OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, November 08, 1958, Image 3

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1958-11-08/ed-1/seq-3/

What is OCR?


Thumbnail for Pagina 3

Sîmbătă, 8 noiembrie 1958
Convobire cu Acad. Horia Hulubei,
Asupra Conf. Atomice de la Geneva
In luna septembrie trecut a a
vnt loc la Geneva a doua Confe
rinţă internaţională pentru folo
sirea energiei atomice în scopuri
păşnlce, la care a participat şi o
delegaţie romînă, în frunte ou
acad. prof. Horia Hulubei, direc
torul Institutului de fizică atomică
al Academiei R. P. Romîne. Con
vorbirea pe care o reproducem
mai jos este cu atît mai impor
tanţă, cu cît ne dăm seama că
conferinţa celor trei mari puteri
atomice ce-1 în curs acum tot la
Geneva, va trebui să ţină seama
de rezultatele pozitive ale Confe
rinţei savanţilor de care se ocu
pă acad. prof. Hulubei.
* ţ # * * ’
de lON MARGIN EANU
—Cum apreciaţi rezultatele
celei de-a 11-a Conferinţe in
ternaţionale la lucrările căreia
aţi participat?
—Consider că schimburile
rodnice de vederi care s-aju fă
cut cu prilejul comunicărilor
şi discuţiile purtate între dele
gaţii au creat un largă cîmp
de activitate, în viitor, cerce
tărilor nucleare, cu atît mai
mult cu cît o serie de date ţi
nute altă dată în secret au
devenit de domeniul public.
La Geneya s-au întrunit a
proape 6.000 de oameni de şti
inţă din 67 de ţări, care au
prezentat peste 2.600 de comu
nicări, fapt care dovedeşte cît
de utilă şi necesară este cola-*
borarea între oamenii de şti
inţă din diferite ţări. De ase
menea, prezentarea unor ex
ponate în cadrul expoziţiei in
ternaţionale organizată cu a
cest prilej ca şi filmele ştiinţi
fice au dat prilejul cercetători
lor din domeniul fizicii nucle
are să cunoască cele mai noi
realizări.
Sînt convins că în urma re
centei Conferinţe internaţio
nale, care a demonstrat însem
nătatea coexistenţei paşnice
pentru dezvoltarea ştiinţei în
folosul omenirii, rezolvarea u
Cauza Conflictelor Recente
(Cont. din pag. 2-a)
gradului de salinitate (conţinut
de sare).
Dar mai este ceva care nu
poate fi ignorat mai ales în
timpurile noastre, cînd trăim
în epoca „războiului rece“. Gă
sindu-se în apropiere de ţăr
mul statului respectiv, pute
rile mari care duşmănesc sta
tele de democraţie populară
sau statele care refuză să ade
reze la politica lui Dulles pot
recurge cu uşurinţă la foto
grafierea obiectivelor militare
ale statului respectiv şi pot ini
ţia diverse acţiuni de spionaj.
De aceea nu vor Statele Unite
şi Marea Britanie să recunoas
că zona de 12 mile marine.
Un Pericol Mondial
Refuzul guvernului nostru şi
al Angliei de a recunoaşte
dreptul inalienabil al statelor
respective—R. P. Chineză şi
Islanda constituie un peri
col şi pentru pacea lumii. Sfi
dînd hotărîrea guvernului R.
P. Chineze şi trimiţînd nave
de război în interiorul celor
12 mile marine ale Chinei, gu
vernul S.U.A. pune în primej
die pacea în Orientul îndepăr
tat şi în himea întreagă. Din
experienţele trecute se ştie că
o mică scînteie poate provoca
uneori un cataclism, un nou
război mondial, de data aceas
nora dintre problemele impor
tante din fizica nucleară va
face progrese foarte rapide în
tr-un viitor apropiat.
—Care sînt după părerea
dvs. cele mai importante des
coperiri aduse în discuţia con
ferinţei?
întrebarea mi se pare cam
grea, pentru că aproape fiecare
din cele 2000 comunicări a
stîmit interesul. Multe dintre
ele sînt de mare importanţă
pentru fizica modernă, aşa că
alegerea unora în detrimentul
altora ar fi destul de arbitra
ră. Aş prefera să vă răspund
menţionînd unele grupuri de
lucrări importante prezentate
la conferinţă.
Mă voi opri în primul rînd
la comunicările relative la fu
ziunea termonucleară, căci
problema eliberării controlate
a energiei termonucleare pre
ocupă de multă vreme pe oa
menii de ştiinţă. In trecutul
nu prea îndepărtat, lucrările
care s-au executat au fost de
domeniul secretului şi pentru
prima oară ele au fost date în
public de către Uniunea So
vietică, cu prilejul vizitei fă
cute de academicianul Kurcea
tov în Anglia, la Harwell, unde
a expus pe larg rezultatele ob
ţinute.
Prof. Emelianov, şeful dele
gaţiei sovietice la Conferinţa
de la Geneva, a arătat că în
U.R.S.S. s-au construit dife
rite instalaţii termonucleare de
dimensiuni mari, dintre care
una este similară cu instalaţia
engleză „Zeta“.
La Geneva s-au dat de alt
fel numeroase .detalii asupra
procedeelor de lucru .teoretice
şi experimentale. Printre al
tele aş vrea să subliniez că U
niunea Sovietică a prezentat
100 lucrări nepublicate încă pî
(Cont. în pag. 4-a)
ta atomic. Si un astfel de răz
boi ar omorî milioane şi mili
oane de fiinţe omeneşti, inclu
siv din ţara noastră, fără a
mai vorbi de distrugeri colo
sale ale avutului obştesc şi pri
vat.
Ne-Ar Plăcea Nouă?
S-ar putea întreba: oare ne
ar plăcea nouă ca guvernul
R. P. Chineze să trimită nave
de război la ţărmurile ţării
noastre, în interiorul apelor
noastre teritoriale? Ce am
spune noi într-un * astfel de
caz?
Guvernul englez, ignorînd
hotărîrea guvernului Islandei
a trimis nave militare care să
îrrţpiedice amendarea pescari
lor de pe traulerele englezeşti
prinşi pescuind în apele Islan
dei.
. Argumentele Lui Dulles
Dl. Dulles şi dl. Lloyd ar
gumentează că decizia guver
nelor celorlalte state aduce
prejudicii navigaţiei internaţio
nale. Acest argument cade de
la sine deoarece navigaţia in
ternaţională nu este deloc pă
gubită. Dacă puterile care „se
plîng“ ar fi serioase nici nu
ar invoca un astfel de argu
ment. Incidental, n-au decla
rat Statele Unite şi Anglia—
unilateral luni de zile zoni
închise, vaste suprafeţe din
Romanul American
Ştiri din' -
Lumea Largă
PARIS, Franţa. O expe
diţie organizata de Institutul
francez pentru cercetări ştiinţi
fice in Africa centrală in ca
drul Anului Geofizic Interna
ţional a reuşit să ajungă la la
cul de lavă fierbinte situat la
365 metri adîncime, în inte
riorul vulcanului Nyiragongo
(Africa centrala).
Acest lac constituie un fe
nomen natural unic în lume.
Un lac asemănător care exista
în Hawaii a dispărut acum 34
de ani* în .urma unei erupţii.
Expediţia a reuşit să strîngă
numeroase date ştiinţifice în
cele 30 de ore cît a putut re
zista în fundul craterului.
★ ★ ★
PEKIN, R. P. Chineză.—Po
trivit relatărilor Ministerului
industriei metalurgice, în ur
mătoarele 12 luni vor fi con
struite peste 10.000 de mici
furnale cu o productivitate a
nuală totală de peste 20 mili
oane tone fontă în 24 provin
cii, oraşe şi regiuni autonome.
Construcţia lor se desfăşoară
paralel cu marile combinate
metalurgice.
Fratele Th. Grecu
Se Afla Mai Bine
Primind cîteva rânduri de la
fratele Th. Grecu, cît şi de la
feciorul d-lui, ne-am bucurat
să aflăm că se simte mai bine.
Deşi este încă tot în spital, şi
nu se ştie precis cît va rtiai sţa
acolo, ţine să transmită sincere
mulţumiri la prietenii care l-au
vizitat la spital, cît şi la cei care
i-au trimis scrisori, dorindu-i
însănătoşire.
Sînt sigură că exprim senti
mentele fraţilor şi surorilor
care-1 cunosc, pe fratele Gre
cu, cînd zic: Iţi dorim cea mai
grabnică şi deplină însănăto
şire.
M. Mila
Oceanul Pacific, din cauza ex
perienţelor pe care le-au făcut
cu arme nucleare?
Ar putea un Dulles sau un
Lloyd să convingă pe cineva că
peşte suficient se găseşte nu
mai între limitele de 3-12 mile
ale Chinei şi 3-12 ale Islandei?
Cele mai de seamă autorităţi
ştiinţifice îşi bat joc de astfel
de argumente.
Nici o Bază Juridică
Dacă argumentele acestor
două puteri nu au nici o bază
juridică şi nici ştiinţifică, este
evident că motivele lor sînt
cu totul altele. Ele corespund
cu politica lor externă, care nu
corespunde nici cu interesele
naţionale ale popoarelor noas
tre respective şi nici cu o poli
tică de coexistenţă paşnică.
Se naşte întrebarea dacă
s-ar putea stabili un cod inter
naţional în această chestie. S-a
încercat în trecut, dar nu s-a
putut ajunge la nici o înţele
gere. Dar asta nu înseamnă ca
să nu se mai încerce. Ne vom
ocupa de acest aspect al pro
blemei în alt număr.
Citiţi ziarul şi-l daţi
şi unui prieten să-l
citească, să-l oboneze
rT femeii % ■ 1
Impresionanta Scrisoare
a Unei Femei Algeriene
(Ziarul nostru a arătat în trecut, pe baza informaţiilor nesufi
ciente, felul own a fost pregătit şi condus referendumul ţaullist în
coloniile africane ale Franţei. In Romînia Liberă din 4 octombrie
găsim o scrisoare de la conducătoarea algeriană Mamia Chentouf,
membră a Comitetului Semilunii Roşii Algeriene, trimisă Consiliului
Naţional al Femeilor din Republica Populară Română. Mamia Chen
touf a fost delegată a Frontului de Eliberare Naţională ai Algeriei
la cel de al 4-lea Congres al Federaţiei Democratice Internaţionale
a Femeilor.
Din cauza teroare! colonialiştilor francezi în Algeria, Mamia
Chentouf se găseşte acum în Tunis. Scrisoarea, pe care o reproducem,
dezminte categoric rezultatele oficial trîmbiţate asupra referendu
mului Sn Algeria).
• ★ ★
DRÂGI PRIETENE,
Campania pentru referendum a făcut ca armata franceză
să exercite o teribilă represiune asupra întregului popor alge
rian şi mai cu seamă asupra femeilor musulmane, pentru a le
constrîiige să voteze. Intrucît în ciuda campaniei de propagan
dă deşănţată dusă de către serviciile psihologice ale armatei
franceae (presiune morală, şantaj, ameninţări etc.) ele au
refuzat să se înscrie pe listele electorale, s-a recurs la mijloace
mai drastice. Intr-un oraş ca Alger, în plină noapte, la ora cînd
nimeni nu mai are voie să iasă din casă, cartierele au fost îm
presurate de un număr impresionant de soldaţi francezi. Fe
meile au fost îmbarcate cu forţa în camioane militare care
s-au îndreptat către lagărele unde ele au fost reţinute sub
pază tot timpul nopţii. Dimineaţa li s-a dat drumul după ce fie
care a primit cîte o carte de alegător. Si pentru ca operaţia sâ
dea rezultate, chiar de la începutul campaniei pentru înscrie
rea pe listele electorale, la multiplele controale poliţieneşti
ce se fac ca urmare a stării de război din Algeria, s-a cerut ba
loeul actelor de identitate, prezentarea cărţii de alegător sau
alegătoare.
Teroare şi Execuţii
Cei care în respectiva perioadă nu posedau cartea de ale
gător erau arestaţi şi transferaţi într-un lagăr. După încheierea
înscrierilor, cei care erau găsiţi fără carte de alegător au fost
pur şi simplu executaţi.
Aceste metode folosite în cursul şi după campania de în
scrieri, vă permit, dragi prietene, să vă daţi seama de atmos
fera infernală în care va avea loc referendumul în Algeria
(scrisoarea a fost scrisă înainte de referendum n.n.). La ace
asta trebuie adăugat că în momentul de faţă lupte dîrze au loc
pe tot teritoriul Algeriei.
Aripata de Eliberare Naţională provocînd pierderi serioase
armatei franceze, acestea se răzbună cu furia ei obişnuită îm
potriva populaţiei civile. De la un martor ocular am aflat
despre o scenă îngrozitoare de măcel colectiv. îmi permit şă
v-o redau aşa cum s-a petrecut: în urma unei lupte crîncene,
în cursul căreia a fost atacată o infirmerie a Armatei de Eli
berare Naţională, combatanţii algerieni au reuşit să-i evacu
eze pe răniţi, bolnavi şi personalul medical. însoţiţi de o mică
escortă, ei au fost adăpostiţi, într-un mic sat în care locuiau
numai cîteva familii, departe de locul de luptă. Puţin după
aceea armata franceză a dezlănţuit o acţiune de curăţire în
acea regiune şi micul sat a fost şi el invadat. Luptătorii algeri
eni care se aflau acolo, deşi puţini la număr, au răspuns la fo
cul francezilor şi un ofiţer francez a fost ucis. Furia Soldaţilor
francezi pu a mai cunoscut margini. Ei au pus stăpînire pe
micul grup şi s-au pregătit pentru un spectacol „ales“.
Colonialişti Nazişti Francezi
Toţi bărbaţii precum şi copiii de sex masculin prezenţi
(băieţi între 6 şi 12 ani, răniţii, bolnavii, luptătorii făcuţi pri
zoneri) au fost legaţi fedeleş şi aşezaţi unul lîngă altul, apoi un
tanc a trecut peste trupurile lpr vii, în timp ce soţiile, mamele
şi surorile lor au fost silite să asiste la acest „spectacol* 4 . Prin
tre ele se găseau „două infirmiere ale Armatei de Eliberare
Naţională care nu au fost recunoscute. Ele au povestit această
grozăvie pe care nu o vor mai uita.-
Fugind de torturi, de măceluri şi bombardamente, tot mai
multe femei vin să îngroaşe numărul refugiaţilor algerieni
din Tunisia şi Maroc.
MAMIA CHENTOUF
Membră a Comitetului Semilunii
Roşii Algeriene
In Sectorul Minier Mârgineanca
Multe construcţii social-cul
turale s-au făcut în ultimii ani
în sectorul minier Mărginean
ca de la bazinul carbonifer
Doiceşti. Ca sa le amintim pe
toate ne-ar trebui pagini între
gi. Vom arăta numai cîteva:
un dispensar înzestrat cu cele
mai moderne* aparate, maga
zine cu tot felul de mărfuri,
cantină etc. .
' . ,
Merită a fi subliniate şi a
menajările care s-au făcut şi
se fac pentru a li se crea mine
rilor condiţii cît mai bune de
trai. Nu de mult au început lu
crările de canalizare. Aproape
la fiece casă zăreşti antene ale
aparatelor de radio. Mulţi mi
neri şi-au construit case noi
cu împrumut acordat de staţ
şi-au cumpărat mobilă.
Timpul liber, minerii şi-l pe
trec la club, bibliotecă sau pe
terenul de sport. Sala de ci
nematograf e mereu arhipli
nă. Se aduc de oîteva ori pe
săptămînă filme noi.
S-a schimbat Mărgineanca,
nu-i aşa cum o cunoşteau bătrî
nii!
(Din ~Munca“)
Pagina 3

xml | txt