Search America's historic newspaper pages from 1756-1963 or use the U.S. Newspaper Directory to find information about American newspapers published between 1690-present. Chronicling America is sponsored jointly by the National Endowment for the Humanities external link and the Library of Congress. Learn more
Image provided by: Central Michigan University, Clark Historical Library
Newspaper Page Text
THE ROMANIAN AMERICAN Published by The Roumanian-American Publishing Association (Incorporated) ' Entered as Second Class Matter at the Post Office at Detroit, - Michigan, under the Ac.t of March 3, 1879 Edited by a Committee PUBLISHED WEEKLY MARIA MILA, Business Manager V * Costal Abonamentului In Statele Unite pe an $4,00 pe 6 luni $2,50 In Str&inâtate pe an $5,00...» pe 6 luni $3,00 Exemplarul 8 Cents \n\n Pagina 2 Românul American „Românul American" 8144 East Grand Blvd. Detroit 11, Michigan WAlnnt 1-2070 Concursul lut. „George Enescu“ şi Atitudinea Foii „America" LA Bucureşti au avut loc două manifestări de mare impor tanţă culturală internaţională: Primul Concurs interna ţional de vioară şi pian George Enescu şi Festivalul George Enescu. Ambele au fost organizate de lumea muzicală din patria noastră natală, cu tot concursul guvernului Republicii Populare Romîne, în cinstea memoriei celui mai mare om al muzicii romîneşti şi al unuia din cei mai de frunte com pozitori ai muzicii • clasice mondiale— George Enescu. Au participat la aceste două manifestări cele mai de sea mă talente muzicale mondiale cît şi candidaţi la concurs din T9 ţări şi 4 continente. In toate domeniile muzicale la ambele manifestări, s-au distins şi fiii poporului romîn, unii din ei cîştigînd primele premii i.e. Stefan Ruha, premiul I la vioară şi fraţii Gheorghiu la interpretarea Suitei a 111-a a lui George Enescu, cît şi alte premii obţinute de alţi talentaţi artişti romîni. ★ ★ ★ IN numărul trecut al ziarului nostru, am citat din părerile exprimate de unii oaspeţi străini, printre cei mai de seamă din lumea muzicală, asupra acestor două manifestări. Ne vom mărgini aici să cităm din declaraţia lui Carlo Felice Cillario, dirijor italian, făcută ziarului „Scînteia“. „Romînia a dovedit, cu prilejul primului său Concurs internaţional, că nu este cu nimic mai prejos în ce priveşte capacitatea ei de organizare a marilor manifestări muzicale •decît ţările care au o lungă tradiţie în această privinţă. Pu blicul a răspuns cu obişnuita sa căldură şi sensibilitate muzica lă şi pentr u noi, artişti, este o adevărată sărbătoare să putem oferi arta noastră unui asemenea public. Dar ceea ce i*e sur prinde pe noi, străinii, cel mai mult şi în modul cel mai plăcut este avîntu 1 ! minunat pe care-1 cunoaşte muzica în Romînia, cu orchestrele sale foarte numeroase şi toate minunate şi cu artişti de mare prestigiu, alături de care se formează tineri ce vădesc multă sensibilitate şi pregătire. Am avut acum prilejul să colaborez cu unul dintre artiştii de renume ai ţării dv.—lon Voicu.—pe care-1 cunosc de ani de zile ca pe un violonist deosebit de talentat. Voicu se afiă, cred, într-un moment important al vieţii sale artistice. Este vorba de perioada de trecere de la virtuozitate spre calităţile complexe ale interpretului de mare clasă, transformare ce se petrece în dezvoltarea naturală a oricărui artist adevărat. Am credinţa că pe acest drum al maturizării, al desăvîrşirii sale artistice Voicu, violonistul care a dobîndit şi pînă acum eiogii bine meritate, şi în ţara sa şi peste hotarele ei, va obţine pe viitor multe succese strălucite. Si sînt mulţi interpreţi în ţara dv. care, ca şi el, vor contribui la afirmarea internaţiona lă a şcolii muzicale romîneşti care, dăruind omenirii artişti de talia lui George Enescu, se bucură de pe acum de presti giu şi preţuire. Mulţumesc prin ziarul dv. acelora care, prin invitaţia ce mi-au făcut, mi-au dat prilejul să trăiesc aceste zile de neuitat, şi doresc să salut cu dragoste publicul bucureştean, care m-a primit cu atîta căldură şi să transmit sincere elogii orchestrei Rad'o, care m-a secondat în muncă cu atîta pricepere, disci plină şi entuziasm". ★ ★ ★ DIRIJORI ca Sir John Barbirolli din Anglia, violonişti ca neîntrecutul David Oistrah, pianişti ca franceza Monique Haas şi să nu uităm pe violonistul ţării noastre Yehudi Menu hin, celebrul elev al lui Enescu, şi cîţi alţii şi-au arătat apre cierile lor faţă de aceia care au organizat aceste două mani festări strălucite muzicale. Presa străină s-a ocupat şi ea foarte mult de aceste două manifestări. Si cu toate acestea, afară de ziarul nostru, nici un alt ziar scris în slova romînească de pe aceste plaiuri n-a avut măcar omenia şi onestitatea să menţioneze despre aceste două evenimente care ne fac fală şi nouă amercanilor de ori gină romînă. Ziarul „America", care se bate în piept (de cîte ori!) că-i singurul ziar care răspîndeşte cultura romînească printre Românul American Amiralul Brown Despre Războaie Nucleare WASHINGTON, TX C. Viceamiralul Charles R. Brown, unul din cei mai de seamă comandanţi combatanţi navali ai Statelor Unite, a de clarat că se opune folosirii chiar a armelor mici atomice într-un război limitat, deoarece un război „mic" atomic poate duce la un război general. Amiralul Brown a fost co mandantul Flotei a 6-a. De cu rînd a fost transferat ca să ia în primire conducerea Forţelor Aliate în Europa Sudică. Ami ralul Brown a făcut această declaraţie în' faţa la National Press Club din capitală. „Eu nu am încredere în aşa zisul control în folosirea arme lor atomice**, a spus el. Nu ex istă nici o distincţie între si tuaţii tactice şi strategice, a spus amiralul. „Eu n-aş recomanda folosi rea nici «mei arme atomice, cit de mică ar fi ea, cind ambele părţi au puterea de a distruge lumea *, a spus amiralul Brown. Acesta este răspunsul unui şef militar naval, care a par ticipat în multe lupte, dat d lui John Foster Dulies, care s-a lăudat cu noua politică mi litară a Statelor Unite, care se bazează pe folosirea de ar me mici nucleare, -pentru a limita, chipurile, răspîndirea unui război în caz cînd ar iz bucni ostilităţi undeva. Cu Un Astfel de început (Cont. din pair. l-a) rata acestei săptămîni! Un în ceput foarte bun. De aceea spun, că dacă şi restul de fraţi şi surori conşti de pretutindeni am lua pildă de la fraţii care au făcut acest început frumos, şi am aduce laolaltă cel puţin 10 abonenţi noi în fiecare săptămînă, în timpul ce ne-a mai rămas pînă la sfîrşitul acestui an ne-am apropia binişor de promisiu nea făcută, de a face 180 abo nenţi noi în memoria fratelui Vocilă. Mai Mult Decît Promisiunea Se înţelege, că a face un a bonament nou la ziarul nostru este mai mult decît a-ţi înde plini o promisiune, aşa de so lemnă cum am făcut-o noi în zilele acelea de grea încercare, cînd am pierdut pe fratele Vo cilă. Un abonent nou înseamnă că un alt frate sau soră din rîndurile americanilor de ori gină romînă va avea posibilita tea să beneficieze de sfaturile şi îndrumările unicului ziar scris în slova romînească de pe aceste plaiuri, care în cursul romînii americani, a tăcut ca mutul. Celelalte ziare au*imitat redacţia Lucaci. Prin purtarea lor nedemnă, d-nii de la „America" şi de la celelalte foi, şi-au arătat adevărata lor culoare. Lor nu le pasă de cultura romînească cum nu Ie pasă nici de soarta poporului romîn american, cu toate că au pretenţii înfumurate de a fi „conducătorii vieţii romîneşti din America". Halam să le fie de o astfel de conducere! Ce insultă grosolană la adresa membrilor din Uniunea şi Liga şi la adresa întregului grup naţional! Ce Păreri Au Oamenii din 30 de Ţări Despre Statele * Unite? (Cont. din pag. l-a) spune ancheta, mulţi ne con sideră „zgomotoşi, dezgustăto ri şi lipsiţi de consideraţie faţă de alţii. Ei sînt convinşi că sînţem cu toţii bogaţi. In ace asta privinţă ei exagerează, (şi încă cum—n.r.). Dar prin ex emplele date, ei nu -exagerda tă. Ei privesc viaţa americană iiu ca r şi cum sţrăzile ar fi pavate cu aur, ci după frigo riferele, acoperişurile clădirilor şi comodităţile moderne din in teriorul casei". Mulţi admiră concepţia de mocraţiei, a egalităţii şi opor tunităţilor de la noi, dar în a celaşi timp întreabă „ce-i cu soarta negrilor, ce-i cu Little Rock?" Ancheta spune că cu toate că ţara noastră a vărsat miliarde de dolari în casetele altor ţări, nu se menţionează asta. „Puţini sînt din aceia care ar dori să emigreze şi să se stabilească în America, cu toa te că ne invidiază în mod des chis standardul nostru de trai“. In ţările „aliate", avem „mul ţi prieteni . . . dar chiar şi printre prietenii noştrii sînt mai mulţi care’au lipsă de noi decît ne apreciază, mai mulţi care acceptă ajutorul nostru, dar cărora nu le convine că trebuie să-l accepte". In alte părţi, corespondenţii au găsit că oamenii ne judecă după filmele de violenţă cine matografice şi alte filme lipsite de realismul vieţii americane. Unii ne consideră lipsiţi de zecilor de ani nu s-a abătut din calea şi n-a abandonat ro lul de povăţuitor al oamenilor muncii din rîndurile noastre. Un cititor nou la ziarul no stru înseamnă un om mai bine informat cu cele ce se petrec în sînul ţării noastre- şi în lar gul lumii, interpretate din punctul de vedere al omului de rînd, dornic de pace, de prie tenie şi înţelegere între ţări şi popoare. Cu acestea în gînd, zic un bun venit noilor cititori ai zia- In Ajunul Unei Noi Anchete WASHINGTON, D. C. De partamentul de, Aviaţie este înfăţişat cu o anchetă riguro asă din partea unui comitet congresional, deoarece a refu zat să predea Biroului Gene ral de Conturi (General Aud iting Office) un raport privi tor la administrarea progra mului de rachete balistice. Se zvoneşte că raportul a scos la iveală multe scăderi, ineficienţă şi o proastă admin istraţie a programului. De partamentul de Aviaţie a în mînat Biroului de Conturi nu Sîmhătă, 25 octombrie 1958 morală, bazaţi pe literatura ce li se distribuie chiar de ofici alităţile noastre. Prin ţările Asiei, corespon denţii au găsit că oamenii de fînd privesc lupta anticomun istă a liderilor guvernului ,ca patologică, lipsită de bun simţ sşi alţii o găsesc ca pârte dintr un plan „de a domina lumea". f „E adevărat că americanii luptă contra comunismului., Este o luptă egosită pentru a domina lumea şi a stăpîni eco- ; nomia ei". In altă parte, poporul ame- 1 rican este stimat şi iubit, dar „guvernul este cu totul altă* afacere". Am putea continua şi chi pul ţării noastre nu ar apare într-o lumină prea favorabilă, pe baza anchetei "făcută de co respondenţii lui „Associated Press"; Este evident că păre rile acestea suit şi favorabile şi nefavorabile, după cumsînU juste ne juste. Dar ceva iip. seşte din această anchetă in teresantă, de care ne vom ocu pa în numărul viitor. Pe Scurt In oraşul Cluj, aprope de fa brica „lanoş Herbak“, cetăţenii se opresc In faţa unei noi construc ţii. Este prima casă construită ’ pînă acum din tuf vulcanic. De şi lucrările au început abia de o lună, acnm se toarnă planşeul superior. Ceea ce caracterizează acest fel de construcţii este tim pul accelerat în care se pot în ălţa clădirile, precum şi cheltuie lile reduse. (Din „Făclia" - Cluj! * * ş Sfatul popular al oraşului laşi a întreprins unele acţiuni men ite sa contribuie la buna gospo dărire şi înfrumuseţare a oraşu lui. Astfel, în curînd vor circula tramvaie moderne cu remorci, va fi creată o nouă linie de auto buse, vor fi asfaltate unele străzi -ca Dr. C. I K Parhon şi Ilie tilie, iar la intersecţia străzilor centrale vor fi instalate stopuri electrice pentru reglementarea circulaţiei. (Din „FLACARA LAŞULUI"). rului nostru, şi apelez la fra ţii şi surorile de pretutindeni să ne străduim, ca laolaltă sa ducem începutul acesta frumos la o reuşită deplină. mai un rezumat al raportului, fără observaţiile negative. Se cretarul Departamentului de Aviaţie James H. Douglas a spus d-lui Joseph Campbell, şeful Biroului de Conturi, că „interesele publicului ar fi mai bine servite dacă raportul n ar fi făcut public 4 *. Deputatul John E. Moss (D. Calif.), preşedintele comitetu lui congresional însărcinat cu operaţiile diferitelor agenţii fe derale, a spus că este o afa-'* cere gravă, cînd se caută a se muşamaliza o administrare proastă, risipă şi alte neregu-i larităţi într-o agenţie guver namentală, mai ales privitor la un program atît de impor-> tant. Citiţi ziarul şi-l daţi > şi unui prieten să-l j citească, să-l aboneze