Newspaper Page Text
I. Tînăra generaţie trebuie să fie educată în convingerea că în zilele noastre războiul poate şi trebuie să fie eliminat din viaţa societăţii şi că coexis tenţa paşnică şi dezarmarea generală şi totală sînt absolut necesare omenirii. Tineretul trebuie ferit de efectele nefas te ale propagandei de război, sub orice formă s-ar manifesta ea. 11. Educaţia tineretului tre buie să fie orientată în direc ţia înţelegerii şi cooperării in ternaţionale, să promoveze ideile prieteniei şi respectului reciproc între popoare, ale de mocraţiei şi progresului ome ririi. Manualele şcolare, publica ţiile, filmele, televiziunea şi ce lelalte mijloace de informare destinate tineretului trebuie să promoveze în rîndurile lui idei le păcii, umanismului, libertă ţii, fraternităţii, solidarităţii in ternaţionale, care să contribuie la apropierea între popoare. lU. Tineretul trebuie să fie educat in spiritul deplinei ega lităţi în drepturi a tuturor po poarelor şi raselor. Ideile de natură a încuraja, sub orice formă, colonialismul şi rasis mul, sau care urmăresc menţi nerea sau crearea de privilegii pentru unele state în detrimen tul altora, trebuie să fie com bătute ca dăunătoare pentru educarea tinerei generaţie IV. Trebuie încurajate şi sprijinite schimburile libere, WASHINGTON. - Cind scriem aceste rinduri, preşe dintele Kennedy este aşteptat de prim ministrul Macmillan pe insulele Bahama, unde ce i doi bărbaţi de stat vor trece in revistă problemele internaţio nale. Dar mai presus de toate, chestiunea arzătoare va fi ca zul cu racheta „Skybolt”. Original, Statele Unite tre buiau să livreze Marei Brita nii rachete, tip „Skybolt” cu focos nuclear care are o rază de acţiune de 2.500 kilometri şi care ar trebui să fie trans 49th Year; No. 49 The Rumanian American, Detroit 11, Mkh. ( Dec. 22, 1962 t M Admisiunile Secretarului Muncii WASHINGTON, -f- Secre tarul Muncii. Willard Wirtz, a admis la un corespondent al ziarelor lui Knight, că comu nicatul favorabil privitor la starea şomajului dat publicită' ţii înaintea alegerilor din 6 noiembrie, « conţinut „date statistice nevalide*', în limbaj mai popular, incorecte. \n\n Un Document Important al O.N.U. Un Proiect de Declaraţie al R.P. f Romîne Spre Promovarea Ideilor de Pace în Rîndurile Tineretului NAŢIUNILE UNITE, N. Y. Un important proiect de de claraţie, privind promovarea în rîndurile tineretului a idea lurilor de pace, respect reci proc şi înţelegere între popoa re, propus de R. P. Romînă, a fost distribuit tuturor statelor membre ca document al Organizaţiei Naţiunilor Uni te. Socotind, ca şi secretariatul 0.N.U., importanţa acestui do cument, îl reproducem textual spre informaţia cititorilor zia rului nostru. Textul urmează: Adunarea Generală, Reamintind că prin Carta Naţiunilor Unite popoarele s au declarat hotărîte să izbă vească generaţiile viitoare de flagelul războiului; Reamintind că Naţiunile Unite au proclamat prin Cartă credinţa lor în drepturile fun damentale ale omului, în dem nitatea persoanei umane şi în egalitatea în drepturi a indivi zilor şi naţiunilor; Reafirmînd principiile cu prinse în Declaraţia universală a drepturilor omului, Declara ţia cu privire la acordarea in dependenţei ţărilor şi popoare lor coloniale (rez 1514 (XV), Declaraţia drepturilor copilu lui (rez. 1386 XIV), art, 14 al proiectului Pactului dreptu rilor economice, sociale şi cul turale precum şi rez. 1572 (XV) în conformitate cu care tînăra generaţie trebuie educa tă în spiritul păcii, înţelegerii, toleranţei şi prieteniei între na ţiuni; Tinînd seama că în confla graţiile care au zguduit omeni rea tineretul a fost acela care Cele 6 Puncte ale Proiectului Intîlnirea Kennedy - Macmillan a avut cel mai mult de suferit şi care a dat cele mai multe jertfe; Convinsă că tînăra genera ţie vrea să-şi vadă asigurat vii torul şi că pacea constituie principala garanţie pentru în deplinirea aspiraţiilor sale de fericire; Conştientă de rolul activ pe care tineretul îl joacă în socie tate în toate domeniile de acti vitate şi de faptul că în viitorul apropiat tînăra generaţie este chemată să conducă destinele omenirii; Conştientă că în epoca noas tră de realizări gigantice în do meniul ştiinţei şi tehnicii, ener gia, entuziasmul şi sprijinul creator al tineretului trebuie să fie dedicate în întregime progresului şi prosperităţii tu turor popoarelor lumii; Convinsă că educaţia tinerei generaţii precum şi schimburi le libere de tineri şi de idei în spiritul păcii, respectului reci proc şi înţelegerii între popoa re, vor contribui la îmbunătăţi rea relaţiilor internaţionale şi la întărirea păcii şi securităţii generale; Proclamă prezenta Declara ţie asupra principiilor privind promovarea în rîndurile tinere tului a idealurilor de pace, de respect reciproc şi de înţelege re între popoare şi invită gu vernele naţionale, organizaţiile internaţionale şi toţi factorii răspunzători pentru formarea tineretului să recunoască prin cipiile conţinute în această De claraţie şi să se străduiască să asigure respectarea lor prin măsuri legislative şi de altă na tură. vizitele, călătoriile, festivaluri le şi întîlnirile tinerilor în sco puri educative, ştiinţifice, cul turale, artistice, sportive, meni te să contribuie la cunoaşterea, apropierea şi înţelegerea reci procă a tinerilor din toate ţă rile. V. Trebuie încurajată aso cierea tineretului pe plan na ţional şi internaţional in sco pul promovării ideilor păcii, coexistenţei paşnice, abolirii definitive a colonialismului, egalităţii în drepturi a tuturor naţiunilor. La opera de educare a tine retului în spiritul acestor idei, este necesar să fie atrase, fără discriminare, organizaţiile na ţionale şi internaţionale de ti neret. Trebuie interzisă crearea de organizaţii care ar promova în rândurile tineretului ideile răz boinice, revanşarde, ideile in egalităţii naţiunilor şi raselor şi ale oprimării coloniale. VI. Educarea tineretului tre buie să aibă drept scop forma rea unor oameni cu înalte cali tăţi morale, ataşati profund nobilelor idei ale păcii, liber tăţii, egalităţii şi fericirii tutu ror, ale dragostei şi respectului faţă de om şi de munca sa creatoare. Tînăra generaţie trebuie să dobîndească conştiinţa res ponsabilităţilor ce-i revin în lumea de mîine, pe care este chemată să o conducă şi să fie însufleţită de încrederea în vii torul fericit al omenirii. portate pe bombardiere de tip “V.” Dar cum se ştie, guvernul Statelor Unite a anunţat că va renunţa să construiască aceas tă rachetă aer-pămînt, din cau za experienţelor succesive ne reuşite. Statele Unite a inves tit deja aproape 500 milioane de dolari în acest proiect, fără nici un rezultat. Si isprăvirea unui astfel de proiect, fără re zultate, ar însemna o risipă de două miliarde şi jumătate de dolari, cum a afirmat preşe dintele Kennedy în cursul con (Cont. în pac. 4-a) Românul American Acţiunea Ruşinoasă a Direcţiei Universitare a Statului Michigan Profesorul dr. Samuel Sha piro, directorul facultăţii de istorie la Universitatea de stat din Michigan, a fost conce diat, pentru că a scris un nu măr . de articole privitoare la situaţia din Cuba, în care a criticat politica guvernului fa ţă de Cuba. Articolele au apă rut în revista mult respectată The Atlantic Monthly. Administraţia universităţii n-a avut decît cuvinte de lau dă pentru prof. Shapiro ca pro fesor şi ca cercetător, dar scţ vede că un profesor nu are dreptul să-şi spună cuvîntul, atunci cînd crede, bazat pe fapte şi nu pe propagandă fal să, că guvernul sau oficialii gu vernului sînt în eroare. Acţiunea administraţiei uni versitare este nu numai regre tabilă, dar constituie o încăl care a libertăţii gîndirii şi a învăţămîntului. O astfel de ac ţiune poate fi pe placul bir chiştilor, pe placul monopoliş tilor care au fost alungaţi din Cuba, dar pentru învăţămîn tul superior este o adevărată catastrofă. In universităţile ce le mai respectate din lume ca So r bon ne din Paris, Oxford şi Cambridge din Anglia etc., nu convingerile politice sînt con siderate ca meritul unui peda gog, ci gradul lui de învăţătu ră şi ca cercetător, ca om de ştiinţă. In universităţile men ţionate se află profesori, mari învăţaţi şi savanţi afiliaţi cu diferite partide politice ca con servator, socialist, liberal, co Poftiti la Petrecerea Aniversară * a Ziarului „Românul American" Prima zi a noului an 1963 va fi marţi. In aceeaşi zi vom cele bra a 49-a aniversare a ziarului ~Românul American" printr-o petrecere frumoasă, tocmai potrivită acestui eveni ment important din viaţa grupului nostru naţional. Intr-o conversaţie telefonică cu fratele şi sora Papas, toc mai reîntorşi acasă în urma operaţiei la care a fost supus fra tele Papas, ne-au promis că dacă sănătatea îi va permite dîn sului, ne vor onora şi de data aceasta cu prezenţa d-lor. Noi le spunem că aceasta este nu numai dorinţa noastfă, ci şi a tuturor prietenilor şi sprijinitorilor ziarului. Sîntem* informaţi că Comitetul aranjator pregăteşte un program interesant cu dansatori şi cîntece populare, un tî năr romînaş care ne va distra cu acordeonul şi filme frumoase în culori. Cît priveşte bucatele, sîntem din nou asiguraţi că su rorile de la ~Emanciparea" se vor pregăti cu de-ale mîn cării, ca să satisfacă gusturile cele mai alese. Si se va servi, pe lingă masa de amiază, şi o cină. Aşa că ne rămîne nouă prietenilor ziarului să participăm în cît mai mare număr şi să aducem prietenii, pentru ca laolaltă să ne petrecem o zi plăcută, în cadrul bunilor noştri prieteni şi al familiilor noastre şi în acelaşi timp să cinstim a 49-a aniversare a ziarului nostru ..Românul American" care, tocmai cu acea dată păşeşte spre 4.Î 50-lea an, anul Jubileului său de aur. Pînă la întîlnire, urăm cititorilor ziarului, sărbători feri cite I Preşedintele Organizaţiei Naţ. a Pensionarilor Denunţa „AMA" WASHINGTON. Aime J. Forând, fost deputat, care n-a mai candidat pentru pos tul legislativ din cauza sănă taţii precare, actualul preşe dinte al organizaţiei naţionale a pensionarilor National Coun cil of Senior Citizens, a denun ţat propaganda falsă a Asocia ţiei medicale americane cu pri vire la starea financiară a pensionarilor. La şedinţa „AMA” din Lob Angeles, ce a luat loc la 27 noiembrie a.c., s-a spus că „persoanele bătrîne sînt într-o stare mai bună din punct de vedete economic decît se cre de. Sînt foarte puţini din aceia care sînt confruntaţi cU prob leme financiare”. munist. Aceştia nu au fost da ţi afară cum e cazul cu profe sorul şu cercetătorul ştiinţific Samuel Shapiro. Este spre meritul studenţi mei universităţii de stat din Michigan că n-a ezitat să con damne acţiunea samavolnică a administraţiei care, nu ne-ar surprinde că monopoliştii ar fi pus presiune, amestecîndu-se astfel în conducerea afacerilor universitare. Numai în „De troit Free Press'* din 1 3 de cembrie au apărut trei scrisori care condamnă acţiunea ad ministraţiei universităţii. Si cînd un ziar publică într-o sin gură ediţie 3 scrisori asupra aceluiaşi subiect, înseamnă că ziarul a primit multe proteste de acelaşi fel. Incidental, pro fesorul Shapiro este un specia list, atît în istoria Statelor Uni te, cît şi în ce priveşte Ameri ca Latină. De fapt, a scris un număr de cărţi, de care poli ticienii din capitala ţării ar pu tea profita, dacă le-ar citi. 0 Zi Care A Şters ~~0 Mie de Ani IN ZILELE noastre apar noi ţări independente, de a căror istorie avem puţine cunoştinţe. Un ca* tipic este Republica Arabă Yemen, ai cărei popor luptă împotriva bandelor mercenare. înarmate si fi nanţate de monopolurile petrolifere americane si engleze prin rejcii Arabici Saudite si lordaniei. Pentru ce luptă po porul yemenit aflăm mai Jos de la Annc von Huls, o dentistă din R. F. Germană, chemată ou aproape doi ani în urmă la curtea răposatului rege al Yemenului. Ahmed I. pentru a trata femeile din harem. Articolul, ale cărui extrase urmează, a apărut în re vista vestjcermană „Der Stern.** (Redacţia) Fostul deputat Forând a ca racterizat aceste declaraţii ca ~false şi necinstite*'. Referin du-se la un raport dat publi cităţii de către Comitetul Se natului, dl. Forând a scos la iveală că conform acestui ra port, mai bine de jumătate din cetăţenii care au ajuns sau tre-, cut de 65 de ani au avut un venit anual în 1960 sub e mie de dolari şi mai puţini de 1 în 4 un venit anual de 2000 dolari. Un raport al Departa mentului Muncii a specificat că o pereche bătrînă are nevoie de un venit anual minim de 3000 de dolari pentru „un nivel de trai modest, dar adec vat 41 . (Cont. în pst*. 3-a) Vocea Avangărzii Democrate Romîne Americane .f..- mmm IN FOTOGRAFIE vedem pe Mohamed Ben Mahmoud, fostul director al Siguranţei teroriste a răposatului rege Ahmed I, sub motiv că ar avea „puteri mistice”. In realitate el a fost folosit de fostul rege. ca să folosească maşi năria de securitate pentru măsuri diabolice criminale împotriva po porului yemenit. De fapt, el este acuzat de crime, corupţie ţi de furturi de regimul republican ac tual. (Ic Anne von Iluls Yemenul are o suprafaţă de 195.000 km p şi circa 5 mi lioane and« locuitori. Reşedinţa regelui Ahmed 1 a fost orăşe lul 1 aiz. Panorama oraşului este dominată de palatul regal, bogat ornamentat. In rest, ca se joase, străjuite de moschee, adăpostesc aproape 15.000 de oameni (autoarea articolului arată că prin ~case joase" se înţelege în majoritatea cazuri lor o grămadă de pietre puse una peste alta). De peste o mie de ani această ţară înapoiată, cu majoritatea populaţiei anal fabetă, a fost la discre ţia bunului plac al unei singu re familii regale. Familia Said, care a domnit în această ţară în mod tiranic timp de 1. 100 de ani, a folosit ca mijloc de exercitare a puterii crima. In 1948, cînd s-a urcat pe tron .regele Ahmed 1, alte două duzini de prinţi ale aceleiaşi familii îşi ridicau pretenţia la tron. Regele i-a omorît. In afa ră de aceştia a mai omorît pe mulţi alţii. După ce Ahmed I a fost proclamat rege, el a invi tat pe cei mai mari demnitari ai statului la masă; nici unul nu a mai ieşit viu din palat. O al tă metodă de guvernare era regula ca membrii fiecărui trib să trimită la curte pe tei mai de seamă membrii ai tribului ca ostateci. In cazul cînd un trib întîrzia tributul sau ceva era în neregulă, cădea capul unuia dintre ostateci. In felul acesta regele a putut domni nestin gherit timp de 14 ani. Metoda: cine ridica capul, a doua zi nu-l mai avea. Ahmed I era atit rege cît şi imam. adică cel mai mare grad religios. Imamul avea in mina sa toate finanţele ţării; el sin gur dispunea de veniturile şi de cheltuielile ţării. ~In Yemen nu avea voie să se întîmple nimic fără încu viinţarea regelui scrie autoa rea. De aceea, primea zilnic cca. 200 de scrisori şi telegra (Cont. în par. 4-a) Pilda Patriotică a Femeilor Luptătoare Pentru Cauza Păcii lată-ne ajunşi din nou în sezonul tradiţionalului: Pe pămint pace şi între oameni bună învoire. Nicicînd n-au avut cuvintele acestea o însemnătate mai profundă de cum o au acuma, căci ele exprimă năzuinţele de pace ale omenirii cinstită de pretutindeni, mai cu seamă în tim purile acestea cînd lumea este ameninţată cu pieirea, datorită bombelor nucleare în posesia omului. Si iată că tocmai în acest sezon de „pe pămînt pace’*, femeile americane grupate în mişcarea „Women Strike for Peace", care de mai bine de un an de zile şi-au dedicat toate eforturile luptei pentru pace, aceasta fiind cea mai desăvîr şită acţiune patriotică ~cînd soarta omenirii depinde de împin sul unui buton", în loc ca această grupare de femei să fi primit meritele şi lauda ce i se cuvine şi din partea forurilor condu cătoare ale ţării, care ne spun mereu că acţiunile lor sînt moti vate de menţinerea păcii şi securităţii ţării, un număr de con ducătoare ale acestei mişcări pentru pace, în frunte cu d-na Dagmar Wilson din Washington, D.C., au fost somate înaintea Comitetului congresional pentru activităţi antiamericane, în zilele de I 1-12 şi 13 decembrie, la Washington. Discreditarea Comitetului Dar, dacă a mai trebuit ceva ca să adauge la discredita rea acestui comitet congresional, aşa discreditat cum este deja, ascultarea recentă a conducătoarelor mişcării pentru pace a împlinit acel scop, căci femeile nu s-au lăsat intimidate, ci au înfierat ancheta, în cuvintele d-nei Wilson: „o încercare de a detrage atenţia noastră de la cea mai importantă chestiune ce a confruntat vreodată pe femei prezervarea familiilor noastre, intr-o lume înarmată cu bombe nucleare 44 . Femeile, reacţionînd cu profundă indignare la somaţia Comitetului de a se prezenta la ascultare, pe motivul dat de Comitet că investighează infiltrarea comuniştilor în mişcarea de pace, au reafirmat Declaraţia de principiu, adoptată la conferinţa de la Ann Arbor, Michigan, iunie trecut, in care, printre altele, se spune . . . „că sintem femei de toate rasele şi crezurile politice, care preţuim dreptul şi responsabilitatea ce revine individului într-o societate democratică, de a influenţa modul de guvernare a ţării 4 . Violarea Libertăţii Cuvîntului Renumitul om de ştiinţă american, dr. Linus C. Pauling, deţinător al premiului Nobel, a denunţat acţiunea Comitetu lui congresional ca „o acţiune ruşinoasă", care a ales sezonul Crăciunului ca „să crucifice" gruparea de pace a femeilor. (Cont. in paf. 3-a) Sari a lori fericite! Uram cititorilor şi sprijinitorilor ziarului nostru, familiilor lor şi romînilor americani de bine, sărbători fericite. Românul American Regimul din Guatemala a Lui Ydigeras, Pliu de Jai şi Corupţie Dacă vreun popor din Ame rica Latină, ţinut în robie de un guvern terorist, menţinut la putere cu armamentul mo nopoliştilor americani, se răs coală, nemaiputînd îndura te roarea, mizeria şi asuprirea, îndată guvernul corupt bla mează pe comunişti. Chiar şi cînd răzvrătiţii sînt ofiţeri din propria lui armată, blama tot pe comunişti se pune, în spe cial pe premierul Fidel Castro al Cubei. Un caz recent este Guate mala. După ce ultrareacţio narul preşedinte Miguel Ydi goras Fuentes a fost impus po porului guatemalez cu armele şi cu fondurile monopoliştilor; în special marele monopol United Fruit, a început un re gim de teroare împotriva po porului. In plus, regimul 1 u i Ydigoras Fuentes este atît de corupt, îneît chiar şi duşmanii democraţiei au trebuit să ad mită acest lucru. Dar recent, la începutul lu nii curente, a avut loc o răz vrătire a forţei aeriene guate maleze. Revolta a fost înăbu şită în citeva ore, conform presei zilnice americane. Re zultatul intervenţiei militare a lui Ydigoras: 3 morţi şi 30 ră niţi toţi civili. Ydigoras s-a dus îndată la postul de radio ca să explice ce s-a întîmplat şi de ce. Cum era de aşteptat, Ydi goras a blamat pe premierul Fidel Caatro, adăugind că atî ta timp cît şaful guvernului Cu ban va fi lăsat la putere, „nu de MARIA MILA va fi pace in Guatemala sau îr America Centrală**. . Revista „Newsweek", care a comentat asupra lovi turii de stat a ofiţerilor forţei aeriene guatemaleze, dar ne reuşită, a spus că ~de cîteori preşedintele Miguel Ydigoras Fuentes este înfăţişat cu o opo ziţie activă, el pune blama pe comunişti, pe Fidel Castro, sau pe amîndoi". , Corespondentul revistei „Newsweek", comentînd asu pra acuzelor lui Ydigoras, spu ne că dictatorul guatemalez ~n-a putut produce măcar un singur document ca să dove dească acuzele lui cum că mica revoltă a fost condusă de Cas tro şi de comunişti. Un oficiant al guvernului a spus în m o and privat că nemulţumiţii din for ţa aeriană au fost reprezenta ţi de răzvrătiţi de dreapta". Articolul din „Newsweek" spune că cercurile conservative ale ţării îl acuză pe Ydigoras de corupţie» de a fi prădat te zaurul ţării, de a fi adminis trat prost finanţele naţionale aruncind ţara intr-o stagnare economică. Ce l-a salvat pe Ydigoras de data aceasta, spune revis ta „Newsweek", este faptul că armata a refuzat să sprijine forţa aeriană. Dar mulţi ofi ţeri continuă să conspire împo triva lui şi diplomaţii din Apus sînt de acord că este numai o chestiune de timp cînd un nou atac va fi dezlănţuit împotriva Casa Crema, palatul preşedin ţi. Exemplarul 10 Cents şf te l Jt' '■ < V '' KAI-UWE VON HASSEL. noul ministru al Apărării Germaniei apusene, un aprig duşman al înţelegerii dintre Est si Vest, acuzat, in calitate de premier al provinciei Schleswsvig-Holstein ca protector al naziştilor, care ocupă posturi oficiale. Unul din revanşarzii vestgermani, vrea ca teritoriile recîştigate de Polo nia pe Odra-Nyse să revină Germaniei apusene. Adevăratul Scop al Articolului din Sat. Eve. Post S-a scris mult despre aface rea Stevenson. Este vorba de un articol senzaţional apărut în revista Saturday Evening Post, sub semnătura a doi jurnalişti aproape de Casa Albă, unul fiind chiar naş al fiului preşe dintelui Kennedy. Cei doi corespondenţi sînt Charles Bartlett, corespondent al ziarului „Chattanooga Times” şi Stewart Alsop, un comentator la diverse ziare şi un contribuitor regulat al re vis te i „Saturday Evening Post". Articolul a dezvăluit, chipu rile, că in cursul crizei din Ma rea Caraibilor, ambasadorul Adlai Stevenson, şeful delega ţiei americane la 0.N.U., ar fi recomandat „capitulare" şi „împăciuire". Cine a urmat conduita d-lui Stevenson ştie că el a urmat cu fidelitate poli tica dictată de preşedintele Kennedy, chiar şi în cazurile cînd opinia publică era contra ră. Sursa Atacurilor Cu toate protestele şi asigu rările preşedintelui că nu a avut nimic de-a face cu con cepţia articolului cu pricina, editorialiştii presei zilnice au exprimat unele îndoieli. In realitate, dacă examinăm mai de aproape sursa acestor atacuri asupra 1 u i Stevenson, trebuie să vedem un plan dia bolic al ultradreptiştilor şi mo nopoliştilor de a se opune cu orice preţ la reglementarea paşnică a neînţelegerilor din tre Cuba şi Statele Unite. Ele jînt acele forţe care insistă ca Cuba să fie invadată de forţe le militare americane şi regi nul premierului Fidel Castro *ă fie înlăturat, chiar de ar fi necesar ca Fidel Castro să fie imorît. Un Alt Aspect Trebuie să se ştie că Dean Acheson, fostul secretar de Stat în administraţia lui Tru man, nu-1 poate suferi pe Ste venson din punct de vedere al politicii externe, ca şi Truman. Dar atacul trebuie văzut şi din all punct de vedere. Devine tot mai clar că atacul nu a fost atît contra lui Stevenson, ci contra unei politici externe ca-r re ar ţinti la reglementarea problemelor litigioase interna ţionale pe căi paşnice, prin tra tative. Mai este încă un alt aspect al incidentului Stevenson-Bart lett-Alsop şi unii domni pe lingă Casa Albă. Si asta este o chestiune serioasă. Articolul celor doi corespondenţi a fost bazat pe şedinţele secrete ale Consiliului naţional de securi tate, cel mai înalt for al guver nului. In şedinţele Consiliului iau loc dezbateri asupra politicii externe, pe baza cărora se ajunge la o conclu • (Cont. In pac. 3-a)