Newspaper Page Text
Jttffibitjj 22 «dsmaţUV j^62 împreunată cu BANCHET SI PROGRAM DISTRACTIV y Celebrînd 49 de ani de la fondarea ziarului „Românul American* 4 Marţi în 1 lanuarie 1963 (Ziua de Anul Nou) La „UKRAINIAN-AMERICAN PEOPLE'S HOME" 5221 Oakman Blvd., Dearborn, Michigan (aproape de Michigan Avenue) •Un banchet (benevol) bont se va servi la orele 1:00 la amiază, iar harnicile noastre surori se pregătesc să ne servească cil o alta min care la cină. , . ft • Vorbitorul ocaziei va fi fratele HARRY FAINARU, care va scoate U Iveală contribuţia ce o face ziarul nostru la cauzele arzătoare ale poporului, cu emfază la cauza păcii. ' '■ ' ' ’ p m| I f • Imnul Noţional American • Grupul Coriştilor şi Dansatorilor Ucraineni, în Frumoasele lor Costume Naţionale Socidl dl Serbării # Muzica Instrumentală Cîntece Romîneşti şi Americane - . • Solo de Voce Diferite Talente Romîneşti Vâ Include -- - - • Film Romînesc în Culori . <m<i _ _ In cîntece, joc şi veselie ne vom petrece pînă seara tîrziu, deci veniţi pregătiţi şi aduceţi şi prieteni» d-voastră să celebram Anul Nou într*o atmosferă frăţească, făcîndu-ne datoria şi faţă de îndrumătorul nostru colectiv ziarul „Românul American". Vom fi pregătiţi cu toate cele necesare pe toată durata serbării, deci veniţi in număr cît mai mare în ziua de Anul Nou la serbarea ani versării ziarului, unde vă aşteptăm cu dragoste frăţească. . COMITETUL ARANJATOR it o m.a.-P i I i A jn'-e c icf> n I« r m . ff** \ * A I « X \ s § 1 I I . Î I \n\n Cititorii Au Cuvîntul încă 0 Punere la Punct... v La data acestor rînduri, Ansamblul ~Rapsodia Romî nă‘“ s-a întors deja în Repub lica Populară Romînă. Pentru prima dată în istoria romînilor o astfel de trupă ar tistică folclorică de muzică şi dansuri populare romîneşti a ajuns aci la noi, pe continentul Americii. Conducerea Romîniei noi ne-a adus nu numai bucu rie şi dragoste frăţească nouă romînilor americani, ci ne-a dat nouă şi americanilor de baştină două ore să sorbim din cultura romînească, din bunul şi frumuseţea poporu lui romîn. Datorită orînduirii de astăzi, teatrul romînesc, cît şi operele clasice ale literaturii romîneşti au ajuns* prin tradu ceri, continentele, inclusiv în ţara noastră de adopţiune. Schimburile culturale între naţiuni servesc la o cunoaştere mai bună între popoare, după cum ele contribuie la înţelege re mai bună care să ducă la pace. Dacă majoritatea popo rului american, din care şi noi facem parte, s-a bucurat de aceste schimburi culturale, în ţelegînd avantajele reciproce ale ambelor ţări şi popoare, nu se poate ignora faptul că mai sînt reacţionari: birchişti, mc carthişti, nazişti, fascişti şi gardişti, din aceeaşi pănură, cu toate că numirile lor sînt di ferite, care crapă de ciudă şi se opun la îmbunătăţirea relaţii lor dintre poporul nostru ame rican şi poporul frate romîn. Aceste elemente se opun la schimburi culturale pentru că ţin ca popoarele să se urască, să se certe şi să ducă la noi războaie. Astfel de elemente avem şi noi, romînii americani. Unii dintre ei au comis crime împo triva poporului romîn şi sînt foşti gardişti de sub conduce rea lui Zelea, Sima şi Trifa. Cînd Garda de Fier avea pu terea în mînă s-a dedat la uci deri în vechea Romînie, s-a dedat la cele mai oribile cri me, printre victime fiind şi profesorul Nicolae lorga. In 1941 au fost ucişi mişeleşte de aceeaşi gardă fascistă mii de evrei şi creştini. Pe acea vre me cărţile marelui scritor ro mîn, Mihail Sadoveanu, au fost arse de aceiaşi criminali gardişti la Bucureşti. Fugiţii aceştia criminali s-au încuibat prin minciuni şi şar latenii în organizaţiile romîni lbr americani, ca de acolo să-i poată face de ruşine în faţa po porului american. Asta au do vedit-o întotdeauna şi mai cu seamă cînd s*au folosit de zia rul „America** ca să laude pe criminalul de acum cîţiva ani de Ia Geneva pentru faptul că a ucis un fiu al ţării romîneşti. La procesul criminalului, gar diştii şi progardiştii din jurul foii „America** au trimis un aVocât că să ia apărarea crimi nalului. Tot ei, cu faptele de mai sus, sînt şi împotriva schimburilor culturale între po porul nostru american şi popo rill fraţi* rbnrtîn. Se vede că redactorul, sub controlul vîrfurilor fugare, n-a putut să înghită ca să fie ig norat. Inchipuiţi-vă, nu i s-a cerut voie d-lui Lucaci şi ce-i şi mai terbil, nici n-a fost con sultat. Aşa că s-a umflat ca un curcan crezîndu-se ca un mun te, a dat naştere la un purece. Proteste încoace, proteste în colo ... la gazete şi poate şi mai departe . . . după spu sele lul la o jumătate de mi lion . « . dar fără nici un rezul tat. Neghiobia lui a ajuns şi 1* ziarul „Plain Dealer**, caîe a raportat aşa cum a observat spectacolul Ansamblului „Rapsodia Romînă”, cît şi asupra interviului cu ministrul Rorrtînrei la Washington, dl. Petre Bălăeeanu. Mahărul de Lucaci n-a în drăznit să protesteze contra ansamblului din cauză că era prea mare neghiobie ca să în drtfffre pe rurnîerr amerlramri Romînii Americani de bine din Detroit, Dearborn, Ecorse şi împrejurimi, toţi prietenii ziarului nostru „Românul American", sînt cordial invitaţi la S i 1 I A A s s s A A $ i ' Prietenul Fără Vedere A împlinit SO de Ani de Maria Mila Joi, în săptămîna aceasta, prietenul fără vedere din Cali fornia a împlinit 80 de ani. Si după cum îşi amintesc cititorii ziarului nostru, dînsul şi-â luat asupra sa să cinstească ziarul cu suma de 80 de dolari, din dragostea ce o poartă frumoa sei limbi romîneşti, şi din apre cierea ce o are, din cîte i s-a Spus şi i s-a citit din ziarul nostru (dînsul fiind fără vede re), faţă de strădaniile ce le să nu vadă spectacolul. Aşa că a comis o altă neghiobie, cînd a spus ziarului ameri can că recepţia dată de romînii americani în onoa rea ministrului Petre Bă lâceanu „este propagandă ro şie*'. Desigur ca ziarul ameri can şi-a făcut numai datoria faţă de un client, ca să nu-1 piardă, dar ceea ce a raportat a rămas negru pe alb. Măgării le lui Lucaci au fost puse şi ele într-o măsură, ceea ce a arătat ce interese serveşte ma hărul Lucaci. Lucaci cu cîrdfişia lui sufe ră de o boală, ce-1 face să fie contra schimburilor culturale, contra înţelegerilor între po poare. Mai mult încă, alde Lu cacr nu vor ca romînii ameri cani să aibă contact cu fraţii lor rCmîni, de teamă ca nu cumva să afTe adevărul despre ţara unde s-ao năacut. Asta îi doare pe găgăuţti gardişti şi pro-gardişti din ju rul foii „America” şi „Solia”. W Tftwfrira INVITARE * PETRECEREA ANIVERSARA face ziarul în serviciul cauze lor poporului de rînd şi pen tru nobila cauză a păcii şi prie teniei între popoare. Si iată, că poşta din sâptă mîna trecută ne-a adus ulti mii 20 de dolari, completlnd dorinţa avută, şi ce-i mai mult, că prietenul loan Baldea, prin bunăvoinţa căruia s-a făcut tot schimbul de scrisori, ne poves teşte şi despre vizita ce a fă cut-o prietenul nostru fără ve dere, cu ajutorul fiului său, la Romînia, în vara anului aces ta. Chiar aşa fără vedere, l-a dus dorul locurilor unde a vă zut întîi lumina zilei, chiar da că acum a pipăit numai zidu rile casei în care s-a născut, şi l-a dus dorul rudeniilor şi prie tenilor cu cate a copilărit şi a trăit o parte din viaţa d-lui. Si l-a dus dorinţa de a simţi viaţa nouă ce se clădeşte în Romînia de astăzi. Dar să lă săm pe prietenul Baldea să ne relateze ce i-a povestit priete nul: Dragă Soră Mila t Am fost de l-am văzut pe omul acela fără vedere şi l-am găsit un om foarte cinstit şi drept. Mi-a vorbit despre Re publica Populară Romînă. zi cînd că nu e altă ţară în lume care să aibă o li bertate mai mare şi mai bună de cum are Ro mînia. Nu-i aşa precum spun unii mincinoşi, că nu-i liberta te. Noi am umblat pe unde am vrut, fără să zică cineva o vor bă măcar. Oamenii nu-s Aceia care au fost pe timpul meu, oamenii de astăzi sînt oameni civilizaţi, vor să-ţi facă numai bine, şi cînd vorbeşti cu ei, cu atîta bunăvoinţă te invită la casele lor şi te omenesc cu mîn care şi băutură. Si studenţii sînt foarte ama bili. Ne-am dus cu autobuzul la un prieten şi vorbind cu stu denţi pe autobuz, ne-au între bat dacă ştim locul unde mer gem. Le-am răspuns că nu ştim, şi doi s-au dat jos de pe autobuz ca să ne conducă la locul numit, ca să nu ne pier dem. Foarte mulţi ştiu bine limba engleză şi vorbesc aşa de frumos, de ţi-e mai mare dragul să vorbeşti cu ei. Totodată, am fost şi am pus mîna pe casa unde m-am năs cut şi am fost cuprins de o emoţie de nedescris, simţind cu mîna că casa s-a putrezit în aceşti 80 de ani ai vieţii me le. Mi s-a spus că va fi .ţUm mată, căci vor să zidească blo curi de apartamente pe locul acela. Am fost foarte mulţumit cînd mi s-a spus despre zidi rile frumoase care s-au' făcut şi despre fabricile care se zi desc mereu în ţaTa aceea unde a fost atîta mizerie pe timpul copilăriei mele. Sînt sigur că oamenii aceia harnici şi cin stiţi ai Romîniei vor să zideas că o ţară, ca să le fie raiul pe părrtîtif. Asta-i destul din cele poves tite, ne spune fratele Baldea, căci dacă aş scrie toate ce mi* Sărbători *s^ericife Dorim sărbători fericite tuturor priete nilor şi clienţilor noştri, precum şi un dn nou cu sănătate şi veselie. La mulţi ani! The CHIMA TRAVEL BUREAU, Inc. Akron, Ohio Denunţă Asociaţie Medicilor 9 9 Declaraţia „AMA" a fost făcută în opoziţie la proiectul 4e îngrijire medicală prin sis temul financiar al legii asigu rărilor sociale. Preşedintele Forând a spus că motivul opo a spus, n-aş găta pînă mîine. Ţinem să*mulţumim frate lui Baldea pentru bunăvoinţa ce o are faţă de cititorii ziarti lui. de a le povesti şi d-IoT aceea ce i-a povestit prietenul fără vedere din călătoria făcu tă. * lar prietenului fără vedere, despre care fratele Baldea ne scrie că şi-a găsit „o balabus tă” îri Romînia, din depăttare îi strîngem mîna cu ocazia îm plinirii celor 80 de ani, dorin <|u-i sănătate şi minte ageră şi de aici înainte. Personal, vreau să-i mulţumesc pentru bom-» boanele care cred că la scrie rea acestor rînduri sfrtt ffe drum, de la California îri' coace, aşa mi-mf sCtis. Sa trăieşti la mulţi ani, prie tenei * (Cont. din par. 1-â) 2iţiţi lui AMA la îngrijirea me dicală prin asigurările sociale nif se datoreşte faptului că-i e teamă de „medicina socializa tă'*, ci de teamă că guvernul va descoperi că medicii se cam aranjează cu taxele şi impun un cost eltceeiv pentru servi ciile lor la bolnavi. Domrfii de la „AMA" ştiu cum să dispenseze milioane şi milioane de cuvinte cu privire la starea economică a bătrâni lor, clar rămîn muţi cînd e vor ba de a proteja mamele împo triva medicamentelor ca thali domida. a spus Forând. Dl. Forând a spus că îi e teamă la „AMA" să vorbească împotriva medicamentelor in dustriei farmaceutice, pentru că jurnalele şi revistele organi zaţiei „AMA" ar pierde mili oane de dolari în reclame ve nite de la firmele man farma ceutice şi chimice, oît şi pen tru că medicii ar pierde mi lioane de dolari pe care le ca pătă de la aceste firme şi de la farmacii, în servicii. Pilda Patriotica a Femeilor Luptătoare Pentru Cauza Păcii ! (Cont. din par- l-a) Marele om de ştiinţă atomică american a declarat că in vestigarea organizaţiilor de pace. din partea Comitetului anti american, este „o violare flagrantă a dreptului libertăţii cu vintului, garantat de Constituţia ţării noastre". Intr-o telegramă adresată grupului d-nei Wilson, dr. Paul ing a spus că ancheta Comitetului a fost o „acţiune opresivă, menită să înfricoşeze poporul american, de a nu îndrăzni sa şi exprfme opoziţia la pericolul militarismului". Grupul femeilor „Women Strike for Peace", pe de altă parte, în declaraţia făcută imediat ce conducătoarele au fost somate să se prezinte în faţa Comitetului congresional, au spus, printre altele, că „războiul nuclear este cel mai mare duşman al poporului american. Diferenţele de politică, cele economice sau crezurile sociale dispar, continuă declaraţia femeilor, cind recunoaştem pericolul comun al omului. Ingeniozitatea ome nească care poate sparge atomul şi explora cosmosul trebuie să fie folosită spre a menţine rasa omenească în viaţă. „Women Strike for Peace" e o mişcare din rîndurile popo rului dedicată spre aceeaşi ţintă, a continuat declaraţia fe meilor. Noi nu întrebăm femeile de ce rasă, religie sau poli tică sint. Nu le cerem jurămînt de credinţă la anumite crezuri stabilite, dar le cerem credinţă în rasa umană, şi orice femeie care vede pericolul ce confruntă întreaga omenire, şi vrea să lucreze spre a se ajunge la dezarmare generală şi totală, sub control strict internaţional, e binevenită să lucreze cu noi", spune declaraţia femeilor. Nu Femeile Trebuiesc Investigate Denunţînd ancheta, femeile arată că „nu noi, femeile, ar trebui să fim investigate, ci aceia care, cu logica lor turbată, vor să ne distrugă cu totul. Crima’ noastră, continuă decla raţia femeilor, este, că am strigat că războiul nuclear nu tre buie permis, şi vom continua să strigăm din toate puterile. „Nouă nu ne e frică de contaminarea ideilor; ne e frică de conspiraţia tăcerii", au continuat femeile. A trecut de mult timpul, cînd un grup mic de cenzori poate să amuţească vocea de pace. A înăbuşi o dezbatere cinstită, în numele interesului naţional, înseamnă a aduce ţării şi lumii întregi un rău fatal! Atacul asupra grupării de pace a femeilor, aşa cum a spus dl. Pauling şi alţii, este o violare a dreptului de cuvînt ce ni-1 garantează Constituţia. Atacul acesta este parte dintr un plan naţional, care tinde să intimideze, să terorizeze şi să reducă poporul american la stare de conformitate, de tă cere, fiindu-i frică să‘şi spună cuvîntul. Noi trebuie să învăţăm din cuvintele şi poziţia curajoasă a femeilor, că a trecut timpul ca un grup mic de cenzori să poată să amuţească vocea poporului, atît asupra păcii, cît şi asupra altor chestiuni care ne confruntă. Astăzi poate fi miş carea de pace anchetată, mîine alte organizaţii, şi nirrieni nu ştie unde şt cînd se va opri acest comitet congresional, ai că rui membrii ar trebui ei investigaţi, căci au votat contra la toate alocaţiile privitoare la pace. Poporul american trebuie să ceară Congresului să conce dieze discreditatul comitet antiamerican, care consideră munca pentru pace o crimă, ce trebuie investigată. Activitatea Comi tetului antiamerican este o pierdere de timp şi bani publici, bani storşi din sudoarea poporului sub formă de taxe. Popo rul trebuie să prună presiune asupra Congresului cînd revine în ianuarie, să nu mai acorde fonduri comitetului congresional discreditat. Un Tablou Comparativ Despre Satul Meu Natal Seitin and« loan Onica In prima parte a articolului despre satul meu natal, Seitin, am descris, pe scurt, cum au stat lucrurile înainte, sub ve chea otînduire socială. Acum, în a doua parte şi concluzia ar ticolului, voi face, pe scurt, un rezumat al celor realizate ds oamenii din satul meu na tal, sub noiil regim şi în noi condiţii. In comună s-a făcut cale fe rată tfu mtlnea oamenilor şî cu ajutorul Statului. Calea ferată a fost inaugurată la 23 Au gust 1951. CălătUria la oraşe a fost rezonată. Casele în majoritate s-au schimbat ca aspect, nemairă mînînd acoperite cu tulei nici una, ia r cu trestie puţine şi acestea pe motive bătrîneşti că se pot păstra mai bine unele produse şi în special compo turile Şi cartofii, pe care Ie mai ţin (ei) pe podul caselor. Irf ultimii 5-6 ani se fac ca se moderne, se transformă ce le existente în forme noi, mai frumoase. La cinematograf şi specta cole sînt cam 50.000 de spec tatori. . „ . Elevi la şcoală în comună cam 350-370 anual în cele / clase. Seitin mai are o bibliotecă de stat cu 4500 volume cărţi şi o bibliotecă şcolară, de care se folosesc între 500-600 citi tori. fn comună este lumină elec trică, circa 550 aparate de ra dio, 6 televizoare acestea Ia sat sînt încă rare cam 60Q biciclete, 19 motorete şi 8 motociclete ale colectiviştilor. In comună sînt în prezent la cele două gospodării colective 9* autocamioane caffe asitfdrâ lubrica femeii transportul şi la oraş cu măr furi şi fac transportul de la cimp în sat. In locul celor 2000-3000 cai, sînt 40 trac toare care fac principalele lu crări agricole, şi doar cu 40 de oameni. Sînt şi 10 combine de grîu şi alte maşini ca semănători, batoze, secerători-legători şi altele. In comună sînt 6 ma gazine ale cooperativei care fac anual vînzări de peste 3 milioane lei, cu toate că o parte a materialelor ca: haine gata, mobilă, maşini agricole se cumpără de la oraşe. In sat am găsit un dispensar medical şi o casă de naştere deservite de 2 medici, 2 fel ceri sanitari şi o moaşă. In trecut, mi-a spus un locui tor din Seitin, „nu erau nici unul plătit de stat, ci aveam un medic particular,' pe care îl avem şi acum în plus *. Căminul cultural este înzes trat cu tot mobilierul necesar şi este renovat. In sat este o sală de cinematograf, cu 250 locuri, care s-a inaugurat la î Mai 1960. In sat sînt 20 fîntîni de apă comunale, în afară de fîntîni cu apă potabilă, repartizate pe tot cuprinsul comunei. Şcoala s-a reamenajat, avînd 14 săli de clasă şi 16 învăţători, (faţă de 6 înainte). Manualele sînt date gratuit de stat la clasele I-VlI. Copiii de vîrstă şcolară urmează toţi obligatoriu 7 ani, iar din 1963—6 ani. Anual pleacă la şcoli medii şi licee, iar după terminarea lor, o bună parte trec la facul tate (studii universitare —n.T.) Media anuală a celor care plea că la licee este cam de 20, Ih 1962 au plecat 26 din 36. (Cont. în pac. 4-a) pagina 3