Newspaper Page Text
Phone: GL. 6-2888 DUMONT SEED CO. Plants - Bulbs - Shrubbery Seeds - Fertilizer Dependable Merchandise Since 1874 Harry C. Conrad, Gen. Mgr. 134 SECOND STREET, S.E. Canton 2, Ohio Best Wishes to Our Rumanian-American Friends . . . JACOBS-WALTNER FUNERAL HOME Modern Ambulance Service, Home Parlor, Air-Conditioned HOMER N. WALTNER, Funeral Director Dial GL. 5-0293 2257 Mahonning Rd., N. E. Canton, Ohio Patronize a Tailor That Knows His Trade . . . ANTHONY MON D 0 K CUSTOM TAILOR Quality Ladies and Men’s Garments Alterations and Remodeling Phone: GLendale 3-5403 230 CLEVELAND AVE., N.W. Canton, Ohio <v .* 4 Hk < : - :: ' V ”**’“ ' -? A .t r sly ■px * Familia Petru şi Elena Brandt Din Fullerton, California Su m) (B| r \^r y •** i x*- "maSfey gf %. 8p ,*Wm V Is Drăgălaşii Nepoţei Georgie şi Mary Miutescu de 5 ani— de B'* ani din Australia \n\n Pagina 4 Cuvîntul Unui Vechi Membru al Uniunii şi Ligii (Cont. din pac. 3-a) Un guvern care avea inte resele ţării la inimă şi ale po porului, nu ar fi rămas nepăsă tor faţă de cele ce se petre ceau în curtea regală. Cum au fost lucrurile sub Mihai şi afacerile sale rentabile cu Hitler şi altele, ar ocupa alte pagini. Destul a ne expri ma regretul că poporul romîn a trebuit să sufere atît de mult de pe urma nemernicilor de la curtea regală şi de la vechea cîrmuire. Ne bucurăm însă că poporul romîn s-a scăpat de hohenzo llerni, de ciocoi şi de pişicheri. Poporul romîn e un popor blînd şi monarhul din Romînia n-a avut soarta monarhilor din alte ţări. Tara noastră de naştere este încă în epoca de tranziţie. Dar se poate spune fără teamă, că toate merg bine. Romînii americani care au vizitat ţara în anii aceştia, şi care vor trăi să vadă R. P. Ro mînă peste cinci sau zece ani, vor avea ce povesti atunci. Atunci să facă comparaţie cu progresul şi viaţa ţărilor înain tate de azi. Tara Romînească a trecut Descoperire Arheologică In valea Durance, din apropie rea oraşului Aix-en-Provence (Franţa), a fost recent găsit scheletul unui dinozaur lung de aproximativ 9 m. In acelaşi loc s-au descoperit scheletele a mai multor vertebrate, cîţiva omoplaţi, dinţi de crocodil, ca- Reclame şi Felicitări din Canton, 0. Felicitările Noastre încă un an s-a adăugat la anii de servicii conştiincioase " ale ziarului nostru, duse în interesul oamenilor muncii, al păcii şi prieteniei între popoare, fapt pentru care salu tăm şi felicităm ziarul la aniversarea sa. La această ocazie de sărbătoare, transmitem salutul nostru rudeniilor, prietenilor şi cunoscuţilor de aici, cît şi celor dragi din locurile natale, dorindu-vă la toţi Anul Nou cu pace, sănătate şi bucurie. • Nicolae Neică • Axente Petric • loan Cristea • loan Hedu 9 llie Badilă • Un Vechi Prieten • Un Vechi Sprijinitor • Un Prieten cu Familia 9 Fam. loan Maga DIN CANTON, OHIO prin groaznicul război, de care însăşi guvernul de pe vremea aceea a fost responsabil. Noul regim a fost înfăţişat cu multe probleme grele de rezolvat. Conducătorii guvernului nou, avînd interesele ţării şi poporu lui la inimă, s-au apucat să re zolve problemele ţării de naş tere. Guvernanţi adevăraţi, se aseamănă cu părinţi înţelepţi, care ştiu cum să supravegheze familia şi cum să crească co piii. Romînia este o ţară bună şi frumoasă. Poporul romîn este un popor bun. Să nu ne ferim de a repeta aceste cuvinte, ori unde s-ar ivi ocazia. Să căutăm ocaziile de a se spune că Tara Romînească este o ţară bună, cu o bună conducere. In tre cut, numai între anii 1861-66 sub domnia lui Alexandru I. Cuza s-a încercat să se îndrep te situaţia economică. Dar A. I. Cuza a fost alungat de o conspiraţie reacţionară. A ur mat apoi un şir de tragedii pen tru poporul romîn. Astăzi s-au schimbat toate în Tara Romînească. Se cere numai cooperare, dar coope rare din partea întregii suflări romîneşti. rapacele unor broaşte ţestoase şi fragmentele unor ouă de di nozaur. Pentru asamblarea oaselor, care se crede că au o vechime de 80 milioane de ani, specia liştii vor trebui să lucreze cîte va luni. Trăiască ..Românul American" • f ••• • •• fw * I şi Sprijinitorii Sai! Alături de cititorii şi sprijinitorii ziarului nostru, alături de romînii americani de bine de pe aceste meleagu ri, împărtăşim bucuria şi mîndria evenimentului ... a 48-a aniversare a ziarului ce a fost „Deşteptarea ~Românul American** de astăzi. Patruzeci şi opt de ani de servicii credincioase, de îndrumări cinstite şi curajoase, aduse oamenilor de bine din grupul nostru naţional, ţi-au cîştigat respectul şi aprecierea tuturor ce ţintesc spre o lume cu pace şi înfrăţire între popoarele lumii. Iţi dorim ani cu spor înainte. Laudă se cuvine d-voastră, dragi prieteni şi cititori, care prin obolul dat aţi făcut posibil vieţuirea acestui îndrumător al poporului. Cu ocazia unui început de an nou, vă dorim sănătate, puteri reînnoite, ca împreună, şi cu ajutorul ziarului, să ne putem aduce şi de aici înainte modesta noastră contribuţie la cauzele demne ale omenirii. Transmitem un salut călduros poporului frate romîn şi întregii sale conduceri, bucurîndu-ne de pro gresele ce le fac. Înainte pe drumul nou ce l-aţi ales! La această sărbătoare din viaţa ziarului nostru, cu respect ne amintim de prietenii şi prietenele plecate din rîndurile noastre, şi ne rededicăm idealului pentru care au muncit şi luptat ... o lume nouă, liberă, cu pace şi belşug. Familia Spiru şi Margareta Papas CINCINNATI, OHIO im Preotul Moga, Aşa Cum Se Zugrăveşte Singur (Cont. din paf. 3-a) Dar tot dl. Moga, şi în acee aşi scrisoare, adaugă că ~Num ai un singur episcop latin (probabil că are în vedere ro mano-catolic—n.n.), şapte bi serici şi o mină de preoţi au permisiunea să continue, şi nu mai sub supravegherea regimu lui comunist*. Se vede că dl. Moga crede că dacă poate bîrfi cîrmuirea de azi din patria natală, care i-a dat viza ca să poată vizita patria natală, preoţii catolici nu vor mai ţine seama de contra dicţiile ridicole din aceeaşi scrisoare. Căci dacă în treaga Biserică catolică a fost lichidată, iar episcopii, preoţii etc. au fost arestaţi, cum spune dl. Moga, cum de a mai rămas un episcop şi şapte biserici şi preoţi care să facă slujbă? Dl. Moga nu-i lipsit de ima ginaţie, ca să-şi realizeze ce şi a pus în gînd, în ce priveşte proiectul de „a ridica o sumă substanţială'*. După ce le spune cele men ţionate mai sus, le mai spune preoţilor catolici în engle zeşte că ~Sfînta liturghie Principesa Deşertăciunilor UNA e o prinţesă din basm şi alta e o principesă oare care. Prinţesa e diafană, subli mă şi aşteaptă doar să fie ră pită de Făt-Frumos, principesa visează să ajungă moştenitoare sau regină pe vreunul din pu ţinele tronuri care mai există în Europa. Cînd asemenea speranţe nu-s decît deşertăciunea deşertăciu nilor şi mai ales cînd princi pesa nici nu mai e principesă, nu te miră cînd o vezi redusă la proporţii mai modeste, de venind artistă de varieteu, vîn zătoare de ţigări la un dancing sau manechin la o casă de mode. A existat odată şi pe la noi, în vremuri de puţin timp, dar pentru totdeauna apuse,— o anumită fiinţă care se intitula este oficiată (în Romînia) in catacombe, beciuri, păduri, sau în munţi în mod regulat şi secret '. Si adaugă că ~Eu am participat la o astfel de 1 i tu r ghie“. Cum a ajuns să parti cipe dl. Moga în secret rămîne să povestească d-lui. Dar n-am terminat cu scrisoa rea d-lui Moga. Puţin mai la vale, le spune preoţilor cato lici că el singur a vizitat pe cei doi episcopi rămaşi acolo, care sînt închişi. Cum a ajuns să-i viziteze, de asemenea nu ne spune. Totuşi, ca să amin tim cititorilor, in aceeaşi scri soare dl. Moga spune întîi că întreaga Biserică catolică in Romînia a fost lichidată, iar to ţi episcopii, preoţii etc. au fost aruncaţi la închisoare. Apoi ne spune că au mai rămas un epis cop catolic şi 7 biserici şi o mînă de preoţi. După aceea, ne spune că a vizitat pe doi e piscopi şi a vorbit cu ei. Dacă ne-am baza numai pc scrisoarea aceasta, am putea spune că ceva nu miroasă bine, principesa Ileana. Odată cu va gonul încărcat cu multe din cele jefuite de fosta familie domnitoare din avutul poporu lui romin, a dispărut de pe teritoriul Rominiei şi această fostă principesă. Zilele trecute, o revistă britanică, ~Spectator*', într-o notă prizărită undeva în tr-o pagină, probabil că la ru brica de curiozităţi îşi informa cititorii că ex-principesa Ilea na e bine mersi şi a devenit (surpriza surprizelor) . . . con ferenţiară. Nu conferenţiară u niversitară, pentru că rar s-a în tîmplat ca vreun vlăstar regal să aspire la un asemenea tit lu, ci toatoare. Dar să dăm cuvîntul revis tei engleze: ~La Royal Institu tion Theatre din Londra, (Cont. în pac. S-a) Românul American de fapt miroasă tare urît, mai ales că vine de la un preot, fie el fost ortodox, devenit ca tolic, cum e dl. Moga. Si nu mai pe baza acestei scrisori, oa menii ar trebui să-i arate d-lui Moga uşa. Nu ne vom pierde timpul ca să-l denunţăm pentru bîrfelile sale. Scrisoarea însăşi face a- Felicitări din California La a 48-a aniversare, felicit ziarul ~R omânul Ameri can" pentru străduinţele ce le depune în cauza păcii şi pentru binele muncitorilor. Doresc rudeniilor şi prietenilor de aici şi din Repu blica Populară Romînă sănătate şi sărbători vesele. JOHN JONESCU, din California Felicitări aniversare ziarului şi mulţi ani înainte. Sa lutul nostru prietenilor şi prietenelor de aici din America. La mulţi ani conducătorilor Republicii Populare Romîne, popoarelor de bine din ţară şi neamurilor noastre. George şi Ana Pojar Din California Dedic acest spaţiu în cinstea memoriei neuitatului meu soţ Costicâ, care a preţuit sfaturile acestui îndrumător şi a Wm Constantin Gavrilă cest lucru de-a binelea. Si - a luat masca jos, ~prea sfinţitul” Moga . . . E. H. F. Salutări de la . , . Un R om în D I N LOS ANGELES, CALIFORNIA pentru care a activat şi l-a ajutat Să-i fie memoria în veci respectată. —o — Felicit ziarul şi pe spri jinitorii săi şi extind o caldă strîngere de mînă celor dra gi ai mei din patria natală. La toţi vă doresc: An nou cu pace, sănătate şi frăţietate. luliana Gavrilă In Vremea Noastră ... Lupta Pentru 0 Pace Trainică Este Sarcina Noastră Principală (Cont. din pag. l-a) fie , f a patra putere nucleară". Revanşarzii vest - germani au sprijin printre forţele cele mai reacţionare din Apus, in clusiv Statele Unite, care insis tă ca problema de dezarmare generală şi totală să fie legată de problema germană. De alt fel, aceste forţe caută în felul acesta să torpileze orice plan de dezarmare şi în acelaşi timp rezolvarea problemei germane. In felul acesta, cursa înarmări lor va continua, cît şi încorda rea internaţională, iar profitu rile negustorilor morţii se vor îngroşa tot mai mult. Împotriva planurilor revan şarde s-a făcut o serie de propuneri care să asigure secu ritatea Europei. Ele pot fi re zumate astfel: • Propunerile sovietice pen tru încheierea unui Tratat de pace german şi normalizarea pe această bază a situaţiei din Berlinul apusean. • Crearea în centrul Euro pei a unei zone denuclearizate şi de dezangajare. (Cu toate că preşedintele Kennedy a spus că Statele U nite n-ar dori să vadă Germa nia apuseană dobîndind un po tenţial nuclear al ei, se spune că Adenauer ar fi obţinut concesii care includ renunţarea la toa te planurile de zone denuclea rizate şi de dezangajare în Eu ropa centrală, conform ziarului englez Daily Herald). Propunerea unei zone denu clearizate în Europa Centrală ar afecta Germania răsăritea nă, Germania apuseană, Polo nia şi Cehoslovacia. Ar urma ca in această zonă să nu se fa brice şi să nu se stocheze arme atomice, termonucleare precum şi arme rachete. In acelaşi timp, puterile străine, ale că ror armate sînt înzestrate cu arme nucleare şi rachete ar ur ma să-şi asume obligaţia so lemnă de a respecta statutul a Calutăm cu bucurie a 48-a aniversare a ziarului „Românul American" apreciind străduinţele curajoase prin care duce munca poporului pentru pace, înfrăţire şi o viaţă mai bună. Salutăm pe toţi prietenii şi cunoscuţii de aici, cît şi rudeniile şi întregul popor de bine din patria noastră de naştere, Republica Populară Romină. Vă dorim la toţi pace, sănătate şi frăţietate. • Prietenul Moise Cândea • Familia Nicolae Cătana • Familia George P. Pascu • Familia loan Frigator • Familia George Silia • Familia loan Vlaicu • Familia loan Grusea • Familia loan Ulich • Prietenul I. Bacal • Un Vechi Sprijinitor Toţi din Statul California FELICITAM ziarul ~Românul American" pentru curajul cu care îşi duce înainte misiunea sa de îndrumător al poporului nostru de pe aceste plaiuri. Ii dorim mulţi ani înainte. Transmitem salutul nostru rudeniilor, prietenilor şi cunoscuţilor, cît şi celor dragi din patria natală, şi copiilor noştri din Australia. La toţi vă zicem: Anul Nou cu pace, sănătate şi belşug! Simbatâ, 30 decembrie 1961 cestei zone şi de a considera teritoriul statelor din zona de nuclearizată ca fiind exclus din sfera de folosire a armelor a tomice, termonucleare şi rache*-. tă. ♦ Opoziţia militariştilor vest germani la propunerea creării unei zone denuclearizate este explicabilă, deoarece dacă o astfel de zonă ar fi creată, a tunci revanşarzii de la Bonn ar mai putea cere şi primi ar ma atomică prin mijlocirea N. A. TANARUS. O. • Un pact de neagresiune în tre blocul N. A. TANARUS. O. şi Tra tatul de la Varşovia. Cine vede că un astfel de pact opri sau reduce cursa înarmă rilor şi tensiunea internaţiona lă! Fără îndoială că o mare contribuţie la pacea Europei ar fi un acord de reducere a fectivelor trupelor străine în mod proporţional, care se află pe teritoriul celor două state germane. Crearea de zone denucleari zate şi de dezangajare a rădăcini adinei. La a 16-a se siune a Adunării Generale a O. N. U. au fost adoptate două rezoluţii în această privinţă: (I ) Transformarea Africii în tr-o zonă denuclearizată şi (2) . crearea unui ~club“ al nenucleare şi la preîntîmpina rea extinderii armei nucleare. In acest cadru de propuneri trebuie amintite propunerile guvernului romîn cu privire la. crearea unei zone zate în sud-estul Europei şi dezvoltarea unor relaţii de bu nă vecinătate în Blacani. înfăptuirea măsurilor indi cate ar fi de o mare valoare omenirii şi ar grăbi realizării dezarmării generale şi totale. Tocmai de aceea trag sforile revanşarzii vest-germa ni şi forţele cele mai reacţionare din Apus. I. Braşoveanu