The Rumanian American, Detroit, Mich., Jan. 5, 1963 ANN ARBOR, Mich. Cu cîteva săptămîni în urmă a avut loc un simpozion privitor la „controlul armelor", sub pa t ro n a j u 1 Universităţii din Michigan şi al diviziei Bendix Systems a firmei Bendix Cor poration. La acest simpozion, la care au luat parte 300 delegaţi, a luat cuvîntul Harold Taylor, preşedintele agenţiei National Research Council on Peace Strategy. Dl. Taylor a acuzat Statele Unite de a fi abandonat tra diţiile revoluţionare. Pe continentele răsăritene şi a 1 e Africii se prăbuşesc şi sînt răs turnate vechile feluri de viaţă. Acolo este o profundă reali zare că Apusul şi-a clădit so cietatea sa industrială şi pros peritatea lui economică din ex ploatarea continentelor lor, a spus dl. Taylor. „Prin comparaţie, Apusul este lipsit de pasiune, este con trarevoluţionar. EI este în mul te cazuri izolat cu totul de sur sele puterii, de speranţa şi ne voile care creează încrederea în sînul noilor mişcări revolu ţionare. „Poziţia politică a Apusului constă dintr-o serie de alianţe naţionale stabilite pe baze mi litare şi economice, o selecţie deliberată ce are ca scop sal varea vechiului regim de sup remaţie apuseană, în timp ce face numai gesturi faţă de de mocraţie", a spus dl. Taylor. Dl. Taylor a spus că Statele §§jr ifera MARCOS PEREZ JIMENEZ. I fostul dictator al Venesuelel este ridicat din vila lui din Miami de 400 de mii de dolari si dus la în* ' chisoarea in Dade County, de unde duce lupta ca ii nu fie în*! tors înapoi în Venexuela. unde. dupt spusele lui, îl asteapti exe cuţie şicuri,Presa Engleză Despre Acordul Anglo - American LONDRA. Opinia publi că din Anglia, conform presei londoneze, nu pare a fi satis făcută cu tîrguiala Kennedy- Macmillan. De fapt, guvernul englez, este a pru atacat de a fi agreat la propunerile preşe dintelui în ce priveşte racheta „Skybolt**. Ziarul „Daily Express 4 * con sideră acordul încheiat la Nas sau, Bahamas, ca ~o victorie deplină a preşedintelui Ken nedy, şi o capitulare necondi ţionată a Angliei I *. Comenta torul ziarului „Daily Express 4 *, Pincher, îl califică ca „trăda re 4 *. Pincher scrie că Macmillan şi-a luat obligaţia de a spori forţele militare convenţionale, ceea ce va duce la dislocarea de noi contingente britanice în Germania apuseană. Ziarul „The Guardian 44 (fost Manchester Guardian) ia o al tă atitudine. El se întreabă da că Anglia are lipsă de „mij loace nucleare de reţinere in dependente 4 *. Punctul de vede re al ziarului „Guardian 4 * este că o soluţie mai raţională ar fi renunţarea treptată la armele nucleare şi, prin aceasta, eli berarea de mijloace importan te pentru scopuri paşnice. Acest punct de vedere este mult mai răspindit în Anglia decît noua orientare, bazată pe acordul de la Nassau, sau cu cea dinainte, cu racheta „Sky bolt“. Ziarul Partidului laburist „Daily Herald 4 * a subliniat cu litere mari acordul ca o „capi tulare a lui Macmillan**, un eşec al diplomaţiei britanice. Ziarul ~Daily Telegraph** a pus-o altfel, însă sensul este cam acelaşi, cînd a spus că „Este foarte greu să ajungi la altă concluzie decît la aceea că Anglia a plătit preţul cel mai scump la tîrgul de la Nassau**. Crearea flotei de submarine pentru rachetele „Polaris**, conform acordului din insule le Bahamas, nu este văzută cu ochi buni. Chiar şi autorităţile guvernamentale văd „dificul tăţi tehnice** şi revizuirea pla nurilor militare britanice va fi costisitoare şi va lua mult timp pînă la completarea revizuirii planului militar. Un Mesaj de Calomnii In foaia ..America** din 27 decembrie 1962, apare în pri ma pagină un aşa-zis „Mesa giu de Anul Nou“ atribuit tot aşa-zisei „Alianţei ziariştilor şi publiciştilor în exil**, însă fără nici o iscălitură. Mesajul se adresează ziariştilor din R.P. Romînă, în care li se spu ne lor că nu sînt liberi să scrie, că în Romînia domneşte te roarea ca pe vremea lui Hitler. * Cine sînt aceşti scribi fugiţi, transfugi, care fac atîta zgomot cu libertatea Iot) Cine sînt aceşti slugoi ai fostei monarhii asupritoare de Hohenzollem und Sigmaringen) Ei sînt aceia care au servit Garda de Fier, Siguranţa şi Gestapoul lui Hitler în acelaşi timp, pentru 30 de piese de ar gint sau poate ceva mai mult. Aceştia se află în Spania lui Franco şi in alte părţi, liberi să continue cu otrava lor fas cistă, în timp ce patrioţii spa nioli, germani etc. lîncezesc în închisorile călăului Franco, ale lui Adenauer etc. Si ei mai au tupeul să dea lecţii de liber tate şi democraţie altora, ei care au trădat interesele nea mului romînesc. Si ca să scape de furia poporului romîn au şterpelit-o la timp în Apus, unde pentru 30 de piese de arţint s-au angajat să calom nieze ţara şi neamul de unde purced. Si calomniile acestor fugiţi îşi găsesc un loc de frunte în organul oficial al Uniunii şi Ligii! . . . A BtHON HISJ||ICAL A Romanul American 50 Yearj No. 1 Trupele ONU Victorioase în Katanga ELISABETHVILLE, Congo. —Ultimele rapoarte din Elisa bethsville, capitala provinciei Katanga, indică că trupele Na ţiunilor Unite au ocupat ora şul, iar Moise Tshombe, ma rioneta monopoliştilor, de la „Union Miniere du Haut Ka tanga", a fugit în Rhodesia de Sud, sub scutul rasistului We lensky. De acolo, Tshombe a promis că va da foc provinciei, dacă ostilităţile nu vor înceta. In realitate, Tshombe face ce - i spun stăpînii lui, care deţin bogăţiile miniere din Katanga şi nu vor să se lepede de ele. Fără sprijinul militar şi finan ciar al imperialiştilor belgie ni, englezi, francezi şi al fami liei americane Rockefeller, el n-ar fi putut ţine tinăra Repu blică Congo destrămată. Rapoartele din Elisabeths ville indică că trupele Naţiu nilor Unite au pus mîna pe Banca naţională din Katanga, considerată esenţială pentru terminarea secesiunii acestei provincii-cheie de restul Con goului. Nu se ştie, la scrierea acestor rînduri, dacă fondu rile firmei „Union Miniere du Haut Katanga", care contro lează bogatele resurse de cu pru şi cobalt, se găsesc depuse în Banca naţională din Katan ga, sau au fost transferate într o bancă din Belgia. Un mesaj adresat celor 18.- 000 trupe katangheze din par tea cartierului general al Or ganizaţiei Naţiunilor Unite în deamnă trupele să p ă r ă - sească pe Tshombe şi să lupte împotriva „intereselor străine", care vor să menţină teritoriul Congoului divizat şi destrămat ca să continue să stoarcă profituri din bogăţiile Congoului, care aparţin popo rului de baştină. Mesajul radiofuzat spune: „Forţele Naţiunilor Unite nu vă vor nici un rău. Dim potrivă, ele au venit să ajute ţara noastră să învingă dificul tăţile. Uniţi-vă cu ele, deoa rece ţelurile voastre sînt ace leaşi: eliberarea întregului Congo". La 7 ianuarie, anul curent, intră In vigoare noile rate poş tale pentru trimiterea scrisori lor ordinare şi prin avion. Scrisorile închise ordinare, care costau 4 cents, vor costa acum 5 cents. Cele trimise prin avion vor costa 8 cents in loc de 7 cents. Federaţia Africii Centrale A început Să Se Destrame Federaţia Africii centrale se duce şi ea pe copcă. Alegerile recente în coloniile britanice, cunoscute sub numele Federa ţia Africii centrale, confirmă faptul că destrămarea Federa ţiei este numai o chestiune de timp. Partidele separatiste au cîştigat alegerile în Nyassa land şi în Rhodesia de nord. Colonialiştii britanici au fost cu totul surprinşi de rezultatul alegerilor. In urma alegerilor, guver nul Macmillan a anunţat că Anglia este de acord ca Nyas salandul să se retragă din Fe deraţia Africii centrale, ca şi cum ar avea încotro. In Rhodesia de nord, parti dele africane au cîştigat majo ritatea mandatelor, adică 60 de procente din nuţnărul vo turilor, ceea ce le-a făcut să se unească şi să formeze un gu vern african. Interesant in această ordine de idei este fap tul că partidul colonialiştilor, sub conducerea primului mi Vocea Avangărzii Democrate Romîne Americane ng£.Ţ* 3P i jfiP* jgj ir mt M S y ffij, ;; .* v ’'*«{ i * %-mm W*t|£s| îp* «88T f jjf ■ ,14 „IMPERIALISMUL BRITANIC IN FLĂCĂRl”— Sirajduddin Abbas (jos la stînga) îţi exprimă plă cerea de a vedea „imperialismul britanic în flăcări*' în Jakarta, capitala Indoneziei. Marea adunare, la care au participat 3.000 de oameni, a fost ţinută sub auspiciul Comitetului de Solidaritate Naţională pentru Revoluţia populară de la Borneo nordică. Poporul din Borneo vrea să scape de dominaţia bri tanică. La Brunei, imperialiştii englezi au suprimat prin forţă sîngeroasă, rebeliunea poporului. 500 Miliarde de Dolari Au Fost Cheltuiţi în 10 Ani deS.U.A„ Pentru A Cumpăra Nesiguranţă şi Frică nistru rasist al federaţiei, We lensicy, s-a pomenit a fi un par tid de opoziţie în Consiliul le gislativ. In Rhodesia de sud, Frontul rhodesian al rasiştilor a cîşti gat. Dar victoria este fictivă, deoarece partidele africane au fost interzise. In această re giune au luat loc cele mai crun te represiuni colonialiste. Colo nialismul englez, care a con tat mult pe Rhodesia de sud cu planul lui de ~treptatism“ faţă de ( cererile populaţiei băş tinaşe de independenţă depli nă pentru întreaga Africă cen trală, este înfăţişat cu o nouă pierdere. Africanii resping „modestele reforme sociale** oferite de colonialiştii englezi. De aceea în Rhodesia de sud africanii au boicotat alegerile fictive. Nici nu se putea alt cum. Din 3 milioane 600 de mii de africani, numai 60.000 au fost îndreptăţiţi să voteze. Din aceştia, 50 de mii au refu zat să se înregistreze, iar 7 mii (Cont. în pag. 8-a) Unite au reuşit numai sâ sta bilească că „noi sîntem cea mai puternică putere militară şi economică din lume şi că sîn tem pregătiţi să folosim aceas tă putere pentru a susţine in teresul nostru naţional**. ~Ceea ce nu este clar este sinceritatea intenţiilor noastre de a crea o lume dezarmată şi de a crea un nou ordin inter naţional în care. pacea şi drep tatea vor fi menţinute prin ma şinăria instrumentelor inter naţionale de pace", a spus dl. Taylor. Dl. Taylor a propus, stabili rea de universităţi mondiale pe terenul unde sînt azi baze de rachete, folosirea ştiinţei pen tru construcţie de locuinţe, hrănirea şi menţinerea sănătă ţii popoarelor mondiale în se curitate şi sănătate, unirea sta Despre Unele Decizii la a 17-a Sesiune a Adunării Gen. a ONU In scurtul nostru rezumat privitor la a 17-a sesiune a Adunării Generale a Organi zaţiei Naţiunilor Unite am po menit pregătirea pentru ţine rea unei conferinţe internaţio nale pentru comerţ, ca una din cele mai importante hotăriri, cu toate încercările ţărilor din Piaţa comună de a slăbi re zoluţia şi de a amina pe o dată nedefinită ţinerea acestei con ferinţe. Dar sentimentul majorităţii copleşitoare a predominat. telor naţionale în noi comuni tăţi mondiale şi schimburi de poezii, cîntece şi idei în loc de rachete. » Kenneth EL Boulding, direc torul Centrului Universităţii din Michigan, a spus că „Lu mea cheltuieşte acum circa 120 de miliarde de dolari pe an pe industria de război, ceea ce în sine este o risipă şocantă a re surselor. Ceea ce se cumpără cu această enormă cheltuială es te nesiguranţă, frică şi o ab solută reducere a puterii mari lor state. Cînd, după ce s-a cheltuit 500 miliarde de dolari .pentru apărare în 10 ani. For ţele armate ale Statelor Unite trebuie să spună populaţiei ci ( vile: ~săpaţi-vă singuri, gropi, | băieţilor “, este evident că ce ! va nu merge. Astfel, că s-a ajuns la înţele ge re ca această conferin ţă să ia loc nu mai tîrziu de începutul lui 1964. Rezolu ţia-prevede că una din sarcinile principale să fie stabilirea unor legături potrivite în vederea menţinerii şi lărgirii comerţu lui între Est şi Vest. De aseme nea se prevede ca barierele discriminatorii impuse de ţări le apusene în comerţul cu ţă rile slab dezvoltate să fie în lăturate. In aceeaşi ordine de idei economice, Comitetul nr. 2 a recunoscut în unanimitate în semnătatea elaborării unui pro gram economic al dezarmării cuprins în proiectul de rezo luţie depus de Uniunea Sovie tică. aşa cum ziarul nostru a raportat deja. Un grup de rezoluţii de or din economic, care a fost apro bat, prevede consolidarea eco nomică a ţărilor în curs de dez voltare şi ajutorarea spre in dustrializarea lor. Un punct important în acest grup este emfaza pusă pe apărarea suve ranităţii acestor ţări asupra re surselor lor naturale, măsuri pentru evitarea fluctuaţiilor la preţurile materiilor prime de care profită de obicei marile monopoluri imperialiste şi con tra cărora ele s-au şi opus. In cidental, delegaţia romînă a fost coautoare la rezoluţia pri vitoare la sprijinirea industria lizării acestor ţări. In Ziarul Nostru... veţi fisl ştiri, Informaţii şl comentarii în slova noastră ro mînească pe care nu le veţi lini în alt slar. De aceea, pentru binele dv. personal, abonaţi-vă la el. va O Declaraţie „de Război'' a Rasiştilor WASHINGTON. Legis latorii rasişti, prin vocea de putatului Howard Worth Smith din Virginia, au anun ţat că ei, laolaltă cu asociaţii lor republicani, se opun redu cerii taxelor, îngrijirii medi cale prin sistemul asigurărilor sociale şi ajutorului federal pentru învăţămînt. Deputatul Smith a promis că coaliţia dixiecrată - republica nă va face totul în sesiunea ce se deschide la 8 ianuarie, ca proiectele de legi recomandate de administraţia Kennedy, menţionate mai sus, să nu va dă lumina zilei. Smith este preşedintele importantului Co mitet de reguli, prin care trec toate proiectele de seamă. In comitetul lui Smith, un proiect poate fi asigurat de aprobare sau poate muri o moarte prin strangulare de către membrii (Cont. în pag:. 4-a) R.F.Germană Are Pentru l-a Oară Deficit Bugetar BONN, Germania Occiden tală. Pentru prima oară de la fondarea Republicii Federa le Germane, bugetul guvernu lui înregistrează un deficit de 440 de milioane mărci. Ministrul de Finanţe a anun ţat că din ianuarie şi pînă în septembrie 1962, cheltuielile guvernului au fost de 40 mi liarde, 60 milioane mărci, iar venitul total a fost de 39 mi liarde, 620 milioane de mărci. Ministrul de Finanţe a spus că deficitul se datoreşte îndeobş te cheltuielilor militare. Guvernul vestgerman deci sese în a doua parte a anului trecut să sporească cheltuielile militare cu 1 miliard 200 de milioane mărci, făcînd ca bu getul militar pe anul trecut să fie de 18 miliarde 200 de mi lioane mărci. Adăugind la bu getul militar cheltuielile mili tare suplimentare, cerute de Statele Unite, bugetul militar direct al Germaniei apusene, anul trecut, a fost de 19 mi liarde 700 mărci. Din Vorbirea Premierului Hruşciov, Considerată de Preşedintele SUA calina din Cele Mai Importante Reproducem mai Jos extrase din vorbirea importantă a premierului Hruşciov asupra politicii externe, de care s-a ocupat preşedintele Kennedy în cursul interviului d sale din 16 decembrie 1962. —R.A. ¥ ¥ ¥ „ , • • Tara noastră păşeş te cu încredere pe calea pro gresului economic şi cultural. Dar noi nu putem să nu ţinem seama de faptul că forţele agresive imperialiste intensifică tot mai mult cursa înarmărilor, că ele au înconjurat ţara noas tră cu un inel de baze militare şi se laudă cu planurile lor mi litare de a ataca Uniunea So vietică, ţările socialiste. Oamenii sovietici au muncit bine pentru a crea cele mai perfecţionate şi cele mai puter nice mijloace de apărare bombele atomică şi cu hidro gen, precum şi arma rachetă, inclusiv rachete balistice inter continentale şi rachete globale. Am creat aceste mijloace care sînt cele mai bune din lume şi deţinem o cantitate suficientă, de asemenea mijloace pentru a răspunde la lovitura duşmani lor noştri printr-o lovitură dis trugătoare care ar transforma în praf şi pulbere şi bazele în dreptate împotriva noastră, oriunde s-ar afla ele, şi uzi Exemplarul 10 Cents Probleme Internationale-n Lumina * Interviului Preşedintelui si f » a Vorbirii Premierului Hrusciov f Acesta este primul dintr-o serie de articole de fond, în legătură cu o serie de probleme externe, în lumina interviului preşedintelui Kenndy şi a raportului premierului Hruşciov. I Preşedintele Kennedy a acordat un interviu la 16 decembrie 1962 la trei comentatori ai celor trei importante societăţi de radioteleviziune, în cursul căruia s-a ocupat îndeobşte de probleme externe şi de rolul Statelor Unite în lumea actuală. La 12 decembrie 1962, preşedintele Hruşciov al Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice a prezentat la sesiunea Sovie tului Suprem al U.R.S.S. un raport consacrat de asemenea po liticii externe a Uniunii Sovietice în lumina situaţiei interna ţionale actuale. Interviul şi raportul sînt de mare însemnătate şi ne plasea ză de fapt în noul an. Preşedintele Kennedy, bărbaţi de stat din diferite ţări, ca şi comentatorii presei mondiale, con sideră raportul premierului Hruşciov de mare importanţă. De asemenea este considerat interviul acordat de preşedintele Kennedy. Este lesne de înţeles de ce se acordă atîta atenţie vede îilor exprimate de cei doi bărbaţi de stat ai celor două din cele mai mari puteri din lume. La urma urmei, în mîna lor stă, dintr-un punct de vedere, soarta lumii. De aceea, consi derăm că este potrivit şi în interesul cititorilor ziarului nostru, ca să examinăm vederile acestor doi şefi ai celor două lumi. Să vedem unde se apropie vederile lor şi unde se ciocnesc. a a a Sub diferite forme, atît preşedintele Kennedy, cît şi premierul Hruşciov, recunosc că un război racheto-nuclear ar face praf şi pulbere din lumea în care trăim. Nu este vorba de cî leva sute de mii şi nici de cîteva milioane, ci de moartea a cîteVa sute de milioane de bărbaţi, femei şi copii, fără să mai vorbim de distrugerea roadelor muncii creatoare-a oamenilor de zeci, sute şi mii de ani. Dar faptul că ambii şefi admit acest fapt atotcuprinzător al epocii noastre, nu înseamnă că sînt de acord cu felul cum ar trebui să se preîntîmpine o astfel de catastrofă. Această deosebire porneşte din concepţia fiecăruia asupra lumii ac tuale şi a perspectivelor celor doi conducători. a a a In interviul de la Casa Albă, preşedintele Kennedy a recunos * cut că premierul Hruşciov îşi dă seama de primejdia ce confruntă omenirea în epoca nucleară. Dl. Kennedy admite în interviul d-sale că rachetele sovietice care au fost în Cuba n-au fost instalate pentru scopuri agresive, tocmai ceea ce a spus Hruşciov. Numai că preşedintele insistă că menţinerea aces tor rachete ar fi schimbat echilibrul puterii în lume. Ceea ce ignorează preşedintele, deşi bine ştie,este că ajuto rul militar acordat Cifbei de către Uniunea Sovietică a fost nu mai şi numai pentru ţeluri de apărare în caz de atac. La urma urmei, nici pînâ astăzi n-a declarat guvernul că nu va invada Cuba. Si invazia Cubei în 1961 nu a dovedit intenţii paşnice din partea S.U.A. Preşedintele, în acelaşi interviu, admite că Uniunea Sovietică, dacă ar avea intenţii agresive, dispune de rachete balistice intercontinentale şi rachete globale, bombe atomice şi cu hidrogen, care ar putea face praf şi pulbere nu numai din Statele Unite, ci şi din restul lumii, dacă ar avea astfel de intenţii. De asemenea, după cum a admis preşedin tele, ţara noastră dispune de astfel de arme de distrugere. Pe de altă parte, dl. Kennedy recunoaşte că Statele Unite şi Uniunea Sovietică, despărţite printr-o distanţă de mii de mile pe uscat şi pe apă, sint ţări bogate, cu popoare foarte energice, pot trăi în pace între ele. Dacă aşa stau treburile, de ce nu se poate ajunge la un acord cu privire la încetarea experienţelor cu arme nucleare, cu privire la dezarmarea generală şi totală? După dl. Kennedy, primejdia ar consta din faptul că Uniunea Sovietică aspiră la expansiune, pe cînd Statele Unite şi celelalte puteri capitaliste cred într-o ~lume cu ţări indepen dente, suverane şi diverse, pe cînd Uniunea Sovietică şi cele lalte ţâri socialiste cred într-o lume comunistă monolită'*. In (Cont. in pag. 2-a) nele care fabrică arme pentru forţele armate ale agresorului. Militariştilor N.A.T.O. le place să flecărească despre „echilibrul fricii", despre „echilibrul forţelor de repre siune" şi chiar despre „echili brul forţelor terorii" ca despre un factor în stare să garanteze pacea pe păanînt. Dar este oare rezonabil să nădăjduieşti intr-o pace stabilită ţţe o ase menea bază. Dacă stai să te gîndeşti, în momentul de fa ţă, lumea trăieşte, exprimîndu ne plastic, pe un depozit de armament minat, plin de ar me termonucleare. In zilele noastre omenirea are o singură alternativă: co existenţă paşnică sau un răz boi distrugător. Dar catastrofa militară nu este necesară nici unui popor. Rămîne o singură cale: coexistenţa paşnică. lar aceasta înseamnă renunţarea la războaie între state ca mij loc de rezolvare a problemelor internaţionale litigioase, solu ţionarea lor pe calea tratative lor. Orientării Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţâri socialiste spre coexistenţa paşnică şi so luţionarea pe cale paşnică a problemelor internaţionale i se opune o altă orientare—orien tarea spre menţinerea „răz boiului rece'* şi intensificarea încordării internaţionale pro movată de cercurile agresive ale imperialismului. Tocmai din vina acestora, iau naştere crizele care agravează situaţia internaţională şi împing omeni rea spre prăpastia războiului mondial. Devine tot mai evident că focarele de agresiune create de imperialişti conţin scîntei care pot flacăra unui răz boi racheto-nuclear general. Forţele agresive ale impe rialismului creează centre de încordare internaţională care pot avea consecinţe pericu loase pentru omenire. Punctul cel mai înalt al acestei încor dări a fost criza din regiunea Mării Caraibilor". Despre Raportul Petrecerii Aniversare Pentru că petrecerea aniver sară a avut loc marţi, 1 lanua rie şl pentru că starul merge la presa miercuri, ediţia aceas ta a fost pregătită luni seara. Raportul asupra petrecerii a nlversare a ilarului, care a fost una din cele mai reuşite din ultimii ani. va apare în numă rul viitor.