OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, March 09, 1963, Image 1

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1963-03-09/ed-1/seq-1/

What is OCR?


Thumbnail for

OUR 50th Year; No. 10
The Rumanian American, Detroit 11, Mich., March 9, 1963
280 de Mineri
Omorîţi în 1962
WASHINGTON— Agenţia
federală U. S. Bureau of Mines
a raportat că în 1962 au fost
omorîţi 289 de mineri în in
dustria minieră a cărbunelui.
Directorul de protecţie al
sindicatului minerilor ~U M
W A“, Charles Ferguson, a
spus că cel puţin 95 de procen
te din toate fatalităţile şi inju
riile din minele de cărbuni ar
putea fi împiedicate, dacă stă
pînii minelor n-ar călca legile
privitoare la protecţia în mine.

Pe Marginea Unui Raport al
Funcţionarilor Uniunii şi Ligii
Apărut în Ziarul „America"
In numărul 16 (26 februarie) al ziarului ~ America" a apă
rut un raport informativ, subscris de funcţionarii prin
cipali ai Uniunii şi Ligii, de preşedintele Pete G. Nicora şi
de secretarul Andrew Hampu.
Raportul are de-a face în special cu numărul membri
lor noi aduşi in Uniune şi Ligă în luna ianuarie anul curent.
Raportul, adresat membrilor, se ocupă şi de membrii dece
daţi şi de ziarul ~America", organul oficial al U. & L.
Probabil că membrii societăţilor din Uniune şi Ligă
s-o fi mirat să vadă un astfel de raport informativ publicat
nu în limba lor maternă, romînă, ci în limba engleză. O ex
plicaţie din partea funcţionarilor ar fi fost potrivită. Fără o
astfel de explicaţie, membrii, mai familiari cu limba romînă,
limba obişnuită folosită în conducerea treburilor Uniunii şi
Ligii cu membrii ei, decît cu limba engleză, se vor întreba:
de ce?
Ei ar putea specula, fără o explicaţie cinstită, că func
ţionarii poate n-au voit ca grosul membrilor să-şi dea seama
de situaţia alarmantă a stării Uniunii şi Ligii privitoare la
recrutare de membrii noi, cît şi la alte informaţii din rapor
tul informativ.
* * *
Din raportul informativ reiese că în toată luna ianuarie,
din cele 66 societăţi ale Uniunii şi Ligii, numai cinci
societăţi au depus oarecare activitate. In total, s-au recrutat
9 membri. 6 I de societăţi n-au adus nici un membru în pri
ma lună a anului curent. Dar înregistrarea a 9 membri noi de
către 5 societăţi nu poate fi considerată ca o activitate îmbu
curătoare. In raport se spune că doi membri sînt sub I an,
unul de un an, unul de 4 ani, unul de 8 ani, 2 de 41 de
ani, unul de 49 de ani şi unul de 56 de ani.
Dacă analizăm raportul de 9, constatăm că poliţele co
piilor au fost cumpărate de părinţi sau de bunicii lor, cum e
obiceiul.
Asta înseamnă că cinci din cei 9 membri habar n-au
că sînt membri, şi în toate probabilităţile, poliţele copiilor
vor fi anulate îndată ce copiii vor ajunge la oarecare ma
turitate. Dar chiar dacă ar rămîne, nu este un tablou îm
bucurător. \
* * *
Ce te izbeşte este faptul că 61 societăţi din cele 66 admise
existente, nu au înscris un singur membru într-o lună
de zile. Un astfel de raport informativ din partea funcţio
narilor principali ar fi trebuit însoţit de un comentariu serios
asupra consecinţelor unei stări de lucruri prezentată în ra
portul informativ.
Totuşi, funcţionarii fac un fel de observaţii. De pildă, ei
caută să convingă pe membri, natural cu intenţia să-i facă
să sq mişte, că poliţele de asigurare ale Uniunii şi Ligii sînt
tot atit de bune ca şi celelalte care sînt pe piaţă, ceea ce
este probabil adevărat. Dar, adaugă autorii raportului, că sînt
alte avantaje de care se bucură aceia care devin membri
in Uniunea şi Liga, fără însă a se osteni ca să le menţioneze.
De pildă, dacă devi membru într-una din societăţile
Uniunii şi Ligii nu poţi să fi ales la vreo funcţie dacă nu
semnezi un atestat de lealitate. Nu este vorba de lealitate
faţă de ţara noastră adoptivă, nici faţă de Constituţia ţării
sau a organizaţiei din care faci parte, ci trebuie să juri că
nu ai făcut şi nu faci parte dintr-o altă organizaţie, care, din
nefericire, nu mai există. Un alt ~avantaj", nemenţionat de
autorii raportului informativ, este că trebuie să juri că nu
eşti membru în, sau afiliat cu vreo organizaţie politică, care
nu-i pe placul conducerii prezente a Uniunii şi Ligii.
* * *
On astfel de jurămînt este o încălcare a drepturilor con
stituţionale ale ţării şi o violare flagrantă a Constituţiei.
Pentru ce a impus clica reacţionară, din direcţia vârfurilor
fugare, o astfel de condiţie, ne vom ocupa mai tîrziu. Dar
orice om, cu oarecare demnitate, se va întreba: de ce să
cumpăr o poliţă de la Uniune şi Ligă, dacă nu mă pot bucura
de aceleaşi drepturi ca la celelalte societăţi? Căci în efect,
nu este adevărat, cum susţin funcţionarii care au subscris
raportul informativ, că membrii din Uniunea şi Liga se bu
cură de aceleaşi avantaje ca în celelalte organizaţii de ajutor
reciproc. Faptul este, că pe cînd la celelalte organizaţii nu
există atestatele mccarthyste impuse de vîrfurile fugare sau
din influenţa lor, şi membrilor nu li se răpesc drepturile con
stituţionale, la Uniunea şi Liga, conducerea îţi impune, ca
condiţie de ocuparea unei funcţii, politica lor, prin ates
tatele lor mccarthyste, o violare flagrantă a celor mai ele
mentare drepturi constituţionale ale ţării.
Si atunci, oamenii îşi spun: de ce să cumpăr poliţe
de la o astfel de organizaţie?
* * *
Autorii raportului informativ sînt dibaci ca să nu pome
nească faptele de mai sus, după cum nu pomenesc nici
altele. De pildă, un om cinstit, care ar dori să cumpere o
poliţă de la o organizaţie romînă americană, tocmai pentru
că în societăţi ar găsi oameni de aceeaşi origină, cu obi
ceiuri similare, se lasă păgubaş îndată ce pune ochii pe or
ganul oficial ~America". Cînd citeşte un singur număr al
ziarului îşi dă seama că conţinutul este plin de calomnii,
minciuni grosolane şi insulte la adresa patriei sale natale,
cît şi la tot ce-i progresist în viaţă. Îşi dă seama că nu are
de-a face cu un organ al unei societăţi fraternale, ci cu un
organ politic al unei minorităţi care nu are nici în clin, nici
în minecă cu majoritatea romînilor americani. Atunci, îşi
spune omul: mă las păgubaş. Nu vreau să mă murdăresc cu
veninul unei clici, a cărei ideologie este străină de neamul
american adoptat cît şi de neamul din care purced.
Natural, că autorii raportului informativ, d-nii Nicora
şi Hampu, nu au crezut de bine să lămurească acest lucru,
după cum nu au spus că nu poţi fi membru dacă nu plă
teşti abonamentul la un ziar pe care-1 dispreţuieşti.
(Cont. in pac. 2-a)
Participaţi la Marea Adunare Publică
de Protest împotriva Proiectelor de
Lege Antimuncitoreşti, Duminică, 10
Martie, 5 P.M. la Cobo Hall, Detroit!
_ BURTON HISTORICAL
Wj yg| collection şp
Romanul American
Greva
Minerilor
din Franţa
PARIS, Franţa. Peste
200.000 de mineri din partea
nordică şi răsăriteană a Fran
ţei au ieşit în grevă cînd guver
nul a respins cererea de ma
jorare a salariului şi reducerea
săptămînii de lucru la 40 de
ore.
Cu toate ameninţările gu
vernului că greviştii vor fi a
runcaţi în închisoare sau a
mendaţi dacă nu se vor în
toarce înapoi la lucru, minerii,
în număr de 200.000 şi - au
reafirmat hotărîrea de a con
tinua greva dacă nu primesc
satisfacţie cu privire la urcarea
plăţii şi la reducerea săptămî
nii de lucru la 40 de ore.
Guvernul a ameninţat sindi
catele că va trimite armată şi
poliţie ca să spargă greva, şi va
forţa pe greviştii să lucreze,
recrutîndu-i in forţele arma
tei.
Situaţia economică şi condi
ţiile de lucru ale minerilor din
Franţa sînt de fapt mai rele şi
mai înapoiate decît în alte ţă
ri. Minerii din Franţa lucrează
47 de ore pe săptămînă, pe
cînd în alte ţări, mai întîi în
ţările socialiste, dar şi în Sta
tele Unite, tocmai pentru că
lucrul este greu şi primejdios,
lucrează mai puţine ore decît
în alte industrii. Costul traiu
lui s-a scumpit mult şi minerii
au cerut o sporire de 11 pro
cente in salariul lor anual.
In Ziarul Nostru ..
veţi găsi ştiri, informaţii şi
comentarii în slova noastră ro
mînească pe care nu le veţi
răsi în alt ziar. De aceea,
pentru binele dv. personal,
abonaţl-vă la el.
Lumea Condamnă Teroarea din Irak
PRAGA, Cehoslovacia.
Un număr de personalităţi
marcante din viaţa politică şi
culturală a Irakului, aflîndu-se
la Praga, au ţinut o conferinţă
de presă, cu care ocazie au dat
citire unei declaraţii privi
toare la recentele evenimente
îngrozitoare din ţara lor.
La conferinţa de presă au
luat parte următorii irakieni:
Faisal al Samir , fost minis
tru al orientării naţionale, Mo
hammed Mahdi Al Jawahiri ,
fost preşedinte al Uniunii
scriitorilor şi ziariştilor irakie
Turişti Americani
la Bucureşti
şi pe Litoral
BUCUREŞTI. La 23 te
bruarie a acostat in portul
Constanţa vasul de pasageri
„Olimpia” sub pavilion gre
cesc, avînd la bord 450 de tu
rişti americani. Este a patra
vizită pe care acest vas o face
în portul Constanţa cu turişti
străini şi prima din acest an.
Prin grija Oficiului naţional
de turism „Carpaţi“ o parte
din turişti au plecat spre Ca
pitala ţării, unde au vizitat o
raşul, iar seara au participat
la un spectacol de folclor, dat
de ansamblul Sfatului Popular
al Capitalei în sala Consiliului
Central al Sindicatelor. Alţi
turişti americani au vizitat o
raşul Constanţa şi staţiunea
Mamaia.
In 24 februarie, vasul „O
limpia” a părăsit portul Con
stanţa. continuîndu-şi vizita în
porturile Mării Negre.
(Agerpres)
-----
PENTRU RESPECTAREA CONSTITUŢIEI D-na Madalayn E.
Murray, cu fiii d-ri William J. Murray 111, de 16 ani, şi Garth, dc 8
ani, pe treptele din fată a Curţii Supreme a Statelor Unite in Capitala
(arii, după terminarea argumentelor în fata judecătorilor Curţii Su
preme, prin care d-na Murray, prin avocatul d-ei, a susţinut că citirea
bibliei şi rugăciuni în şcolile din Maryland constituie o violare fla
grantă a Constituţiei in ce priveşte separarea bisericii dc stat. Con
siliul de Educaţie al statului a luat o poziţie contrară. Si in aju
torul statului Maryland au venit alte state. Rămîne ca Curtea Su
premă a Statelor Unite să decidă cazul.
In Epoca Racheto-Nucleară, Coexistenta Paşnică
Trebuie Să Devină Un Mod de Viată Pretutindeni
vi
Cînd ziarul nostru a iniţiat
lupta ideologică şi de organi
zare în vederea unirii tuturor
forţelor patriotice şi cinstite
pentru a feri ca ţara noastră
adaptivă să nu cadă în ghia
rele fascismului şi apoi pentru
a ajuta la victoria patriei noas
tre adoptive şi a aliaţilor ei
asupra axei nazi-fasciste în cel
de-al doilea război mondial,
ni, generalul Haşem Abdel
Jabbar, dr. Naziha Al Duleimi,
fost ministru, cunoscuta acti
vistă a mişcării feminine,
prof. Salah Khales, scriitor,
Zunun Ajjub, scriitor, Azi s
al Had j, scriitor şi ziarist, Nou
ri Abdul Razzak Hussein, fost
secretar general al Federaţiei
tineretului democrat din Irak,
şi Mahdi al Haved, preşedin
tele Uniunii naţionale a stu
denţilor irakieni.
Declaraţia celor 9 personali
tăţi irakiene condamnă cu ho
tărire teroarea instituită în
u 1 *t i Im e 1 e săptămîni în o
raşele irakiene de către ele
mentele extremiste.
Lupta împotriva comunişti
lor, se spune în declaraţie, este
doar un pretext sub care sînt
asasinaţi zeci de democraţi ,
reprezentanţi ai tuturor pătu
rilor sociale şi de orice convin
gere politică. Aceste acţiuni
Si Anul Acesta, Prietenii Gheorghe Proiectează
Serbarea Zilei Lor Onomastice în Folosul Ziarului
La prietenul care ne-a în
trebat zilele trecute, cum stăm
cu serbarea Gheorghilor în
anul acesta, îi putem da acum
răspunsul precis, că pregătiri
le serbării Gheorghilor „au
fost puse pe roate**. Aceasta
a fost decizia unanimă şi plă
cută la care a ajuns grupul de
prieteni, întruniţi duminica tre
cută într-o mică şedinţă de
consfătuire, decizînd ca serba
rea din anul acesta să ia loc
duminică în 21 aprilie, tocmai
Vocea Avangărzii Democrate Romîne Americane
am avut în vedere, cum am
arătat în articolul nostru din
numărul trecut, că o astfel de
unire îşi va aduce roadele do
rite, numai dacă vom ţine sea
ma că atît organizaţiile, cît şi
persoanele participante îşi vor
păstra autonomia şi indepen
denţa lor, dar vor munci cu de
votament înspre realizarea pro
gramului comun, .pe baza că
ruia a fost consumată unirea.
reprezintă o încălcare a. celor
mai elementare principii u
mane, morale şi juridice.
Reprezentanţii vieţii publice
din Irak au adresat intelectua
lilor şi ziariştilor un apel prin
care cheamă opinia publică
persecutării democraţilor din
Irak.
Alte Manifestări de
Protest
La Paris a avut loc o mare
adunare publică de protest or
ganizată de Asociaţia ajutorul
popular francez, la care au
participat reprezentanţi ai A
sociaţiei juriştilor democraţi
din Franţa, ai mişcării partiza
nilor păcii şi ai Confederaţiei
Generale a Muncii. Au partici
pat de asemenea un grup de
studenţi irakieni, care studiază
la Paris. Mitingul a adoptat
în unanimitate o rezoluţie de
protest contra persecuţiilor
sîngeroase din Irak.
cu două zile înainte de ziua
onomastică a celor cu numele
Gheorghe.
S-au luat deciziuni concrete
cu privire la pregătirea mesei,
a programului social şi distrac
tiv, luînd fiecare asupra lui sar
cina de a populariza această
serbare într-un cerc cît mai larg
de prieteni şi cunoscuţi, ca
reuşita serbării să fie cît mai
deplină. Si la această sarcină
trebuie să ne alăturăm şi noi
fiecare, căci prietenii Gheor
Consiliul Executiv
AFL-CIO Cere Săptămina
de Lucru de 35 de Ore
BAL HARBOR, Florida.
Consiliul centralei AFL-CIO,
în sesiune aici, a prevenit că si
tuaţia tineretului este încărcată
cu ~dinamită socială", insis
tînd ca proiectul de lege Youth
Employ ment Opportunities
Bill, de care ziarul nostru s-a
ocupat deja, să fie votat fără
nici o întîrziere, cu toate că
recunoaşte că proiectul de lege
este numai un mic început, dar
cel puţin ..este un început".
Cu privire la salariul minim,
cerut de AFL-CIO ca să fie
1,50 pe oră, declaraţia Consi
liului AFL-CIO subliniază că
I 5 milioane de salariaţi în Sta
tele Unite nu sînt protejaţi de
loc de legea salariului minim.
Declaraţia însărcinează De
partamentul legislativ al cen
tralei sindicale să conducă o
campanie viguroasă pentru ca
Congresul să voteze o lege ca
re să includă pe cei I 5 milioa
ne salariaţi neprotejaţi de le
gea salariului minim.
Cu privire la muncitorii an
gajaţi de guvernul federal, ple
nara a adoptat un program
ce prevede săptămînă de lucru
de 35 de ore pentru muncito
rii guvernamentali şi e-limina
lntr-o bună măsură, acest
principiu poate fi comparat cu
relaţiile dintre vecini. Dacă lo
cuim cartier, sau mai
bine zis într-o stradă sau bloc
de case, putem menţine rela
ţii de bună vecinătate cu ceilal
ţi locatari, pe baza toleranţei,
respectului reciproc, dar şi în
acelaşi timp pe baza într-aju
torării. Principiul de bună ve
cinătate între ţări are la bază
acelaşi principiu. De fapt, cînd
preşedintele Franklin Delano
Roosevelt venise la putere, a
inaugurat politica de bună ve
cinătate, care a contribuit mult
ca relaţiile dintre ţara noastră
cu ţările şi popoarele din Ame
rica Latină să se schimbe spre
mai bine, iar prestigiul ţării
noastre să se schimbe şi el
aproape peste noapte spre mai
bine. Dar această politică nu
s-? mărginit atunci numai faţă
de ţările din America Latină,
ci şi faţă de alte ţări, mai întîi
de toate faţă de Uniunea So
vietică, cînd pentru prima dată
guvernul nostru, sub adminis
traţia decedatului FDR, a res
tabilit relaţii normale diplo
matice cu U.R.S.S.
In epoca noastră, epoca ra
cheto-nucleară, cînd totul este
prins în fluxul schimbării,
transformării, cînd raporturile
de forţă în lume se schimbă
neîncetat, una din cele mai
importante şi decisive proble
me se pune în faţa noastră, în
(Cont. în pair. 4-a)
ghe dau masa aceasta în folo
sul ziarului nostru ~Românul
American", fiind primii care să
răspundă în mod organizat la
Apelul de I Mai, care se va
lansa la începutul lunii aprilie.
Femeile îşi Oferă Ajutorul
Şedinţa de consfătuire a luat
loc la terminarea şedinţei clu
bului Emanciparea, iar mem
brele clubului, ca întotdeauna,
şi-au oferit toată cooperarea în
ce priveşte pregătirea mesei,
• (Cont. în pag. 3-a)
7i
rea prigoanei în muncă (speed
up) ce domină în birourile
poştale.
Consiliul cheamă Congresul
să voteze o lege care să pună
capăt discriminărilor cu privire
la salarii, cum e cazul acum fa
tă de femeile muncitoare.
Consiliul executiv al lui
AFL - CIO a cerut o refor
mă drastică a întregului sistem
de beneficii de şomaj. Din cei
4.700.000 muncitori fără lucru
acum, 2 milioane 200 de mii
nu se bucură de ajutoare
sau compensaţii de şomaj. Con
siliul cheamă Congresul ca să
aprobe o lege uniformă naţio
nală cu privire la ajutoare de
şomaj. Consiliul AFL - CIO
scoate la iveală că în fiecare
săptămînă 40.000 de şomeri
îşi isprăvesc beneficiile şi nu
mai capătă nici un ajutor.
Consiliul cere extinderea be
neficiilor pentru durata şoma
jului, iar beneficiile să nu fie
mai puţin de 50 de procente
din salariul muncitorului.
Aşa-Zisa Discriminare Rasială în
Bulgaria, E O Adevărată Calomnie
Ce-i cu presupusa discrimi
nare rasială în Bulgaria? De ce
continuă toate căile de comuni
caţie presa, posturile de ra
dio, televiziunea să ţipe în
gura mare despre incidentul
din Sofia, capitala Bulgariei?
C î t de adevărate sînt ştirile
transmise de agenţiile de pre
să din Apus?
In rînd cu purtătorii de cu
vînt mai puternici ai războiu
lui rece, s-a prezentat şi foaia
lui Lucaci din Cleveland, ţi
pînd ca de obicei: Mi-s prezent
şi eu.
In realitate, după cum am
suspectat din primul anunţ gă
lăgios, apărut în presa locală
cu titluri kilometrice peste cele
8 coloane şi în prima pagină,
toată afacerea a fost o provo
care. pornită de la un student
de origină ghaneză, dar de al
tă inspiraţie, după cum vom
vedea mai la vale.
Conform unui comunicat al
Misiunii Bulgare de la Organi
zaţia Naţiunilor Unite, demon
straţia studenţilor africani, ca
re a avut loc în Sofia la 12 fe
bruarie. a fost condusă de stu
dentul Tata Tawia care, în tot
timpul şederii sale de 18 luni
în Bulgaria, n-a frecventat o
singură dată cursurile universi
tare pentru care s-a matriculat.
Ştirile, privitoare la inciden
t u 1 din Sofia, distribuite de
agenţiile de presă din Statele
Unite, n-au fost, cum că de
monstraţia a fost un protest
împotriva discriminării rasiale
practicată de autorităţile bulga
re, ci falsificări grosolane pu
se la cale „pentru motive poli
tice, în tradiţia clasică a răz
boiului rece".
Senatorul Humphrey, care
are o gură destul de mare, a
putut, fără ruşine, să procla
me în Senatul ţării că inciden
Exemplarul 10 Cents
Fiecare Dintre
Noi, Putem Ajuta
la Răspîndirea
Ziarului Nostru
de Maria Mila
Comunicatul comitetului zia
rului, publicat în prima pa
gină a ziarului nostru din săp
tămîna trecută, a însemnat lan
sarea oficioasă a activităţilor
noastre pe acest an. El a tra
sat în linii generale planul nos
tru de muncă în vederea eve
nimentului istoric ce ne aşteap
tă pe noi, romînii americani de
bine, pe cititorii, sprijinitorii şi
prietenii ziarului îndeosebi
aniversarea de 50 de ani a zia
rului ce a fost „Deşteptarea"
—„Românul American** de as
tăzi.
Lansarea oficioasă a planu
lui anual de muncă, în zilele
acestea cînd razele binefăcă
toare ale soarelui încep să în
| călzească tot mai binişor, e o
prevestire în plus tuturor ace
lora care am trecut printr-o
iarnă atît de grea, că primă
vara se apropie, că natura în
cepe să se trezească şi să ac
ţioneze cu mai multă vigoare,
iar noi trebuie să ţinem pas cu
ea.
Mîndria Să Ne
Stimuleze la Muncă
După părerea mea, pentru
prietenii ziarului nostru de
pretutindeni, pentru noi toţi
care ne-am identificat cu acest
luptător curajos şi cinstit ce în
zilele noastre este ~ Românul
American*', e mai mult decît
venirea primăverii care să ne
stimuleze la activitate —, e
mîndria, că acest organ, sus
ţinut prin sacrificiile financiare
ale poporului pe care l-a servit,
ajunge să împlinească 50 de
ani, iar noi sîntem aici să ne
bucurăm de acest eveniment.
Oh, cîţi dintre prietenii care
au sprijinit acest ziar ar fi do
rit să ajungă la acest eveni
ment, dar n-au avut norocul
nostru I
Campania de abonamente,
(Cont. in pag. 3-a)
tul din Sofia dovedeşte că exis
tă discriminări rasiale în toate
ţările socialiste.
Declaraţia Misiunii Bulgare
dată presei, scoate la iveală ur
mătoarele:
• Tata Tawia, originar and i n
Ghana, a venit în Bulgaria să
studieze filozofia, după ce
şi-a luat diploma de avocat din
Anglia. Guvernul bulgar i-a
oferit lui Tawia o bursă ca să
studieze în Bulgaria, după cum
a făcut cu sute de alţi studenţi
străini.
Cînd s-a constatat că Tawia
nu-i interesat în studii, bursa
i-a fost retrasă, fiind cerut să
părăsească ţara.
* In loc să studieze filozofia.
Tata Tawia a încercat să sta
bilească o ~Uniune studen
ţească pan-africană *. Aceasta
a fost în violarea legilor din
Bulgaria, care interzic forma
rea de organizaţii politice de
către cetăţeni străini, cu domi
ciliu temporar în Bulgaria.
* Formarea Uniunii studen
ţeşti pan-africane n-a fost nu
mai ilegală, dar suspectă, deoa
rece studenţii africani aparţi
neau deja la propriile lor or
ganizaţii culturale.
Tata Tawia a întreprins or
ganizarea Uniunii, fără a M
consulta cu majoritatea studen
ţilor africani şi fără obţinerea
permisiei de la autorităţile gu
vernamentale bulgare.
Din cei 370 de studenţi
africani în Bulgaria, numai
vreo 50 au dat dovadă de vre
un interes în a participa; 225
s-au opus şi alţi 95 erau indi
ferenţi.
• Cînd li s-a spus organiza
torilor Uniunii studenţilor pan
africani că activitatea lor eTa
împotriva legilor Bulgariei, ei
au organizat o demonstraţie. In
12 februarie au demonstrat
(Cont. în par- 4-a) '

xml | txt