OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, January 05, 1963, Image 1

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1963-01-05/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

The Rumanian American, Detroit, Mich., Jan. 5, 1963
ANN ARBOR, Mich. Cu
cîteva săptămîni în urmă a
avut loc un simpozion privitor
la „controlul armelor", sub pa
t ro n a j u 1 Universităţii din
Michigan şi al diviziei Bendix
Systems a firmei Bendix Cor
poration.
La acest simpozion, la care
au luat parte 300 delegaţi, a
luat cuvîntul Harold Taylor,
preşedintele agenţiei National
Research Council on Peace
Strategy.
Dl. Taylor a acuzat Statele
Unite de a fi abandonat tra
diţiile revoluţionare. Pe
continentele răsăritene şi a 1 e
Africii se prăbuşesc şi sînt răs
turnate vechile feluri de viaţă.
Acolo este o profundă reali
zare că Apusul şi-a clădit so
cietatea sa industrială şi pros
peritatea lui economică din ex
ploatarea continentelor lor, a
spus dl. Taylor.
„Prin comparaţie, Apusul
este lipsit de pasiune, este con
trarevoluţionar. EI este în mul
te cazuri izolat cu totul de sur
sele puterii, de speranţa şi ne
voile care creează încrederea
în sînul noilor mişcări revolu
ţionare.
„Poziţia politică a Apusului
constă dintr-o serie de alianţe
naţionale stabilite pe baze mi
litare şi economice, o selecţie
deliberată ce are ca scop sal
varea vechiului regim de sup
remaţie apuseană, în timp ce
face numai gesturi faţă de de
mocraţie", a spus dl. Taylor.
Dl. Taylor a spus că Statele
§§jr
ifera
MARCOS PEREZ JIMENEZ. I
fostul dictator al Venesuelel este
ridicat din vila lui din Miami de
400 de mii de dolari si dus la în* '
chisoarea in Dade County, de
unde duce lupta ca ii nu fie în*!
tors înapoi în Venexuela. unde.
dupt spusele lui, îl asteapti exe
cuţie şicuri,

Presa Engleză
Despre Acordul
Anglo - American
LONDRA. Opinia publi
că din Anglia, conform presei
londoneze, nu pare a fi satis
făcută cu tîrguiala Kennedy-
Macmillan. De fapt, guvernul
englez, este a pru atacat de a
fi agreat la propunerile preşe
dintelui în ce priveşte racheta
„Skybolt**.
Ziarul „Daily Express 4 * con
sideră acordul încheiat la Nas
sau, Bahamas, ca ~o victorie
deplină a preşedintelui Ken
nedy, şi o capitulare necondi
ţionată a Angliei I *. Comenta
torul ziarului „Daily Express 4 *,
Pincher, îl califică ca „trăda
re 4 *.
Pincher scrie că Macmillan
şi-a luat obligaţia de a spori
forţele militare convenţionale,
ceea ce va duce la dislocarea
de noi contingente britanice în
Germania apuseană.
Ziarul „The Guardian 44 (fost
Manchester Guardian) ia o al
tă atitudine. El se întreabă da
că Anglia are lipsă de „mij
loace nucleare de reţinere in
dependente 4 *. Punctul de vede
re al ziarului „Guardian 4 * este
că o soluţie mai raţională ar fi
renunţarea treptată la armele
nucleare şi, prin aceasta, eli
berarea de mijloace importan
te pentru scopuri paşnice.
Acest punct de vedere este
mult mai răspindit în Anglia
decît noua orientare, bazată pe
acordul de la Nassau, sau cu
cea dinainte, cu racheta „Sky
bolt“.
Ziarul Partidului laburist
„Daily Herald 4 * a subliniat cu
litere mari acordul ca o „capi
tulare a lui Macmillan**, un
eşec al diplomaţiei britanice.
Ziarul ~Daily Telegraph** a
pus-o altfel, însă sensul este
cam acelaşi, cînd a spus că
„Este foarte greu să ajungi la
altă concluzie decît la aceea că
Anglia a plătit preţul cel mai
scump la tîrgul de la Nassau**.
Crearea flotei de submarine
pentru rachetele „Polaris**,
conform acordului din insule
le Bahamas, nu este văzută cu
ochi buni. Chiar şi autorităţile
guvernamentale văd „dificul
tăţi tehnice** şi revizuirea pla
nurilor militare britanice va fi
costisitoare şi va lua mult timp
pînă la completarea revizuirii
planului militar.
Un Mesaj
de Calomnii
In foaia ..America** din 27
decembrie 1962, apare în pri
ma pagină un aşa-zis „Mesa
giu de Anul Nou“ atribuit tot
aşa-zisei „Alianţei ziariştilor
şi publiciştilor în exil**, însă
fără nici o iscălitură. Mesajul
se adresează ziariştilor din
R.P. Romînă, în care li se spu
ne lor că nu sînt liberi să scrie,
că în Romînia domneşte te
roarea ca pe vremea lui Hitler.
* Cine sînt aceşti scribi fugiţi,
transfugi, care fac atîta zgomot
cu libertatea Iot) Cine sînt
aceşti slugoi ai fostei monarhii
asupritoare de Hohenzollem
und Sigmaringen)
Ei sînt aceia care au servit
Garda de Fier, Siguranţa şi
Gestapoul lui Hitler în acelaşi
timp, pentru 30 de piese de ar
gint sau poate ceva mai mult.
Aceştia se află în Spania lui
Franco şi in alte părţi, liberi
să continue cu otrava lor fas
cistă, în timp ce patrioţii spa
nioli, germani etc. lîncezesc în
închisorile călăului Franco, ale
lui Adenauer etc. Si ei mai au
tupeul să dea lecţii de liber
tate şi democraţie altora, ei
care au trădat interesele nea
mului romînesc. Si ca să scape
de furia poporului romîn au
şterpelit-o la timp în Apus,
unde pentru 30 de piese de
arţint s-au angajat să calom
nieze ţara şi neamul de unde
purced.
Si calomniile acestor fugiţi
îşi găsesc un loc de frunte în
organul oficial al Uniunii şi
Ligii! . . .
A BtHON HISJ||ICAL A
Romanul American
50 Yearj No. 1
Trupele ONU
Victorioase
în Katanga
ELISABETHVILLE, Congo.
—Ultimele rapoarte din Elisa
bethsville, capitala provinciei
Katanga, indică că trupele Na
ţiunilor Unite au ocupat ora
şul, iar Moise Tshombe, ma
rioneta monopoliştilor, de la
„Union Miniere du Haut Ka
tanga", a fugit în Rhodesia de
Sud, sub scutul rasistului We
lensky.
De acolo, Tshombe a promis
că va da foc provinciei, dacă
ostilităţile nu vor înceta. In
realitate, Tshombe face ce - i
spun stăpînii lui, care deţin
bogăţiile miniere din Katanga
şi nu vor să se lepede de ele.
Fără sprijinul militar şi finan
ciar al imperialiştilor belgie
ni, englezi, francezi şi al fami
liei americane Rockefeller, el
n-ar fi putut ţine tinăra Repu
blică Congo destrămată.
Rapoartele din Elisabeths
ville indică că trupele Naţiu
nilor Unite au pus mîna pe
Banca naţională din Katanga,
considerată esenţială pentru
terminarea secesiunii acestei
provincii-cheie de restul Con
goului. Nu se ştie, la scrierea
acestor rînduri, dacă fondu
rile firmei „Union Miniere du
Haut Katanga", care contro
lează bogatele resurse de cu
pru şi cobalt, se găsesc depuse
în Banca naţională din Katan
ga, sau au fost transferate într
o bancă din Belgia.
Un mesaj adresat celor 18.-
000 trupe katangheze din par
tea cartierului general al Or
ganizaţiei Naţiunilor Unite în
deamnă trupele să p ă r ă -
sească pe Tshombe şi să lupte
împotriva „intereselor
străine", care vor să menţină
teritoriul Congoului divizat şi
destrămat ca să continue să
stoarcă profituri din bogăţiile
Congoului, care aparţin popo
rului de baştină.
Mesajul radiofuzat spune:
„Forţele Naţiunilor Unite
nu vă vor nici un rău. Dim
potrivă, ele au venit să ajute
ţara noastră să învingă dificul
tăţile. Uniţi-vă cu ele, deoa
rece ţelurile voastre sînt ace
leaşi: eliberarea întregului
Congo".
La 7 ianuarie, anul curent,
intră In vigoare noile rate poş
tale pentru trimiterea scrisori
lor ordinare şi prin avion.
Scrisorile închise ordinare,
care costau 4 cents, vor costa
acum 5 cents. Cele trimise
prin avion vor costa 8 cents in
loc de 7 cents.
Federaţia Africii Centrale
A început Să Se Destrame
Federaţia Africii centrale se
duce şi ea pe copcă. Alegerile
recente în coloniile britanice,
cunoscute sub numele Federa
ţia Africii centrale, confirmă
faptul că destrămarea Federa
ţiei este numai o chestiune de
timp. Partidele separatiste au
cîştigat alegerile în Nyassa
land şi în Rhodesia de nord.
Colonialiştii britanici au fost
cu totul surprinşi de rezultatul
alegerilor.
In urma alegerilor, guver
nul Macmillan a anunţat că
Anglia este de acord ca Nyas
salandul să se retragă din Fe
deraţia Africii centrale, ca şi
cum ar avea încotro.
In Rhodesia de nord, parti
dele africane au cîştigat majo
ritatea mandatelor, adică 60
de procente din nuţnărul vo
turilor, ceea ce le-a făcut să se
unească şi să formeze un gu
vern african. Interesant in
această ordine de idei este fap
tul că partidul colonialiştilor,
sub conducerea primului mi
Vocea Avangărzii Democrate Romîne Americane
ng£.Ţ*
3P i jfiP* jgj ir mt M
S y ffij, ;; .* v ’'*«{ i * %-mm W*t|£s| îp* «88T
f jjf ■ ,14
„IMPERIALISMUL BRITANIC IN FLĂCĂRl”— Sirajduddin Abbas (jos la stînga) îţi exprimă plă
cerea de a vedea „imperialismul britanic în flăcări*' în Jakarta, capitala Indoneziei. Marea adunare, la
care au participat 3.000 de oameni, a fost ţinută sub auspiciul Comitetului de Solidaritate Naţională
pentru Revoluţia populară de la Borneo nordică. Poporul din Borneo vrea să scape de dominaţia bri
tanică. La Brunei, imperialiştii englezi au suprimat prin forţă sîngeroasă, rebeliunea poporului.
500 Miliarde de Dolari Au Fost Cheltuiţi în 10
Ani deS.U.A„ Pentru A Cumpăra Nesiguranţă şi Frică
nistru rasist al federaţiei, We
lensicy, s-a pomenit a fi un par
tid de opoziţie în Consiliul le
gislativ.
In Rhodesia de sud, Frontul
rhodesian al rasiştilor a cîşti
gat. Dar victoria este fictivă,
deoarece partidele africane au
fost interzise. In această re
giune au luat loc cele mai crun
te represiuni colonialiste. Colo
nialismul englez, care a con
tat mult pe Rhodesia de sud
cu planul lui de ~treptatism“
faţă de ( cererile populaţiei băş
tinaşe de independenţă depli
nă pentru întreaga Africă cen
trală, este înfăţişat cu o nouă
pierdere. Africanii resping
„modestele reforme sociale**
oferite de colonialiştii englezi.
De aceea în Rhodesia de sud
africanii au boicotat alegerile
fictive. Nici nu se putea alt
cum. Din 3 milioane 600 de
mii de africani, numai 60.000
au fost îndreptăţiţi să voteze.
Din aceştia, 50 de mii au refu
zat să se înregistreze, iar 7 mii
(Cont. în pag. 8-a)
Unite au reuşit numai sâ sta
bilească că „noi sîntem cea mai
puternică putere militară şi
economică din lume şi că sîn
tem pregătiţi să folosim aceas
tă putere pentru a susţine in
teresul nostru naţional**.
~Ceea ce nu este clar este
sinceritatea intenţiilor noastre
de a crea o lume dezarmată şi
de a crea un nou ordin inter
naţional în care. pacea şi drep
tatea vor fi menţinute prin ma
şinăria instrumentelor inter
naţionale de pace", a spus dl.
Taylor.
Dl. Taylor a propus, stabili
rea de universităţi mondiale pe
terenul unde sînt azi baze de
rachete, folosirea ştiinţei pen
tru construcţie de locuinţe,
hrănirea şi menţinerea sănătă
ţii popoarelor mondiale în se
curitate şi sănătate, unirea sta
Despre Unele Decizii la a 17-a
Sesiune a Adunării Gen. a ONU
In scurtul nostru rezumat
privitor la a 17-a sesiune a
Adunării Generale a Organi
zaţiei Naţiunilor Unite am po
menit pregătirea pentru ţine
rea unei conferinţe internaţio
nale pentru comerţ, ca una din
cele mai importante hotăriri,
cu toate încercările ţărilor din
Piaţa comună de a slăbi re
zoluţia şi de a amina pe o dată
nedefinită ţinerea acestei con
ferinţe.
Dar sentimentul majorităţii
copleşitoare a predominat.
telor naţionale în noi comuni
tăţi mondiale şi schimburi de
poezii, cîntece şi idei în loc de
rachete. »
Kenneth EL Boulding, direc
torul Centrului Universităţii
din Michigan, a spus că „Lu
mea cheltuieşte acum circa 120
de miliarde de dolari pe an pe
industria de război, ceea ce în
sine este o risipă şocantă a re
surselor.
Ceea ce se cumpără cu
această enormă cheltuială es
te nesiguranţă, frică şi o ab
solută reducere a puterii mari
lor state. Cînd, după ce s-a
cheltuit 500 miliarde de dolari
.pentru apărare în 10 ani. For
ţele armate ale Statelor Unite
trebuie să spună populaţiei ci
( vile: ~săpaţi-vă singuri, gropi,
| băieţilor “, este evident că ce
! va nu merge.
Astfel, că s-a ajuns la înţele
ge re ca această conferin
ţă să ia loc nu mai tîrziu
de începutul lui 1964. Rezolu
ţia-prevede că una din sarcinile
principale să fie stabilirea unor
legături potrivite în vederea
menţinerii şi lărgirii comerţu
lui între Est şi Vest. De aseme
nea se prevede ca barierele
discriminatorii impuse de ţări
le apusene în comerţul cu ţă
rile slab dezvoltate să fie în
lăturate.
In aceeaşi ordine de idei
economice, Comitetul nr. 2 a
recunoscut în unanimitate în
semnătatea elaborării unui pro
gram economic al dezarmării
cuprins în proiectul de rezo
luţie depus de Uniunea Sovie
tică. aşa cum ziarul nostru a
raportat deja.
Un grup de rezoluţii de or
din economic, care a fost apro
bat, prevede consolidarea eco
nomică a ţărilor în curs de dez
voltare şi ajutorarea spre in
dustrializarea lor. Un punct
important în acest grup este
emfaza pusă pe apărarea suve
ranităţii acestor ţări asupra re
surselor lor naturale, măsuri
pentru evitarea fluctuaţiilor la
preţurile materiilor prime de
care profită de obicei marile
monopoluri imperialiste şi con
tra cărora ele s-au şi opus. In
cidental, delegaţia romînă a
fost coautoare la rezoluţia pri
vitoare la sprijinirea industria
lizării acestor ţări.
In Ziarul Nostru...
veţi fisl ştiri, Informaţii şl
comentarii în slova noastră ro
mînească pe care nu le veţi
lini în alt slar. De aceea,
pentru binele dv. personal,
abonaţi-vă la el.
va
O Declaraţie
„de Război''
a Rasiştilor
WASHINGTON. Legis
latorii rasişti, prin vocea de
putatului Howard Worth
Smith din Virginia, au anun
ţat că ei, laolaltă cu asociaţii
lor republicani, se opun redu
cerii taxelor, îngrijirii medi
cale prin sistemul asigurărilor
sociale şi ajutorului federal
pentru învăţămînt.
Deputatul Smith a promis că
coaliţia dixiecrată - republica
nă va face totul în sesiunea ce
se deschide la 8 ianuarie, ca
proiectele de legi recomandate
de administraţia Kennedy,
menţionate mai sus, să nu va
dă lumina zilei. Smith este
preşedintele importantului Co
mitet de reguli, prin care trec
toate proiectele de seamă. In
comitetul lui Smith, un proiect
poate fi asigurat de aprobare
sau poate muri o moarte prin
strangulare de către membrii
(Cont. în pag:. 4-a)
R.F.Germană Are
Pentru l-a Oară
Deficit Bugetar
BONN, Germania Occiden
tală. Pentru prima oară de
la fondarea Republicii Federa
le Germane, bugetul guvernu
lui înregistrează un deficit de
440 de milioane mărci.
Ministrul de Finanţe a anun
ţat că din ianuarie şi pînă în
septembrie 1962, cheltuielile
guvernului au fost de 40 mi
liarde, 60 milioane mărci, iar
venitul total a fost de 39 mi
liarde, 620 milioane de mărci.
Ministrul de Finanţe a spus că
deficitul se datoreşte îndeobş
te cheltuielilor militare.
Guvernul vestgerman deci
sese în a doua parte a anului
trecut să sporească cheltuielile
militare cu 1 miliard 200 de
milioane mărci, făcînd ca bu
getul militar pe anul trecut să
fie de 18 miliarde 200 de mi
lioane mărci. Adăugind la bu
getul militar cheltuielile mili
tare suplimentare, cerute de
Statele Unite, bugetul militar
direct al Germaniei apusene,
anul trecut, a fost de 19 mi
liarde 700 mărci.
Din Vorbirea Premierului Hruşciov, Considerată de
Preşedintele SUA calina din Cele Mai Importante
Reproducem mai Jos extrase din
vorbirea importantă a premierului
Hruşciov asupra politicii externe,
de care s-a ocupat preşedintele
Kennedy în cursul interviului d
sale din 16 decembrie 1962.
—R.A.
¥ ¥ ¥
„ , • • Tara noastră păşeş
te cu încredere pe calea pro
gresului economic şi cultural.
Dar noi nu putem să nu ţinem
seama de faptul că forţele
agresive imperialiste intensifică
tot mai mult cursa înarmărilor,
că ele au înconjurat ţara noas
tră cu un inel de baze militare
şi se laudă cu planurile lor mi
litare de a ataca Uniunea So
vietică, ţările socialiste.
Oamenii sovietici au muncit
bine pentru a crea cele mai
perfecţionate şi cele mai puter
nice mijloace de apărare
bombele atomică şi cu hidro
gen, precum şi arma rachetă,
inclusiv rachete balistice inter
continentale şi rachete globale.
Am creat aceste mijloace care
sînt cele mai bune din lume şi
deţinem o cantitate suficientă,
de asemenea mijloace pentru a
răspunde la lovitura duşmani
lor noştri printr-o lovitură dis
trugătoare care ar transforma
în praf şi pulbere şi bazele în
dreptate împotriva noastră,
oriunde s-ar afla ele, şi uzi
Exemplarul 10 Cents
Probleme Internationale-n Lumina
*
Interviului Preşedintelui si
f »
a Vorbirii Premierului Hrusciov
f
Acesta este primul dintr-o serie de articole de fond, în
legătură cu o serie de probleme externe, în lumina interviului
preşedintelui Kenndy şi a raportului premierului Hruşciov.
I
Preşedintele Kennedy a acordat un interviu la 16 decembrie
1962 la trei comentatori ai celor trei importante societăţi
de radioteleviziune, în cursul căruia s-a ocupat îndeobşte de
probleme externe şi de rolul Statelor Unite în lumea actuală.
La 12 decembrie 1962, preşedintele Hruşciov al Consiliului
de Miniştri al Uniunii Sovietice a prezentat la sesiunea Sovie
tului Suprem al U.R.S.S. un raport consacrat de asemenea po
liticii externe a Uniunii Sovietice în lumina situaţiei interna
ţionale actuale.
Interviul şi raportul sînt de mare însemnătate şi ne plasea
ză de fapt în noul an. Preşedintele Kennedy, bărbaţi de stat
din diferite ţări, ca şi comentatorii presei mondiale, con
sideră raportul premierului Hruşciov de mare importanţă. De
asemenea este considerat interviul acordat de preşedintele
Kennedy.
Este lesne de înţeles de ce se acordă atîta atenţie vede
îilor exprimate de cei doi bărbaţi de stat ai celor două din
cele mai mari puteri din lume. La urma urmei, în mîna lor
stă, dintr-un punct de vedere, soarta lumii. De aceea, consi
derăm că este potrivit şi în interesul cititorilor ziarului nostru,
ca să examinăm vederile acestor doi şefi ai celor două lumi.
Să vedem unde se apropie vederile lor şi unde se ciocnesc.
a a a
Sub diferite forme, atît preşedintele Kennedy, cît şi premierul
Hruşciov, recunosc că un război racheto-nuclear ar face
praf şi pulbere din lumea în care trăim. Nu este vorba de cî
leva sute de mii şi nici de cîteva milioane, ci de moartea a
cîteVa sute de milioane de bărbaţi, femei şi copii, fără să mai
vorbim de distrugerea roadelor muncii creatoare-a oamenilor
de zeci, sute şi mii de ani.
Dar faptul că ambii şefi admit acest fapt atotcuprinzător
al epocii noastre, nu înseamnă că sînt de acord cu felul cum
ar trebui să se preîntîmpine o astfel de catastrofă. Această
deosebire porneşte din concepţia fiecăruia asupra lumii ac
tuale şi a perspectivelor celor doi conducători.
a a a
In interviul de la Casa Albă, preşedintele Kennedy a recunos
* cut că premierul Hruşciov îşi dă seama de primejdia ce
confruntă omenirea în epoca nucleară. Dl. Kennedy admite în
interviul d-sale că rachetele sovietice care au fost în Cuba n-au
fost instalate pentru scopuri agresive, tocmai ceea ce a spus
Hruşciov. Numai că preşedintele insistă că menţinerea aces
tor rachete ar fi schimbat echilibrul puterii în lume.
Ceea ce ignorează preşedintele, deşi bine ştie,este că ajuto
rul militar acordat Cifbei de către Uniunea Sovietică a fost nu
mai şi numai pentru ţeluri de apărare în caz de atac. La urma
urmei, nici pînâ astăzi n-a declarat guvernul că nu va invada
Cuba. Si invazia Cubei în 1961 nu a dovedit intenţii paşnice din
partea S.U.A. Preşedintele, în acelaşi interviu, admite că
Uniunea Sovietică, dacă ar avea intenţii agresive, dispune de
rachete balistice intercontinentale şi rachete globale, bombe
atomice şi cu hidrogen, care ar putea face praf şi pulbere
nu numai din Statele Unite, ci şi din restul lumii, dacă ar avea
astfel de intenţii. De asemenea, după cum a admis preşedin
tele, ţara noastră dispune de astfel de arme de distrugere.
Pe de altă parte, dl. Kennedy recunoaşte că Statele Unite
şi Uniunea Sovietică, despărţite printr-o distanţă de mii de
mile pe uscat şi pe apă, sint ţări bogate, cu popoare foarte
energice, pot trăi în pace între ele.
Dacă aşa stau treburile, de ce nu se poate ajunge la un
acord cu privire la încetarea experienţelor cu arme nucleare,
cu privire la dezarmarea generală şi totală?
După dl. Kennedy, primejdia ar consta din faptul că
Uniunea Sovietică aspiră la expansiune, pe cînd Statele Unite
şi celelalte puteri capitaliste cred într-o ~lume cu ţări indepen
dente, suverane şi diverse, pe cînd Uniunea Sovietică şi cele
lalte ţâri socialiste cred într-o lume comunistă monolită'*. In
(Cont. in pag. 2-a)
nele care fabrică arme pentru
forţele armate ale agresorului.
Militariştilor N.A.T.O. le
place să flecărească despre
„echilibrul fricii", despre
„echilibrul forţelor de repre
siune" şi chiar despre „echili
brul forţelor terorii" ca despre
un factor în stare să garanteze
pacea pe păanînt. Dar este
oare rezonabil să nădăjduieşti
intr-o pace stabilită ţţe o ase
menea bază. Dacă stai să te
gîndeşti, în momentul de fa
ţă, lumea trăieşte, exprimîndu
ne plastic, pe un depozit de
armament minat, plin de ar
me termonucleare.
In zilele noastre omenirea
are o singură alternativă: co
existenţă paşnică sau un răz
boi distrugător. Dar catastrofa
militară nu este necesară nici
unui popor. Rămîne o singură
cale: coexistenţa paşnică. lar
aceasta înseamnă renunţarea
la războaie între state ca mij
loc de rezolvare a problemelor
internaţionale litigioase, solu
ţionarea lor pe calea tratative
lor.
Orientării Uniunii Sovietice
şi a celorlalte ţâri socialiste
spre coexistenţa paşnică şi so
luţionarea pe cale paşnică a
problemelor internaţionale i se
opune o altă orientare—orien
tarea spre menţinerea „răz
boiului rece'* şi intensificarea
încordării internaţionale pro
movată de cercurile agresive
ale imperialismului. Tocmai
din vina acestora, iau naştere
crizele care agravează situaţia
internaţională şi împing omeni
rea spre prăpastia războiului
mondial.
Devine tot mai evident că
focarele de agresiune create de
imperialişti conţin scîntei care
pot flacăra unui răz
boi racheto-nuclear general.
Forţele agresive ale impe
rialismului creează centre de
încordare internaţională care
pot avea consecinţe pericu
loase pentru omenire. Punctul
cel mai înalt al acestei încor
dări a fost criza din regiunea
Mării Caraibilor".
Despre Raportul
Petrecerii Aniversare
Pentru că petrecerea aniver
sară a avut loc marţi, 1 lanua
rie şl pentru că starul merge
la presa miercuri, ediţia aceas
ta a fost pregătită luni seara.
Raportul asupra petrecerii a
nlversare a ilarului, care a fost
una din cele mai reuşite din
ultimii ani. va apare în numă
rul viitor.

xml | txt