin aş
chierea blocului de cremene şi nu erau şlefuite la suprafaţă,
începutul Folosirii Focului
Mai tîrziu, oamenii reuşesc să-şi făurească unelte şi arme
mai perfecţionate, cum sînt măciuca şi lancea pentru vînătoare,
pumnale şi ace primitive din oase de animale pentru găurirea
pielilor şi uneltelor speciale, cum sînt cîrligu şi harpuna din
os sau corn pentru pescuit.
începutul folosirii focului din pădurile aprinse de trăsnet
a fost de mare folos pentru om. Un uriaş pas înainte l-a făcut
omul cînd a învăţat să producă focul prin frecare sau lovire.
Prin aceasta, el a putut să-şi uşureze viaţa, să învingă rigorile
climei, şi să-şi îmbunătăţească hrana. Folosirea focului este
dovedită şi în Romînia prin diferite descoperiri, mai cu seamă
în peştera de la Ripiceni.
Din cauză că uneltele oamenilor din această epocă erau
încă primitive, nevoia de apărare împotriva fiarelor şi de or
ganizare a vînătoarei silea pe oameni să umble în comun şi să
trăiască laolaltă în peşteri. Ei trăiau organizaţi la început în
mici cete nomade, care se mutau din loc în loc în căutarea hra
nei. Ulterior se trece la ginta primitivă matriarhală, care la
rîndul ei este înlocuită prin ginta patriarhală.
Pe pereţii peşterilor apar primele manifestări de artă
primitivă ale acestor comunităţi primitive. In Romînia, s-au
găsit pînă acum numai pe pereţii peşterilor din Oltenia. Data
lor pare a fi mai recentă decît în alte ţări. Putem vedea în
aceste peşteri desene de animale şi oameni, zgîriate pe pereţi
cu vîrful ascuţit al cremenei. Aceste prim manifestări artistice
stau în legătură cu vînătoarea sau au o semnificaţie magică.
. Epoca Neolitică
Cu timpul se înmulţesc comunităţile omeneşti. Oamenii
încep să-şi construiască colibe, folosesc arcul şi săgeata, îşi fac
vase din lemn şi din împletituri de nuiele şi papură, scobesc
cu uneltele de silex luntrile dintr-un singur trunchi de copac.
Tot atunci are loc şi o schimbare a climei. Se modifică
fauna şi flora. Animalele mari scad ca număr şi pier treptat.
Fauna şi vegetaţia se apropie de cea de astăzi. Vînătoarea se
face cu arcul şi cu săgeata. Uneltele şi armele numite microlite
(pietre mici) se caracterizează prin dimensiunile lor mici. Unii
istorici numesc epoca pietrei mijlocii epoca mezolitică şi soco
tesc că ea durează pe teritoriul Republicii Populare Romîne
de pe la anul 7000 pînă la 4000 înaintea erei noastre, cînd oa
menii de pe teritoriul romînesc păşesc în faza în care devin
tot mai mult producători de bunuri.
Odată cu creşterea numărului lor, oamenii ajung să şle
fuiască unelte şi armele de piatră şi să-şi facă din cremene cu
ţite, dălţi, vîrfuri de săgeţi şi de lănci, topoare găurite etc., care
schimbă modul de procurare a celor necesare traiului lor. în
cepe astfel un nou stadiu în evoluţia societăţii primitive. Oame
nii învaţă să lucreze ceramică, domesticesc şi cresc animale şi
încep să se îndeletnicească şi cu cultura plantelor, ceea ce dă
naştere agriculturii primitive cu săpăliga.
Societatea se lărgeşte şi devine stabilă. Familia era for
mată din rudele apropiate şi îndepărtate. Mai multe familii dau
naştere gintei. Mai multe ginţi se grupează într-o comunitate
mai mare, numită trib. Aşezările omeneşti sînt de obicei pe un
loc apărat, pe o înălţime. Populaţia gintei şi a tribului organi
zează gospodăria comună a aşezării, munca şi apărarea. In
acest timp nu exista proprietatea privată asupra mijloacelor
de producţie. Rolul principal îl are femeia, fiindcă ea îngrijeşte
de gospodăria comună, îngrijeşte de copii şi bătrîni, păstrează
proviziile şi supraveghează plecarea şi venirea turmelor.
Filiaţiunea era asigurată după mamă. Munca femeii asi
gură în mod deosebit traiul celor rămaşi acasă. Bărbaţii se ocu
pau mai mult cu vînătoarea, organizată cu arme primitive, îm
potriva unor animale sălbatice, ceea ce făcea ca viaţa lor să fie
mereu în primejdie, iar întoarcerea lor acasă nesigură. Toate
acestea phn femeia pe primul plan şi-i dau întîietate în socie
tate. De aceea, numim vremurile acestea matriarhat.
Patriarhatul
I După mii de ani, se trece de la domesticirea animalelor la
creşterea vitelor care dau oamenilor lapte, carne, piei, lînă şi
oase. Alături de aceasta, începe să fie folosit, în agricultură,
plugul primitiv în loc de sapă. La plug era înjugat taurul do
mesticit. Se cultivă mai multe plante. Toate acestea fac ca im
portanţa muncii bărbatului să crească. Muncile cele mai de
seamă trec atunci pe seama bărbaţilor.
In acest stadiu de dezvoltare, domină munca bărbatului, iar
munca şi rolul femeii trec pe planul al doilea. Numim această
situaţie precumpănitoare a bărbatului, patriarhat.
In acest timp economia este asigurată prin munca în co
mun a oamenilor. In această societate, cel mai bătrin din obşte,
cel care avea mai multă experienţă, judeca neînţelegerile şi ho
tăra împărţirea hranei şi a uneltelor.
Pe atunci, oamenii erau egali între ei; nu existau deosebiri
pricinuite de bogăţii sau de stare socială. Astfel erau organi
zaţi oamenii în societatea primitivă.
(Va urma)
Senatul din Wisconsin Votează Jos Un Proiect McCorthist
închisoare şi amendă pînă la
o mie de dolari călcătorilor u
nei astfel de legi. Interesant e
faptul că lupta contra acestui
proiect mccarthist a fost dusă
în Senatul statului de dl.
Trinke, fostul comandant al
Departamentului Legiunii A
mericane din Wisconsin.
INVITARE - DETROIT. MICHIGAN
Publicul romîn american de bine din Detroit, Dearborn, Ecorse
şi împrejurimi, precum şi prietenii ziarului din statele apropiate, sînt
cordial invitaţi să ia parte la
Serbarea Cîmpenească
împreunată cu Masă Comună
Duminică în 7 lulie 1957,.
i ' - • ...
La "HARMONIA PARK/' Situat pe Wick Road
(IN PARTEA DE VEST)
începutul la orele 10 dimineaţa. Masa benevolă se va servi la
orele 12:30 la amiază, iar serbarea va dura pînă seara tîrziu.
Plăcerea de a lua masa împreună cu restul de prieteni, la umbra şi aerul curat
aî parcului, s-a manifestat prin participarea unui număr din an în an mai mare de spri
jinitori ai ziarului, gata să ajute la conclude rea finală a activităţii cu stringerea unui
fond de susţinerea ziarului, activitate lansată cu prilejul zilei de 1 Mai. Cu această
ocazie, avem deja promisiunea de a putea saluta în mijlocul nostru fraţi şi surori din
Ohio şi alte state.
Vorbitorul ocaziei va fi fratele VICTOR BLAGA, membru în Comitetul de Re
dacţie al ziarului nostru, iar Comitetul aranjator al picnicului asigură publicul partici
pant că se pregăteşte ca întregul program al zilei, inclusiv bucatele gustoase şi cele
necesare la bar, să satisfacă pe deplin onoraţii oaspeţi.
Avînd toată încrederea că şi de data aceasta ne vom putea bucura de sprijinul cel
mai deplin al prietenilor ziarului nostru, vă aşteptăm pe toţi, duminică în 7 iulie, la
„Harmonia Park *.
COMITETUL ARANJATOR
A AJUNGE LA PARC: leşiţi la Telegraph Road şi întoarceţi la stingă. Mergeţi pe Telegraph Road
pîn& treceţi % de Mile de M. 17, unde găsiţi Wick Road. întoarceţi din nou la stingă unde
aflaţi parcul la o mică distanţă.
Oficianţii Statului N.Y. Vor Să Distrugă Comitetul
American Pentru Protecţia Celor de Obîrsie Străină
9 9
NEW YORK. Oficianţii
statului. New York nu se dau
bătuţi cu una cu două. Dacă
nu reuşesc într-o formă să dis
trugă o organiaţie a poporu
lui, care de un sfert de veac
a apărat pe americanii de obîr
şie străină cetăţeni şi nece
tăţeni —, caută alte metode.
Aşa se întîmplă cu Comitetul
Naţional American pentru Pro
tecţia Celor de Naştere Străi
nă. E tocmai acea organizaţie
care a condus o luptă eroică în
timpul samavolniciilor mccar
thiste şi care luptă a fost în
coronată cu succes, în urma
deciziilor Curţii Supreme în
cazul lui Witkowich şi Sentner,
ca să menţionăm numai ulti
mele.
Ce vor oficianţii statului, în
special procurorul republican
Louis Lefkowitz? El a instituit
o oprelişte (injunction) tempo
rară contra Comitetului Ame
rican, prin care insistă ca să
se înregistreze sub prevederile
legii de stat a Asistenţei Socia
le, adică ca o organizaţie de
caritate, ceea ce nu este. Si
Lefkowitz ca avocat bine
ştie că nu asta e funcţia ace
stei organizaţii.
Banii colectaţi de „ACPFB”
sînt pentru apărarea celor per
secutaţi de legea infamă Wal
ter-McCarran, pentru educaţia
celora de naştere străină în ce
priveşte cetăţenia americană
şi altele tot în legătură cu a
ceastă fază de activitate.
Fondat în 1933, în timpul de
presiei, contribuţiile gene
Acad. Prof. Moisil
din RPR, A Predat
Conferinţe in Italia
ROMA. Acad. prof. Gri
gore Moisil a fost invitat de
Universitatea din Bologna să
ţină un ciclu de conferinţe des
pre „Teoria algebrică a meca
nismelor automate'*.
La 13 mai a.c. academicianul
romîn şi-a inaugurat seria con
ferinţelor la Bologna, vorbind
despre „Teoria algebrică a cir
cuitelor electrice**.
'Acad. prof. Gr. Moisil a fost
invitat de asemenea să ţină
conferinţe şi la universităţile
din Milano şi Napoli.
Senatorul Trinke (republi
can) a spus că el a ajutat la
clădirea Legiunii de la o mem
brie de 29.00Q la 92.000 în 1945.
„Nu am visat niciodată a
spus el ca organizaţia la a
cărei clădire am ajutat şi eu
să aibă un comandant atît de
intolerant”. .
roase şi patriotice ale acestui
Comitet şi ale conducătorilor
săi, în frunte cu capabilul şi
cinstitul secretar executiv Ab
ner Green, au fost scoase la
iveală şi mult apreciate de de
cedatul preşedinte Franklin D.
Roosevelt, de decedatul bărbat
de stat republican Wendell
Willkie, de d-na Roosevelt şi
de mulţi alţii.
Preşedinţii de onoare actuali
ai acestei organizaţii sînt: Rev.
Kenneth Ripley Forbes din
Philadelphia, Episcopul Arthur
W. Moulton din Salt Lake City,
Utah şi Prof. Louise Pettibone
Smith din Winchester, Conn.
Chiar acum, Comitetul Ame
rican, laolaltă cu alte comitete
din întreaga ţară, conduce o
campanie în legătură cu 400
de cazuri de deportare şi des
cetăţenire.
Cererea D-nei Roosevelt, Respinsa
NEW YORK. D-na Elea
nor Roosevelt a cerut Depar
tamentului de Stat să-i acorde
o viză ca să poată vizita Re
publica Populară Chineză. So
ţia decedatului preşedinte
F. D. R. a informat publicul
american, pe calea rubricei d-ei
care apare în sute de ziare din
Statele Unite şi în alte ţări că
dl. John Foster Dulles i-a re
fuzat cererea.
D-na Roosevelt a voit să fa
că călătoria ca să afle cum pro
gresează sistemul de educaţie
publică şi de asistenţă în China
nouă şi să facă o comparaţie
cu sistemul de educaţie din
Uniunea Sovietică, pe care o
va vizita în ciirînd.
D-na Roosevelt a criticat po
ziţia Departamentului de Stat,
spunînd că „avem lipsă de in
formaţii de tot felul cu privire
A Murit James W. Ford
James W. Ford, un conduc
tor al poporului negru, unul
din fruntaşii Partidului Comu
nist din Statele Unite, de trei
ori candidat al P. C. pentru
postul de vicepreşedinte al Sta
telor Unite, a murit în etate
de 63 de ani.
Născut în statul dixicrat
Alabama, a cunoscut de mic
copil nelegiuirile rasiştilor şi
discriminările împotriva popo
rului său. Fiul unui muncitor
oţelar şi nepot al unui bunic
care a fost linşat cu toată săl
bătăcia rasială din Alabama,
Ford şi-a consacrat întreaga sa
viaţă emancipării poporului
său şi a clasei din care făcea
parte—clasa muncitoare.
Acest militant al poporului
negru a unit în viaţa lui, prea
de timpuriu isprăvită, dragoste
Această organizaţie, în cur
sul celor aproape 25 de ani de
existenţă a ajutat sute şi chiar
mii de victime, atât în ce pri
veşte încetăţenirea cît şi întru
apărarea lor contra deportării
sau descetăţenirii.
încercările lui Lefkowitz de
a distruge această organizaţie
patriotică este un* atentat con
tra libertăţilor fundamentale.
Americanii—cetăţeni sau nece
tăţeni trebuie să protesteze
împotriva acestor atacuri an
tiamericane şi antidemocratice.
Trimiteţi proteste guverna
torului Harriman din New
York şi la Attorney Gene
ral Lefkowitz la Albany, New
York. Totodată trimiteţi ajutor
financiar de urgenţă pe adresa:
Rev. Kenneth Ripley Forbes,
135 W. Upsal St., Philadelphia
19, Pa.
la toate părţile globului, indi
ferent de caracterul regimului
la putere”.
D-na Roosevelt a subliniat că
nu se poate ajunge la înţele
gere dacă nu ne străduim să
stabilim contacte directe cu
restul lumii, dacă nu căutăm
mijloace ca să trăim laolaltă
pe acest pămînt . . . fără răz
boi.
Politica aceasta de a ignora
o ţară cu peste 600 milioane
locuitori, de a refuza ziarişti
lor americani libertatea de a
obţine informaţii în mod direct
asupra celor ca iau loc într-o
ţară gigantică ca China, ne fa
ce de rîs în faţa lumii şi ne cau
zează nouă pagubă.
Pînă cînd va continua De
partamentul de Stat această
politică falimentară?
de patria lui, dragoste de po
porul şi clasa lui, cu solidari
tatea internaţională a proleta
riatului. -
De-a lungul vieţii sale, ca un
conducător al avangărzii clasei
muncitoare, îl găsim în mijlocul
popoarelor care au luptat îm
potriva colonialismului şi pen
tru eliberarea naţională.
James W. Ford e tot atît de
bine cunoscut printre oropsi
ţii colţurilor lumii, după cum
e cunoscut printre masele ne
gre din ţara noastră şi printre
oamenii muncii, indiferent de
rasa, naţionalitatea sau culoa
rea lor.
Prin moartea sa atît de tim
purie, poporul şi lumea progre
sistă pierde un militant fidel al
progresului, al demnităţii ome
neşti şi al idealului socialsit.
Privitor la Unii
Care Au Vizitat
R. P. Romînă
(Continuare din paf. l-a)
La ajungerea cuferelor la va
mă s-a dovedit că unele cufere
aveau compartamente secrete
ce conţineau obiecte pe care
responsabilii intenţionau să le
treacă clandestin; că în căptu
şala unor haine s-au găsit cea
suri; că un guraliv din statul
Ohio a fost prins cu vreo 12
ceasuri înşirate pe mînă pînă la
umăr acoperite cu mîneca
hainei—sînt dovezi concrete de
josnicia acelor responsabili,
mai ales, că din cît înţelegem,
pînă n-au plecat de aici li s-a
spus să nu se dedea la astfel
de apucături, lucru ce persoa
nele cinstite îl înţeleg şi-l re
spectă, chiar fără să li se spu
nă. ,
Printre obiectele interzise de
regulile vamale s-au găsit cea
suri de mînă, stilouri („foun
tain pens"), lame (cuţite) pen
tru maşini de bărbierit, ciora
pi de nylon etc. Si după ex
presia unei persoane asupra
lamelor „că erau deajuns pen
tru întreaga Romînie**, se poa
te vedea cît de mare a fost
cantitatea acestor obiecte ce
răufăcătorii intenţionau să le
treacă în ţară în mod clandes
tin.
„Cucoana** cu Conservele
Despre o „cucoană* 1 se spune
că ar fi dus o cantitate extrem
de mare de cutii cu conserve.
Probabil că ea a fost încuraja
tă să facă acest lucru de spu
sele acelor care au vizitat ţara
în anul trecut, cînd autorităţile
au făcut numai o inspecţie su
perficială bagajelor. Insă nu i
a mers „cucoanei**, deoarece se
raportează că autorităţile va
male i-au lăsat—fără taxă—
mai mult decît să-i fie destul
ei, iar restul le-a taxat.
Deşi este aparent că cuferele
cele mari au fost inspectate mai
cu de-amănuntul, se vede însă
că inspecţia valizelor ce le-au
dus cu ei a fost şi de data a
ceasta mai superficială, deoa
rece se spune că unii dintre că
lători, fără pic de ruşine, au
încercat să-şi vîndă marfa chi
ar pe străzile Bucureştiului. Si
această marfă a putut fi nu
mai în valize, deoarece atunci
nu sosise încă acele „două va
goane“ cu 198 de cufere.
O Punere la Punct
Asupra Furtului
Pe aici se vorbeşte că d-lui
George Berghia i s-a furat o
sumă de $4.000. Noi nu înţele
gem de ce acest domn a tre
buit să ducă cu el o astfel de
sumă în bani şi nu în cecuri
de călătorie. Aceasta este însă
afacerea dînsului. Insă felul
cum se vorbeşte pe aici lasă
ifnpresia că furtul s-ar fi în
tâmplat în Romînia şi asta nu
este adevărat, deoarece furtul
s-a întâmplat în oraşul Veneţia
din Italia.
Dacă ne ocupăm de această
chestiune (după cum se face şi
într-un articol editorial din nu
mărul acesta al ziarului), o fa
cem din cauză că purtarea jos
nică a acelor care s-au dedat
la astfel de apucături—fie că
au vizitat ţara acum sau în
anul trecut —nu poate duce la
dezvoltarea de legături favora
bile între ţara noastră, Sta -
tele Unite ale Americii şi ţara
noastră de naştere, Republica
Populară Romînă. Si pe lîngă
asta, apucăturile lor criminale
arată şi duşmănia lor faţă de
poporul romîn, pe care au în
cercat să-l fure şi să-l batjo
corească prin călcarea legilor
sale. Nu încape îndoială că pur
tarea lor josnică se revarsă a
supra tuturor romînilor ame
ricani. De aceea, împreună cu
toţi romînii americani cinstiţi,
condamnăm cu toată tăria ast
j fel de şărlătănii.
Un Grup de Femei Americane
în Vizită la Moscova
de MARIA MILA
CINCI ZILE LA MOSCOVA, e intitulat raportul asupra
vizitei făcută de un grup de femei americane, comentatoare
de radio şi televiziune, inclusiv Bea Johnson şi Jean Loach
(Couper) din Detroit şi Lou Atzenweiler şi Florence Rosenfield
din Akron, Ohio.
Ajunse la Moscova în ajunul festivităţilor de 1 Mai şi in
vitate să privească parada şi demonstraţia din „Piaţa Roşie**,
femeile americane s-au întreţinut cu poporul întîlnit pe stradă,
care le-a întîmpinat cu zîmbete prieteneşti şi cu calde strîn
geri de mînă, de îndată ce a aflat că sînt femei americane.
In Vizită la Kremlin
A doua zi, femeile americane au vizitat Kremlinul, Me
troul ’(subway) , au avut o şedinţă cu personalul de la radio şi
TV din Moscova, unde, printre altele, au discutat asupra pro
gramelor ce le conduce.
In ziua de 3 mai vizitatoarele americane au fost primite
în audienţă de Yekaterina Furtseva, secretara Comitetului Cen
tral şi a Comitetului Moscovei al Partidului Comunist. Pînă
ce s-au aranjat aparatele care să înregistreze interviul oficios,
vizitatoarele au putut afla că secretara Comitetului e o femeie
de 46 de ani, că soţul ei este ambasadorul Uniunii Sovietice în
lugoslavia, că au o fiică de 15 ani care aspiră să devină istori
ciană, şi că d-na Furtseva e amatoare de jocurile volley şi tenis.
De îndată ce s-a început partea oficioasă, vizitatoarele au
întrebat o mulţime de întrebări, ca de ex.î în ce măsură satis
face guvernul sovietic interesul tineretului în ştiinţele tehnice
şi în cele literare şi artistice, la care d-na Furtseva le-a răspuns
că „în Uniunea Sovietică sînt 731 de instituţii de educaţie su
perioară, dintre care, in 310 se învaţă ştiinţele social-umaniste,
33 sînt universităţi şi 40 sînt colegii de literatură şi artă. Aces
tea constituie cam jumătate din colegii, restul sînt colegii de
ştiinţe tehnice**.
Despre Viaţa Femeilor din U.R.S.S.
Vizitatoarele americane au vrut să ştie cc*, reuşită au fe
meile soviete în a-şi combina lucrul cu menţinerea gospodăriei,
şi cîte femei lucrează în Uniunea Sovietică?, la care d-na Furt
seva le-a răspuns, că femeile muncitoare din Uniunea Sovie
tică sînt ajutate atît de statul sovietic, cit şi de uniuni, ca să-şi
conducă casa şi să-şi crească copiii, că li se pune la dispoziţie
creşe şi grădiniţe de copii unde sînt îngrijiţi copiii în timpul
zilei cînd mamele lor lucrează, şi că restaurantele şi cantinele
oferă mîncări pregătite gata care pot fi duse acasă. Cumpără
turile se pot comanda şi sînt aduse de la prăvălii, iar lulrul
de casă este uşurat cu ajutorul maşinilor de spălat, refrigera
toare şi alte obiecte electrice („appliances**) întrebuinţate în
gospodărie. Nouăzeci şi opt de procente din apartamentele din
Moscova sînt aprovizionate cu gaz şi treizeci de procente cu
apă caldă.
După mai multe întrebări, d-na Furtseva a întrebat şi dînsa
pe vizitatoarele americane, ce păreri au despre capitala ţării,
cum le-a plăcut demonstraţia de 1 Mai şi ce cred despre po
porul din Moscova? Oaspeţii au agreiat că Moscova este un
oraş frumos, dar ce le-a impresionat mai mult a fost atitudinea
prietenoasă şi politeţa poporului.
La despărţire, d-na Furtseva a accentuat pe faptul că astfel
de vizite sînt folositoare, că poporul sovietic iubeşte foarte
mult pe poporul american şi că e sigură că poporul american
nu vrea război, tot aşa cum nici poporul sovietic nu vrea, şi
cu atît mai mult mamele care au copii, şi şi-a exprimat speran
ţa că vizitatoarele americane la reîntoarcere vor spune adevă
rul, atît despre lucrurile bune cît şi despre cele rele ce le-au
văzut în Uniunea Sovietică.
In Audienţă la Ministrul Apărării, Jukov
Rîzînd, mareşalul Jukov a spus că el nu s-a aflat nicicînd
într-o astfel de societate . . . , că el e obişnuit să aibă în bi
roul său persoane militare, şi că pentru prima dată biroul său
a fost invadat de femei americane, şi a adăugat, că este o inva
zie plăcută.
Printre altele, femeile americane l-au întrebat, în ce mă
sură participă femeile soviete în serviciul militar. La această
întrebare, mareşalul Jukov a răspuns că femeile servesc mai
mult la sedii, în serviciul medical şi la cercetări, iar la între
barea, dacă au femei piloţi la aeroplanele jet, mareşalul a răs
puns nu, căci el crede că „femeia trebuie să fie mai întii de
toate mamă, şi nu să fie trenată să omoare I *.
Au urmat numeroase întrebări şi răspunsuri, iar la despăr
ţire, după ce şi-a exprimat bucuria că a întîlnit grupul de fe
mei americane, mareşalul Jukov le-a rugat că la reîntoarcere
să transmită salutul său poporului american şi mai cu seamă
veteranilor din războiul al doilea mondial, de care îşi aminteşte
şi pe care i-a cunoscut ca bravi soldaţi. Si, desigur, dacă s-ar
întîmpla ca vreo persoană din grup să vadă pe preşedintele
Eisenhower, să-i transmită salutul d-sale şi dorinţele cele mai
sincere de sănătate. ,
(întrevederea cu premierul Bulganin şi alte vizite, în nu
mărul viitor).
Mărturisirile a Doi Preoţi
Cine spune adevărul?
In numărul special al „So
liei“ din 23 iunie, preotul Va
sile Haţegan are un articol cu
următorul subtitlu: O mărturi
sire personală".
Printre altele, dl. Haţegan
mărturiseşte următoarele:
„Ca să fiu consecvent, cînd
s’a procedat la alegere, eu
n’am votat. Deci, nu se poate
spune că votul meu a ajutat
la alegerea Episcopului Vale
rian”.
Cele de mai sus au apărut în
pagina 3-a a „Soliei”.
In a 5-a pagină a aceluiaşi
număr, apare un articol, sub
scris de preotul Eugen Lazăr,
lubrica femeii
secretarul Consiliului Episco
pesc.
Mărturisirea d-lui Lazăr cu
privire la alegerea la care s-a
referit dl. Haţegan, începe
chiar cu primul paragraf.
lată-1:
.„A fost o plăcere şi expe
rienţă rară de a servi în cali
tate de secretar al Consiliului
Episcopesc in aceşti cinci ani,
pentru care toată suflarea
dreptmăritoare (a slujbaşilor
lui Valerian probabil-n.n.) as
tăzi sărbătoreşte pe Prea Sfin
ţia Sa, Valerian D. Trifa, ales
episcop prin Congresul Bise
ricesc şi cu votul unanim şi li
ber al delegaţilor parohiilor, să
conducă Episcopia Ortodoxă
Română din America”.
Dl. Haţegan ne spune în pa
gina 3-a că nu a votat, lar dl.
Lazăr ne spune în pagina 5-a
că votul a fost „unanim”. Cine
se apropie şi cine se îndepăr
tează de adevăr, considerînd
că amindoi sînt preoţi?
Pagina 3

xml | txt