OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, March 09, 1963, Image 2

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1963-03-09/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for Pagina 2

MARIA MILA, Business Manager
~R omânul American"
2144 East r.ram) Blvcl. Detroit 11, Micliinan
WAlnut 1-2070
7 Martie: 526 de Ani de la Izbucnirea Răscoalei
Ţăranilor din Transilvania (Dealul de la Bobîlna)
Gin \ e g
Făinoasă eşti, pădurea mea,
Cind ombra-i încă rară
Si printre crengi adie-abia
Un vtat de primăvară , . «
Cîncî de sub frunze moarte ies
hi tmrfbră viorele,
lar eu străbat bicelgul des
Cu gîndurile ntele ...
Cînd strălucesc sub rouă grea
Cărări de soare pline,
Fftitidaiă eşti, pădurea mea,
Sr 4iri£frră tâ mine . . .
G. Topbceanu

Pagina 2
„Românul American"
(Fondat în ianuarie 1914 sub numele „Deşteptarea")
PUBLISHED BY THE
Roumanian- American Publishing Association
uncouhivated;
PUBLISHED WEEKLY EXCEPT AUGUST WHEN TWO ISSUES WILL NOT
BE PUBLISHED. SECOND CLASS POSTAGE PAID AT DETROIT, MICHIGAN.
EDITED BY A COMMITTEE
Costal Abonamentului
In Statele Unite pe an $5 00 pe 6 luni $3.00
In Străinătate pe an $64)0 pe 6 luni $3.50
Exemplarul 10 Cents
Pe Marginea Unui Raport al
Funcţionarilor Uniunii şi Ligii,
(Cont. din pag. l-a)
CU toate că autorii raportului informativ al Uniunii şi Ligii
n-au Crezut de bine să explice cauza stării dezastroase
a membriei Uniunii şi Ligii, faptul rămîne, că dacă consi
derăm că au murit 16 membVi în ianuarie, înseamnă că
Uniunea şi Liga a pierdut net 7 membri în ianuarie 1963.
Cu toate că ziarul ~America" capătă un Venit lunar
asigurat de la societăţile Uniunii şi Ligii, pentru că în fie
care familie merge un ziar plâfit obligatoriu de un membru
al familiei, cu toate că „America" capătă reclame comer
ciale şi plată pentru diferite anunţuri ale societăţilor, Ziarul
are un maTe deficit.
In fine, ajungem acum la ultimul punct din raportul
informativ. In secţia asupra conţinutului ziarului „America",
autorii se laudă şi speră că membrii apreciază strădaniile ce
se fac în această privinţă. Dacă n-ar fi tragic, s-ar putea iz
bucni în hohote de rîs. Si culmea culmelor, autorii cer ca să
se trimită donaţii la ziar, ca sâ sprijine „lupta noastră împo
triva comunismului".
In primul rind, „America", organul oficial al Uniunii
şi Ligii, o societate fratemală, cere donaţii pentru activităţi
politice ceea ce nu se potriveşte cu principiile de care se
călăuzesc societăţile de ajutor reciproc, care nu au voie să fa
că politică. Dar chiar dacă n-ar fi astfel de principii la mijloc,
convingerile politice ale unui membru nu sînt în competenţa
funcţionarilor Uniunii şi Ligii. Nu-i nici o societate frater
nală, afară de Uniunea şi Liga, din cîte ştim noi, care să
impună convingeri politice membrilor, indiferent de carac
terul convingerilor politice.
Atunci, de ce ar fi interesaţi americanii de obîrşie ro
mînă să se înscrie în U. 6c L. ? Romînii americani, afară de
minoritatea legionară care a venit în ultimii ani aici, sînt
devotaţi Constituţiei Statelor Unite şi principiilor democra
tice. Li nu sînt gata să renunţe la aceste principii, ca să se
înscrie intr-o societate care a impus legi şi statute care vio
lează Constituţia patriei noastre adoptive.
lată, de ce Uniunea şi Liga stagnează, merge înapoi ca
racu, şi de ce membrii vechi nu-s interesaţi să-şi consacre
energiile lor ca să mărească numărul membrilor 1 Natural
că autorii raportului informativ, urmînd instrucţiile unei clici,
nu vor admite cele scoase la iveală de noi. Nu importă,
faptele te izbesc în ochi şi ele nu pot fi tăgăduite.
* * *
l\e ce să fie membrii vechi entuziasmaţi ca să fie induşi să
” aducă membrii noi? Ca să citească în ziarul oficial
calomnii, insulte, minciuni grosolane? Ca să constate că
organul oficial al organizaţiei lor, plătit de membri ei, nu se
ocupă de problemele arzătoare cu care ei sînt confruntaţi?
Ca să constate că de cînd se duce lupta pentru uşurarea
vieţii bătrinilor, de cînd s-a propus un proiect de lege de
îngrijire medicală şi spitalieră, care ar fi de ajutor atît bă
trînilor, cît şi tinerilor, organul oficial al Uniunii şi Ligii,
„America , n-a scris un singur articol în favoarea unui ast
fel de proiect de lege, după cum nu s-a ocupat de alte nevoi
şi lipsuri ale membrilor, care fac parte din lumea munci
torească?
Unii se Vor întreba: cum se poate ca funcţionarii sa
aibă sau să permită o astfel de conduită? Cum se poate ca 1
funcţionarii să permită o astfel de stare de lucruri, care este
în dauna organizaţiei şi a membrilor, deoarece o organi
zaţie de ajutor reciproc (fraternalâ) care stagnează, merge
in fapt înapoi.
Oare n-a venit timpul ca funcţionarii şi membrii so
cietăţilor, avînd interesele organizaţiei la inima, să se cugete
bine şi să ia măsuri constructive ca să elimineze situaţia
regretabilă din sinul Uniunii şi Ligii şi a ziarului?,
încă de Ia sfîrşitul secolului
■ al XIV-lea, ţărănimea tran
silvăneană trăia de fapt fntr-o
stare de permanentă răzvrăti
re, din pricina înăspririi rela
ţiilor de muncă cu marii feu
dali şi cu conducătorii latifun
diilor clericale. In acelaşi
timp, se ridicau şi iobagii ca
re robeau la ocne şi mine,
storşi de către cămăraşii abu
zivi. Alături de ei, îşi ridicau
glasul săracii de la oraşe şi
unii cărturari luminaţi ieşiţi
din rîndurile breslaşilor.
Picătura care a umplut pa
harul amărăciunii în primă
vara anului 1437, a fost tur
nată din lăcomia episcopului
catolic al Transilvaniei, pe
nume Gheorghe Lepeş, care
după ce amînase timp de trei
ani ridicarea dăjdiilor de la
săteni, le-a pretins deodată
pe toate, in moneda cea nouă.
la an cuts mai ridicat, echiva
lînd ca îndoirea datoriilor,
Ţărani» care nu au fost în sta
re si satisfacă pretenţia exor
bitanta, au căzut victime afu
riseniei, măsură extremă cu
consecinţe asupra întregii vie
ţi a obştiei săteşti, căreia i se
refuza asistenţa bisericească
la naştere, cununie şi deces.
Nici căile justiţiei nu erau des
chise celor mici, supuşi aşa
2isei probe a fierului roşu, în
deriziune numită ~judecata
lui Dumnezeu”; cei care îi că
deau victime sigure erau ne
voiţi să ducă in mînă, pe un
parcurs de nouă paşi, o buca
tă de fier înroşită în foc sau sa
calce cu picioarele desculţe
pe acelaşi instrument de tor
tură. iar după trei zile erau
achitaţi numai dacă pierduse
ră orice urmă a arzurilor. Cu
o astfel de judecată, ţăranii se
aflau dezarmaşi înaintea pu
ternicilor feudali.
¥ ¥ ¥
Pentru a pune capăt acestor
nedreptăţi, ţăranii pornesc
răscoala. Ea începe în părţile
Ştiri Scurte
din R. P. R.
In 18 Zile Cît Intr-an An
Bucureşti. Ca urmare a
înzestrării întreprinderilor de
specialitate cu utilaj modern,
a elaborării unor tehnologii
şi reţete noi, industria de me
dicamente din ţara noastră
realizează în numai 18 zile,
întreaga producţie de medica
mente a anului 1949.
In anul care a trecut, gama
produselor farmaceutice fa
bricate în ţară a fost îmbogă
ţită cu errea 70 de noi sot
timente. In acest an la cele
aproximativ 2.000 de medi
camente care se fabrică în
prezent în ţară se vor mai
âd&'irga peste 60 de produse
noi.
.* * ¥
încheierea Turneului
Artiştilor Mexicani
Bucureşti. Marţi, 19
februarie, formaţia muzicală
„Los Flateados de Mexicos"
a susţinut în sala Palatului R.
P. Romîne ultimul spectacol
în cadrul turneului în ţara
noastră. Alcătuită din solişti
vocali şi ghitarişti în frunte cu
compozitorii de muzică uşoa
ră Antonio şi Roberto Canto
ra], această formaţie a făcut
cunoscute publicului nostru
cîteva din frumoasele melodii
mexicane.
* * *
Pregătiri Pentru
împăduriri
Suceava. Anul acesta în
raza ocoalelor silvice din re
giunea Suceava se vor împă
duri cu răşinoase şi foioase
aproape 7.500 hectare. In ve
derea desfăşurării în bune
condiţiuni a campaniei de îm
păduriri au fost luate din vre
me măsuri pentru asigurarea
materialului săditor. In pepi
nierele silvice s-au asigurat
peste 41 milioane puieţi, din
care 36 milioane puieţi răşi
noase. Si în acest an se va
acorda o atenţie sporită plan
tării de specii repede crescă
toare, ca plopul negru hibrid
care se va planta în luncile
rîurilor pe o suprafaţă de pes
te 500 hectare.
¥ ¥ ¥
Primii Pui de o Zi
Bucureşti. Gospodăriile
agricole de stat au scos cu
ajutorul incubatoarelor pri
ma serie de peste 400.000 de
pui. Cel mai mare număr de
pui au obţinut pînă acum gos
podăriile agricole de stat din
regiunile Bucureşti, Ploieşti,
Dobrogea şi Maramureş.
Pentru a contribui tot mai
mult la aprovizionarea oraşe
lor muncitoreşti, gospodăriile
de stat vor creşte anul acesta
un număr de păsări de aproa
pe trei ori mai mare decît în
anul trecut.
De la Începutul acestui an
gospodăriile de stat au trimis
pentru aprovizionarea popu
laţiei 231 tone de carne de
pasăre, cantitate mult sporită
faţa de aceeaşi perioadă a
anului treept.
(Agerpres)
Albei de joŞ, se întinde spre
nordul Transilvaniei, pînă la
Satu Mare, pe văile Mureşu
lui, şi un teritoriu
din Ungaria de astăzi. Răscu
laţii atacă castelele feudale şi
oraşele pe care le ocupă. In
tot timpul răscoalei oraşul
Cluj s-a aflat sub stapînirea
ţăranilor. Mulţimile răscula
te se năboiesc, împinse de o
pornire lăuntrici nestăvilită,
ca să se ,mtîlnească pe ~munt
ele”, cum îl numesc docu
mentele latineşti ale Epocii
Bobîlns, de pe moşia Olpret,
a voievodului Transilvaniei,
cam la o depărtare de două
z e ci de kilometri de oraşul
Dej. A fost o mare adunare
istorică, de truditori ai gliei,
iobagi romîni şi unguri, Înfră
ţiţi în acelaşi gtnd, de a ceTe
îndreptări, pe temeiul vechi
lor libertăţi, de la stăpîni. -So
lii ţăranilor trimişi să (rateze
cu capii oaste» feudale nu sînt
<c«vrt. îi» im*.
li omă nu I American
La Aniversarea Datei de 6 Martie 1945
Cu tcaxla eetei df-a H-i ani
versări a instalării primului fu
vern democrat din istoria Ito
mîniei 6 Martie 1945 re
prodncem un articol apărat tn
„Glasul Patriei'’, cu ocazia cefei
(Te-a 17-a antversări.— lt. A.
a o *
LA 6 martie se împlinesc
17 ani de cînd muncito
rii, ţăranii şi intelectualii dfti
Romînia însuşindu-şi che
mările celei mai democratice
şi patriotice forţe politice
Partidul Comunist au reu
şit să instaureze puterea de
mocrat - populară, aducînd
în fruntea ţării guvernul de
largă concentrare democrati
că, prezidat de dr. Petru Gro
za, patriot şi eminent om po
litic şi de stat.
Pentru compatrioţii noştri
de peste hotare care n-au fost
în ţară în timpul evenimen
telor de la 23 August 1944
şi de după această dată, este
foarte important să cunoască
cu exactitate ceea ce s-a pe
trecut atunci în Romînia, ast
fel încît, din faptele istorice
prezentate, să poată trage
singuri concluziile cele mai
juste. Aceasta cu atît mai
mult, cu cît vînzătorii de
neam şi ţară, aflaţi astăzi în
fruntea organizaţiilor antiro
mîneştr, din aşa-zisul ~exil”,
au pus în circulaţie fel de fel
de istorioare care neagă lup
ta patriotică a poporului ro
mîn din perioada 23 August
1944 6 Martie 1945 îm
potriva majorităţii reacţio
nare din guvernele prezidate
de militari.
Este cunoscut faptul că la
23 August 1944, în timp ce
forţele patriotice ale ţării,
masele de muncitori şi ţăra
ni, armata, luptau împotriva
trupelor hitleriste şi reuşise
ră să aresteze clica lui Anto
nescu, fostul rege Mihai, îm
preună cu reprezentanţii par
tidelor burghezo - moşiereşti
au instalat un guvern format
în majoritate din generali
reacţionari în frunte cu ge
neralul Sănătescu, adjutant
î-egal. Majoritatea reacţiona
ră a acestui guvern, grupată
în jtmd monarhiei, se opunea
măsurilor preconizate de for
ţele patriotice pentru curăţi
rea aparatului de stat de ele
mentele fasciste, pentru de
mocratizarea ţării, pentru
transformări politice şi so
ciale. In această situaţie, P.
C. R . a elăb&rat în a doua
jumătate a (feriţi septembrie
1944 un proiect de platfor
mă cuprinzxnd o serie de mă
suri cu caracter politic şi so
cial şi a chemat toate par
tidele politice şi democratice
să adere la aceasta şi să se
unească într-un larg Front
Naţional Democrat (F.N.D.).
Principalele obiective cu
prinse in proiectul de platfor
mă erau: cucerirea deplină a
independenţei ţării, continua
rea alături de aliaţi a războiu
lui antihitlerist ptnâ la victo
ria finală, abolirea măsurilor
fasciste şi rasiale rămase din
timpul dictaturii lui Anto
nescu, pedepsirea criminalilor
de război, democratizarea ţă
rii, asigurarea egalităţii tutu
ror cetăţenilor, indiferent de
naţionalitate, religie, sex, re
facerea economiei naţionale,
exproprierea moşierilor şi îm
părţirea pămintului lor ţăra
nilor fără pămînt şi cu
păm în t puţin, in -
staurarea unui guvern demo
cratic, care să reprezinte cele
mai largi mase populare, pre
cum şi luarea a o serie de mă
suri menite să asigure mase
lor muncitoare condiţii de
trai mai bune.
Proiectul de platformă a
fost primit cu entuziasm de
către masele largi ale poporu
lui romîn. iar organizaţiile
politice şi de masă —* cele
mai reprezentative P.C.R.,
P.S.D., Sindicatele unite, 'tJ
niuneă patrioţilor. Frontul
plugarilor, MADOSZ-ul (Or
ganizaţia populaţiei munci
toare maghiare din Romînia)
—s-au unit în F.N.D. Au re
fuzat să adere Ia această plat
formă numai Partidul Naţio
nal Tătâ n 1 s t şi Par
tidul Naţional Liberal
care se menţineau cu consec
venţi pe poziţii potrivnice in
tefeskfr maselor. La 8 octom
brie 1944, reprezentanţii P.
C.R. şi P.9.D. în guvernul Să-
j&kr*' v"' i X «L
l L
« *
nătescu şi-au dat demisia, iar
acesta a devenit reacţionar în
totalitatea sa. In aceste con
diţii, masele muncitoare au
pornit mari acţiuni revoluţio
nare pentru răsturnarea gu
vernului Sănătescu.
Uriaşe demonstraţii de ma
să au avut loc la Bucureşti,
Ploieşti, Craiova. Braşov, Ti
mişoara, Arad, Constanţa.
Bacău, Brăila care au cerut
demisia guvernului Sănătescu
şi instaurarea unui guvern
democratic. La adunarea po
pulară care a avut loc în Ca
pitală, în octombrie 1944, au
luat parte peste 100.000 de
oameni. La o altă mare adu
nare, ţinută la Ploieşti în ziua
de 23 octombrie 1944, s-a vo
tat o moţiune în care se spu
nea, între altele: „Muncitori
mea ploieşleanu îşi ia angaja
mentul solemn să-şi mobili
zeze toate forţele şi să nu de
zarmeze pînă cînd actualul
guvern nu va fi izgonit şi pî
nă nu se va instaura la cîr
ma ţării un guvern al Frontu
lui Naţional Democrat, singu
rul care poate să salveze ţara
de prăpastie".
In urma presiunii maselor,
guvernul de militari reacţio
nari a fost răsturnat, iar la 4
noiembrie 1944 s-a format un
nou guvern, în fruntea căruia
a rămas tot generalul Sănă
tescu. Si în acesta, partidele
reacţionare reprezentau ma
joritatea şi continuau să sa
boteze democratizarea ţârii,
ceea ce a avut ca rezultat răs
turnarea lui la numai o lună
de la instalarea sa. Guvernul
următor al 3-lea de după
23 August 1944 a fost for
mat de un alt general reac
ţionar, N. Rădescu, care a fu
git pe urmă în străinătate şi
a murit „autoexilat”. Pentru
a se menţine la putere, Ră
descu a recurs la manevre
demagogice, promiţînd că va
lua măsuri pentru epurarea
elementelor fasciste din între
prinderi, pentru arestarea cri
minalilor de război. A insti
tuit chiar o aşa-zişă „comisie
pentru studiul reformei a
grare.” Dar nici una din
aceste măsuri n-a fost tradu
să în viaţă.
Ajungînd la convingerea că
nici acest guvern majori
tatea sa reacţionară —nu este
dispus să satisfacă cerinţele
poporului, masele muncitoare
au trecut, peste capul guver
nului, la înfăptuirea unor mă
suri revoluţionare. Intr-o se
rie de întreprinderi, (C.F.R.,
„Malaxa”, ,jGâz şi electrici
tate”, „I. TANARUS. B.’\ din Bucureş
ti în Valea Jiului şi pe Valea
Prahovei I, muncitorii au a
lungat din fabrici elementele
fasciste. La rîndul lor, ţăra
nii săraci au început să ocu
pe pămînturile moşiereşti pă
răsii te şi să le împartă între
ei.
Peste tot în ţară, muncito
rii şi ţăranii, alungau pe pre
fecţii şl primarii fascişti şi in
stalau în locul lor elemente
DR. PETRU GROZA
democratice. Intre 15-16 fe
bruarie 1945, la laşi s-a ţinut
conferinţa prefecţilor demo
craţi din 10 judeţe ale Moldo
vei care a hotărît înfăptuirea
reformei agrare şi instaura
rea unui guvern F.N.D.
Dezavuînd politica condu
cătorilor partidelor burghezo
moşiereşti, o serie de organi
zaţii locale a acestor partide
aderau la platforma F. N. D.,
cum au făcut în februarie
1945 organizaţiile locale
ale P. N. TANARUS. din laşi, Neamţ,
Brăila, Someş, Satu Mare,
Sighişoara, Romanaţi etc. Tot
în februarie 1945 s-a desprins
din P.N.T. şi grupul lui An
ton Alexandrescu care a a
derat la programul F.N.D. lar
ca urmare a acestor acţiuni
poziţiile guvernului Rădescu
deveneau tot mai şubrede.
Majoritatea reacţionară din
guvernul lui Rădescu, speria
tă de faptul că raportul de
forţe s-a schimbat în favoarea
forţelor democratice, a trecut
de la tactica manevrelor de
magogice la măsuri teroriste
făţişe împotriva maselor po
pulare.
La o întrunire ţinută în
ziua de 11 februarie 1945, în
sala ~Aro" din Bucureşti, Rd
descu a luat poziţie deschisă
împotriva poporului arătînd
că este contra înfăptuirii re
formei agrare , a instalării pri
marilor şi prefecţilor demo
craţi, iar pentru a curma a
ceste acţiuni nu se va da îna
poi de la folosirea armelor.
Prin aceasta poziţie publică,
Rădescu a demonstrat că este
apărătorul intereselor reac
ţiunii, al rămăşiţelor fasciste
din ţară. Cu sprijinul lui,
bande fasciste legionare or
ganizate de P. N. TANARUS. şi P.N.L.
au început să atace populaţia
muncitoare paşnică, s-au de
dat la atentate împotriva con
ducătorilor mişcării muncito
reşti şi chiar la asasinate.
In faţa tuturor acestor pro
vocări, poporul şi-a intensifi
cat mai mult lupta sa pentru
răsturnarea guvernului Ră
descu şi instaurarea urrtii gu
vern democratic. La întruni
ri şi demonstraţii răsunau pu
ternic, din zeci de mii de
piepturi, lozincile: „Jos gu
vernul Rădescu!“, „Vrem gu*
vern F. N. D.f* La 24 februa
rie 1945, peste 500.000 de ce
tăţeni din Capitală au cerut
—într-un mare miting de
misia lui Rădescu şi formarea
unui guvern democratic.
Drept răspuns, guvernul a
tras în manifestanţi, fâcînd să
cadă morţi şi răniţi.
Această crimă a lărgit şi
mai muh prăpastia dintre
guvern şi popor. Rădescu a
fost părăsit pînă şi de o mare
parte din ofiţerii superiori şi
generali, care s-au desolida
rizat de el în mod public şi
au condamnat acţiunile 1 u i.
Hulit dfc popor şi sub presiu
nea maselor, Rădescu a fost
silit să demisioneze la 2S fe
bruarie 1945, iar de teama
Dezvelirea Unii Monument la Deva
al Deetorelui Petru Groza
Cuvîntorea Lui Gheorgbe Aposfd
In citt4tea memoriei preşedintelui primului guvern democrat din
istoria Komîniei. dr. Fetru Groza, unul din cei mai devotat! fii ai
poporului rmmn. i s-a ridicat un monument la Deva, eare a foot
dezvelit în cadrul unei solemnităţi la 7 decembrie anul trecut. Au
participat conducători ai Partidului Muncitoresc Romîn, conducători
ai guvernului, în frunte cu Gheorghe Apostol, prim-vicepresedintr
ST Consiliului de Miniştri, colaboratori ai eminentului om de stat,
r. Petrt» OroSa, ofiţeri superiori, ţărani care au făcut parte din
Frontul Plugarilor, oameni ai culturti etc. Deşi cu oarecare întîrzlere,
creaind ,că vom obţiqt o fotografie pentru a. reproduce monumentul
în ziarul hosfrii, deoarece fotografiile din ziarele de dincolo n-au
fWt desltrt de efttlY, imhlirâm acum ştirea si vorbirea prim-vice
preşedintelui Apostol, rostită eu ocazia dezvelirii monumentului si
pentru e& şe întimplă ca în săptăfnma aceasta—6 martie—să fie a
18-a aniversare tţe Ia instalarea primului guvern democrat din istoria
patriei noastre bătaie, sub prezidenţia d-rului Petru Groza —R.A.
jy|onim>dntul pe căre-1 înau
gurâfm astăzi este un
orturgiu adus doctorului Petru
Grozb erăineht om de stat,
fiu devotat al patriei noas
tre, care şi-a consacrat întrea
ga sa viaţă luptei neobosite
pentru democraţie şi progres
social, pentru propăşirea ţă
rii. Pumndu-şi clocotitoare*
sa energie şi putere de muncă
în slujba celor mai înalte
idealuri ale maselor populare,
Petru Groza a rămas pentru
totdeauna în istoria poporu
lui romîn ca o figură luminoa
să a unui patriot înflăcărat.
Trăind Intr-o perioadă de
puternice frâmîntări social
poHtice, ca urmare a jefuirii
şi exploatării sîngeroase a
muncitorilor şi ţăranilor de
către fostele clase stăpînitoa
re, Petru Groza a ales calea
justă a luptei pentru fericirea
poporului. Dîndu-şi seama de
caracterul reacţionar al poli
ticii partidelor burghezo-mo
şiereşti ft începînd să stu
dieze ~pentru a găsi aşa
cum el însuşi spunea—o nouă
orientare care să corespundă
intereselor reale ale poporu
lui romîn*, el s-a alăturat
forţelor sociale înaintate în
frunte eu clasa muncitoare
tocmai în perioada luptelor
eroice din februarie 1933 ale
ceferiştilor şi petroliştilor.
Groza a cunoscut bine, prin
legăturile sale Strînse cu ma
sele, condiţiile grele de viaţă
ale clasei muncitoare lipsite
de drepturi, ale ţărănimii je
fuite de moşieri şi chiaburi.
Apropiindu-se tot mai mult
de Partidul comunist, Petru
Groza s-a convins de puterea
şi capacitatea organizatorică
a clasei muncitoare şi a înţe
les că ţărănimea nu-şi va pu
tea asigura eliberarea socială
decît numai în alianţă şi sub
conducerea clasei muncitoa
re.
Frontul. Plugarilor, înte
meia! de frfftru Groza în aces
te Împrejurări istorice, a de
venit, mai ales după Elibera
ră, o largă organizaţie a ţără
nimii, care în Întreaga ei ac
tivitate a urmat Partidul co
poporului s-a ascuns la repre
zentanţa diplomatică a Marii
Sritanii. de unde a fugit apoi
peste graniţă.
Monarhia şi partidele bur
ghezo-moşiereşti au încercat
din nou după alungarea
lui Rădescu să formeze un
guvern cu majoritate reacţio
nară', presiunea maselor a
fost însă atît de puternică, în
cît a venit la putere la 6
Martie 1945 primul gu
vern democratic de după 23
August 1944. guvernul dr. Pe
tru Groza. 800.000 de oameni
ai muncii din Bucureşti şi din
împrejurimi au salutat acest
guvern cu prilejul unei mari
demonstraţii ţinută în Piaţa
Naţiunii. In â£est guvern, re
prezentanţii clasei muncitoa
re aveau rolul preponderent,
iar el exprima voinţa şi nă
zuinţa maselor muncitoare. 6
iDimbatd y iiMi itc îyoj
munist şi a adus o contribuţie
importantă la făurirea alian
ţei dintre clasa muncitoare .şi
ţărănime.
Poporul romîn dă o înălţă
preţuire luptei neîmpăcate
dusă de Petru Groza împotri
va fascismului.
In momentele grele, cînd
forţele reacţionare pregăteau
calea venirii fascismului la
cîrma ţării şi, apoi, după in
staurarea dictaturii mîlitaro
fascist- şi aruncarea Romîniei
în războiul antisovietic, el a
răspuns printre primii chemă
rii adresate de P.C.R. tutu
ror forţefor patriotice.
Deşi nu a fost membru de
partid, Petru Groza, văzînd
în Partidul comunist luptăto
rul cel mai hotărît şi consec
vent, conducătorul încercat
âl luptei poporului romîn
pentru apărarea libertăţilor
democratice, a independenţei
naţionale, s-a încadrat în hip
ta forţelor patriotice perttru
eliberarea ţării de sub jugul
fascist şi pentru alăturarea la
coaliţia antihitleristă.
Revoluţia populară, care a
început odată cu insurecţia
armată de la 23 August 1944,
a descătuşat energiile creato
re ale maselor muncitoare de
la oraşe şi sate şi a imprimat
un nou curs întregii dezvol
tări economice, sociale şi po
litice a ţării.
Îndată după Eliberare, etnd
partidul ridică masele ţără
neşti la lupta pentru realiza
rea reformei agrare, Petru
Groza aflîndu-se în fruntea
Frontului Plugarilor, a adus
un aport de seamă în înfăp
tuirea acestei acţiuni revolu
ţionare.
In focul luptei pentru îm
părţirea pămînturiloT moşie
reşti ţăranilor fără pămînt sau
cu pămînt puţin s-a închegat
alianţa dintre clasa muncitoa
re şi ţărănimea muncitoare,
care a devenit apoi baza trai
nică, de neclintit, a regimului
democrat - popular. . Petru
Groza a văzut in politica jus
tă a P. C. garanţia asigurării
victoriei maselor ţărăneşti în
itMi Cuvin ta rea etc., pâg. S-a)
Martie 1945 este considerat
momentul cînd în Rominia a
fost instaurată puterea demo
crat-popuiară, adică puterea
muncitorilor şi ţăranilor.
Guvernl democratic, bucu
rîndu-se de încrederea popo
rului care l-a adus la putere,
a trecut cu hotărîre la rezol
varea unor sarcini mari—de
finitivarea reformei agrare,
democratizarea ţării, intensi
ficarea acţiunilor de sprijinire
a războiului antihitlerist, re
facerea economiei naţionale,
îmbunătăţirea traiului oame
nilor muncii.
Puterea democrat - popu
lară, care a emanat de la
mase şi pentru mase a înce
put să se consolideze. Avînd
sprijinul poporului, ea a dus
înainte ţara, pe culmile suc
ceselor de astăzi.
VASILE IONESCU

xml | txt