OCR Interpretation


Românul American. [volume] (Detroit, Mich.) 1939-1968, April 06, 1963, Image 2

Image and text provided by Central Michigan University, Clark Historical Library

Persistent link: https://chroniclingamerica.loc.gov/lccn/sn83045399/1963-04-06/ed-1/seq-2/

What is OCR?


Thumbnail for Pagina 2

MARIA MILA, business Manager
In Aceste Zile, la Sovata
Tg. Mureş. In staţiunea
balneara Sovata a fost termi
nată de curînd construcţia
unei noi şi moderne cantine
care dispune de o sală cu o
capacitate de peste 40 de lo
curi, un bufetbar, garderobă,
magazie pentru conservarea
alimentelor, laborator culinar
şi instalaţii moderne de bucă
tărie. Un alt bloc alimentar se
ăflâ în construcţie. La nume
roase vile precum şi la caba
na şi restaurantul „Tivoli" se
fac lucrări de renovare.
¥ ¥ ¥
Pentru înfrumuseţarea
Oraşului
Suceava. In serele oraşu
lui Suceava, aproape 400.-
000 flori de diferite varietăţi
aşteaptă să fie plantate în par
curile şi grădinile oraşului.
In diferite cartiere se vor
amenaja aproximativ 4.000
m.p. spaţii verzi, vor fi plan
taţi peste 200 de brazi şi pini
şi se vor crea două noi solarii
pentra micii locatari ai noilor
blocuri.
¥ ¥ ¥
Mecanizarea Lucrărilor
în Porturi
Constanţa. —In portul Con
stanţa au sosit de curînd noi
utilaje pentru lucrările de în
cărcare şi descărcare a vase
lor, cît şi pentru transportul
mărfurilor în port. In decurs
de doi ani, portul Constanţa
a fost înzestrat cu peste 26
de macarale portal, precum şi
cu diverse utilaje uşoare
(tractoare, remorci, autosti
vuitoare etc.). Pe lîngă aceas
ta au fost construite din fon
duri de mică mecanizare, dis
pozitive în valoare de 700.-
000 lei. Asemenea utilaje au
sosit şi în porturile Galaţi,
Orşova ş.a.
¥ ¥ ¥
Electrificări Rurale
Bacău. In vederea extin
derii reţelei de electrificare
rurală, muncitorii întreprin
derii de construcţii şi montaje
energetice nr. 2 Bacău au în
ceput zilele acestea construc
ţia a două noi linii de I 5 kv.
Prima va asigura electrifica
rea unui număr de 38 sate si
tuate de-a lungul traseului
Galbeni - Plopana. Cea de-a
doua linie va permite electri
ficarea altor 26 sate de pe
traseul Tg. Neamţ-Dragomi
reşti. Ambele linii vor fi puse
sub tensiune în cursul acestui
an.
¥ ¥ ¥
Curs de Iniţiere
Muzicală
Satu Mare. —La clubul
„I. C. Frimu" s-a organizat
un curs de iniţiere muzicală
pentru tineret. La prima lec
ţie, Gheorghe Munteanu, diri
jorul orchestrei Filarmonicii
de Stat „Glinka" din Satu
Mare, a vorbit despre instru
mentele muzicale. Apoi s-au
prezentat piese ale compozi
torilor Mozart şi Haydn.
Prima lecţie a fost urmări
tă cu deosebit interes de pes
te 600 de tineri din între
prinderile şi instituţiile oraşu
lui.
¥ ¥ ¥
Aragaze „Carpaţi 111“
Satu Mare. Colectivul în
treprinderii ~ I Septembrie"
din Satu Mare a terminat pre
gătirile şi a început produc
ţia aragazelor „Carpaţi IU"
cu patru oahiuri. Noul tip de
aragaz este prevăzut cu un
bec electric care luminează
cuptorul permiţînd a se urmă
ri starea preparatului precum
şi cu un grătar special. Araga
zul „Carpaţi. III" va fi livrat
magazinelor în cursul trimes
trului II al anului. Tot în cur
sul trimestrului viitor este
prevăzut să apară în maga
zine şi aragazul tip „Someş".
In momentul de faţă se fini
sează primele 2.000 bucăţi.
Aragazul tip „Someş" are un
dulap lateral de încălzire pen
tru alimente, un sertar pentru
vesele şi ceas avertizor.
* Agespr#»
* ;i? ~% j^t' ' ~ , , ,„, ‘ ■ 11:." ~
.• |l * ->. * ■' * * '■• ■■ ■*'"*
g vOm Mii s
; x 1
BP' $ Jb
., J| J&§ V ■/' ... :■' -K
/ , s£s*’ «s»*f - 3|
IHI jiitnii _. <l® * 3
V «?pp JMI
- Â !' ? *, ’a* ' 'i;H' -'
, raBk?W Mk «li
eURI' *^l
- 1 ■ wwi n,
Cine ţara îşi dcfaimă
• Piere-n lume fără faima,
Cine ţara îşi iubeşte
Viaţa patriei sporeşte.
Hai tu, frate, hai te prinde
Hora-n tindă iar ontinde
Ca fost scris şi e şi-amu:
Pier vînduţii, neamul, nu!
Casa nu c de ocară
Cum o cred vîntură ţară
Si nici ţara la mezat
Cum o cred cei ce-au trădat.
Sub a crimelor povară
Au fugit de neam şi ţară
Si, amestecaţi cu glodul,
Duşmănesc întreg norodul.
Prof. Van Allen Recunoaşte ca A Fost în Eroare
j

Pagina 2
~Românul American"
(Fondat în ianuarie 1914 sub numele „Deşteptarea")
PUBLISHED BY TUF.
Roumanian-American Publishing Association
(INCORPORATED)
PUBLISHED WEEKLY EXCEPT AUGUST WHEN TWO ISSUES WILL NOT
BE PUBLISHED. SECOND POSTAGE PAID AT DETROIT, MICHIGAN.
EDITED BY A COMMITTEE
Costul Abonamentului
In Statele Unite pe an $5.00.. pe 6 luni $3.00
In Străinătate pe an $B.OO pe 6 luni $3.50
Exemplarul 10 GVnts
„Românul American"
2144 East Grand Blvd. lVtroit 11, Michigan
YVAlnut 1-2070
Despre Grupul Nostru Naţional,
Presa Lui şi Ziarul „America"
(Cont. din pag. l-a)
acest ziar şi organizaţia-mamă. Pentru că duşmanii a tot ce-i
cinstit şi cu adevărat democrat şi romîn american şi-au dat
seama că membrii societăţilor, fiind oameni mai în vîrstă, nu
vor abandona poliţa lor din Uniune şi Ligă, au pus mîna pe cîr
mă şi au transformat ziarul ~America" într-o armă împotriva
intereselor membrilor societăţilor Uniunii şi Ligii, contra spi
ritului fraternal.
S-a ajuns la un aşa stagiu, încît te întrebai cum de au
ajuns astfel de oameni să rămînă la cîrmă, fără să fie alungaţi,
cu toate că membrii de rînd şi nu puţini din conducătorii mai
vechi erau cu totul dezgustaţi?
Nici măcar atunci cînd s-a scos la iveală la ultimele con
grese naţionale ale Uniunii şi Ligii că ceva nu meTge; că s-au
înregistrat deficite de zeci de mii de dolari, nu s-a întîmplat
nimic senzaţional, afară de numirea unei comisii. Numirea unei
comisii, însărcinată să examineze situaţia, era un pas bun, cu
condiţia ca să se examineze pe deplin situaţia din sînul Uniunii
şi Ligii şi din sînul organului ei oficial „America".
¥ ¥ ¥
S-a ajuns la aşa o stare deplorabilă, încît ziarul „America"
devenise cuibul duşmanilor înrăiţi ai poporului romîn,
duşmani a tot ce-i progresist. Foştii legionari care au şters-o
din patria natală, care au fost ofcîndiţi pentru crime
contra poporului romîn, au fost primiţi cu braţele deschise Şi
încă lăudaţi. Pe de altă parte, membru vechi, o dată activi şi
la conducere, au fost alungaţi din sînul societăţilor, iar artico
lele vechilor membri şi conducători pe care le citeam destul
de des, nu mai vedeau lumina zilei.
Imbrăcîndu-se cu falsul patriotism, aceşti duşmani ai
poporului romîn şi ai tradiţiilor democratice americane, au
reuşit să impună membrilor un fel de clauză statuară, fără pa
ralel in analele unei societăţi fraternale, o clauză, dacă vreţi,
mai mult in spiritul noţiunilor gardiştilor, decît al Constituţiei
patriei noastre adoptive.
Foşti legionari ca Posteucă, Novac, Moise Banea, Trifa
umpleau paginile foii „America" cu veninul lor. Aceştia erau
consideraţi de redacţia foii „America" ca „stîlpii intelectuali
tăţii romineşti", „şefii romînismului".
Purtarea cea mai grosolană faţă de fraţii noştri de dincolo
şi de strădaniile lor, purtare grosolană faţă de trimişii cul
turali ai poporului romîn, asta a fost oglinda foii „America" în
ultimii 10-15 ani.
¥ ¥ a
NU este nici o mirare că membrii de rînd şi vechii conducători
cinstiţi erau dezgustaţi şi au luat o atitudine nepăsătoare.
Greşită, aşa cum vedem noi lucrurile, dar totuşi o atitudine.
Preşedintele Uniunii şi Ligii se miră că membrii n-au apro
bat o dublare a cotizaţiei pentru menţinerea ziarului „America"
ca să continue să apară de două ori pe săptămînă. De ce oare
s-ar învoi un om cuminte, care mai ţine la neamul din care pur
cede, ca să plătească de două ori mai mult, pentru ca neamul
lui să continue a fi batjocorit, mînjit, cum nu s-a mai văzut vreo
dată la noi?
Dar hai să luăm chestiunea altcum. Cum se explică că,
Sn ciuda veniturilor garantate de la membri, în ciuda venitu
rilor de la reclame comerciale, în ciuda veniturilor de la re
clamele comerciale ale Calendarului anual şi din alte surse
raportate în ziarul „America", administraţia ziarului „Ameri
ca" a fost nevoită să „împrumute" zeci de mii de dolari de
la diferite fonduri ale Uniunii şi Ligii? Cîţi oameni au fost
angajaţi la administraţia şi redacţia ziarului şi pe ce plăţi?
Apoi vine chestia tipografiei. Cum, şi pe ce bază func
ţionează?
¥ ¥ ¥
Am indicat cîteva din chestiunile care se pun imediat oricărui
om care are la inimă o instituţie clădită şi susţinută de zeci
de ani de zile din munca şi sudoarea a mii de membri ai Uniunii
şi Ligii.
Oare nu se cuvine ca, In faţa raportului Departamentului
de asigurare, să se cerceteze toate fazele celor două instituţii
romîne americane?
Oare nu se cuvine ca ferestrele celor două instituţii să
fie larg deschise, ca să intre aerul curat, necontaminat de mi
rosul urît al legionarilor, care nu au interesul acestor instituţii
la inimă, decît pentru avantajele lor pătimaşe?
Nu se cuvine oare, considerînd mărimea restrînsă a gru
pului nostru naţional, aşa cum am arătat la începutul articolului
nostru, că a venit timpul ca să căutăm laolaltă mijloace con
crete care să ducă la întărirea grupului nostru naţional? Nu
prin risipirea forţelor abile şi cinstite, ci prin aducerea lor lao
laltă.
Un lucru este ştiut, examinatorii Departamentului de asi
gurare au făcut un bine nu numai membrilor din Uniune şi
Ligă, ci şi întregului nostru grup naţional. Ei au făcut ca oame
nii cinstiţi din societăţile Uniunii şi Ligii să se cugete. Ei au fă
cut ca membrii de rlnd, nemulţumiţi, să înceapă a pune între
bări, să ceară socoteală de la aceia care sînt la cîrmă. Nu în
sensul de a aduce pagubă organizaţiei, clădită de ei, ci cu
scopul de a se lepăda de boala canceroasă, ca să protejeze
organizaţia şi ziarul lor.
¥ ¥ ¥
Zarul nostru apelează la toţi oamenii cinstiţi, care simt pa
sionat pentru perpetuarea frumoaselor şi bogatelor tra
diţii strămoşeşti, să nu se descurajeze, ci să-şi ocupe locul lor
acolo unde trebuie, pentru a ajuta nu la pieirea acestor institu
ţii, ci Ia întărirea lor. însă numai pe calea buneicuviinţe, pe
calea progresului şi adevăratului fraternalism, numai pe baza
adevăratei culturi strămoşeşti, care să contribuie la populari
zarea culturii ambelor noastre popoare şi la cimentarea prie
teniei dintre poporul din care purcedem şi poporul din care
facem parte astăzi. N
Ştiri Scurte
din R. P. R.
Românul American
Geografia Universitara a R. P. Romine
Caracteristicile şi progresul
învăţămîntului nostru su
perior se exprimă prin cei
aproape 100.000 de studenţi,
prin laboratoarele, bibliote
cile şi sălile de curs moderne,
înzestrate cu cele mai noi a
parate şi tratate ştiinţifice,
prin căminele şi cantinele spa
ţioase, comode, prin numărul
mare de absolvenţi bine pre
gătiţi, în toate domeniile, prin
impresionantul număr de ca
dre didactice care lucrează
azi în universităţile şi facul
tăţile noastre.
Regimul nostru consacră
dezvoltării învăţămîntului su
perior o grijă la proporţiile şi
la dimensiunile marilor posi
bilităţi pe care socialismul le
a creat pentru dezvoltarea
ştiinţei şi culturii pusă în sluj
ba progresului şi a fericirii po
porului. Industria metalurgică
sau industria chimică, marile
cetăţi industriale ale ţării
Hunedoara, Reşiţa, Romanul,
Bucureştiul sau Galaţii, Bor
zeştii. Brazii sau Săvineştii
solicită mereu, în ritmul pro
priei lor dezvoltări, specialiş
ti cu o înaltă calificare. Con
strucţiile de termo şi hidro
centrale, înălţarea şi moderni
zarea tuturor oraşelor noastre
cer de asemenea noi şi noi in
gineri constructori la care te
meinicia pregătirii ştiinţifice
să se îmbine cu fantezia şi
gustul pentru frumos.
In toată ţara ogoarele s-au
unit pentru totdeauna spre a
fi mai bine lucrate, cu ajuto
rul maşinilor şi al ştiinţei.
Agricultura noastră socialistă
în plină dezvoltare are nevoie
de mii şi mii de specialişti,
oameni stăpîniţi de pasiunea
nobilă de a spori belşugul de
pline al celor ce muncesc.
Să mai vorbim oare de gri
ja pentru sănătatea poporului
şi de marele număr de tineri
medici care, în fiecare vară,
iau drumul satelor sa lucreze
în dispensare şi spitale noi,
acolo unde în trecutul de tris
tă amintire singura autoritate
medicală era baba doftoroaia,
ulcica în care descînta?
Să mai amintim de trecerea
învăţămîntului elementar ob
ligatoriu de la 7 la 8 clase şi
trecerea treptată a învăţămîn
tului de cultură generală de
la II la 12 clase, fapte de în
semnătate istorică în dezvol
tarea culturii şi care, de ase
menea, cere mii şi mii de pro
fesori? In ritm viguros, ştiin
ţific planificat, învăţămîntul
nostru superior se dezvoltă an
de an. Hotârîrile Congresului
al 111-lea al P.M.R. (Partidu
lui Muncitoresc Romîn
R. A.) i-au trasat sarcini mă
reţe de a forma viitorii spe
cialişti ai economiei şi cultu
rii, oameni temeinic pregătiţi
profesional, cu înalte însuşiri
moral-politice.
De aici rezultă nevoia de a
dezvolta institute de învâţă
mînt superior în I 3 oraşe ale
In poză vedem o mii a bibliotecii Institutului politehnic din
lasi. R. p. Român»,
* *• , '
** y > ~
SHErJIOT* «SIBP % ja flL**j* .?■ w
’Of»*' ' tMS&F
‘ ' * * HAMt/m “ < r., < ţînK ( Ittvn ‘ ţî ’jaAvv. ;/aLw f ' J
JBŞm 9 FW- ' ijuIELl ’ ”, •
Vedere Generală din laşi In print plan vedem Universitatea „Alexandru lon Cuza”, de care se
ocupă autorul articolului „Geografia universitară a K. P. Routine”.
ţării. „Cine îşi închipuia, mă
întreba emoţionat mai zilele
trecute, un coleg din Bacău,
că oraşul nostru, mai demult
un tîrguşor uitat de lume, ora
şul glodurilor, al ploilor şi al
tristelor toamne băcăoane, va
avea un institut de învăţămînt
superior? “ Aceste noi şi noi
iniţiative, noi şi noi- ctitorii
culturale sînt rezultatul firesc,
imperios şi logic al socialismu
lui.
* * *
Condiţiile de viaţă ale stu
denţilor se dezvoltă con
tinuu. Aproape 63 la sută din
totalul studenţilor locuiesc în
cămine şi iau masa la canti
ne. Complexele cămine-can
tine din Bucureşti şi Cluj, din
laşi, din Timişoara, din Cra
iova şi din Braşov ilustrează
cum nu se poate mai convin
gător grija deosebită pe care
o poarta partidul şi statul nos
tru studenţimii.
Si n-am trăit clipe mai re
confortante, mai tonice, ca
atunci cind, de pe* terasa ma
rei cantine a complexului stu
denţesc din Cluj. am privit,
astă toamnă, peisajul multi
color al Someşului şi coşu
rile dominante ale fabricilor,
şi am discutat cu tinerii mei
prieteni studenţi despre noile
cursuri, despre cărţile de spe
cialitate apărute în timpul ve
rii, despre noile aparate so
site în laborator, despre dra
gostea lor pentru specialita
tea în care se pregătesc, des
pre pasiunea lor pentru şti
inţă şi pentru creaţie.
Am urcat cu studenţii din
laşi într-un balcon de la eta
jul IV al complexului de că
mine Copou. Unul îmi des
cifra in ansamblul arhitecto
nic al vechiului şi noului laşi
clădirea impunătoare a Uni
versităţii „Al. 1. Cuza": „Ui
te, lîngă fereastra a treia a bi
bliotecii îmi place să învăţ.
Cînd obosesc, mi-arunc ochii
asupra laşului istoric şi a la
şului socialist şi parcă aş sor
bi apă din izvorul de basm al
izvodirii de noi puteri". In
adevăr, ce minunat se văd de
pe Copou şi Golia şi Cetâţuia
Cifre şi Fapte
• In regimul burghezo-moşieresc, cind învăţămîntul
superior era rupt de viaţă şi de nevoile poporului, exista
o repartizare total necorespunzătoare a studenţilor pe
specialităţi, fără a se avea in vedere interesele economiei
şi culturii. Din totalul studenţilor existenţi în autul 1938,
numai 9,2 la sută se pregăteau in invăţămintul tehnic, 3,9
la sută in invăţămintul agricol, 14,5 la sută în fatcultăţile
de litera, în timp ce 28,8 la sută erau înscrişi la facultăţile
de drept.
In anii regimului nostru, în repartizarea pe speciali
tăţi a studenţilor s-a petrecut o schimbare substanţială,
potrivit cu nevoile reale ale economiei şi culturii ţăni noas
tre. Astăzi, 34,6 la sută dintre studenţi sînt înscrişi la în
vâţămintul superior politehnic şi tehnic, 36,4 la sută în
învăţămîntul universitar şi pedagogic, 9,4 la sută în invă
ţâminttil agricol şi silvic, 6,4 la sută in invăţămintul eco
nomic, 1,5 la sută in invăţămintul juridic, 9,9 la sută în
invăţămintul medico-farmaceutic, 1,8 la sută in învăţă
mintal artistic.
• In anul universitar 1938-1939 au funcţionat în
invăţămintul superior doar 2.194 de cadre didactice.
Numărul lor a crescut în anii regimului nostru de aproape
5 ori. In anul universitar 1962-1963 funcţionează în în
văţămintul superior 10.753 de cadre didactice.
• In anul universitar 1961-1962 au funcţionat în
facultăţi şi universităţi 278 de biblioteci înzestrate cu
3.803.000 volume. Numărul bibliotecilor din institutele
de invăţmint superior este in continuă creştere.
• Numărul laboratoarelor institutelor de învăţămint
superior a crescut de la 100, cite erau in anul 1938, şi de
la 150 cile erau in 1948, la 1.210 (la începutul anului
universitar 1962 1963). Pentru înzestrarea acestor labora
toare co utilaje şi aparatura modernă, precum şi pentru
dezvoltarea muncii de cercetare ştiinţifică din institutele
de învăţămint superior, statul nostru a alocat numai în
anul 1962 peste 33 milioane lei.
• A crescut considerabil numărul studenţilor cc pri
nţese fără plată bilete pentru odihnă şi tratament în cele
mai frumoase staţiuni balneo climaterice, la munte şi la
mare. De la 6.400 in anul universitar 1951-1952, la 19.-
OOC m 1961-1962.
In ultimii doi ani, din fondurile puse la dispoziţie
Asociaţiilor studenţilor aproape 35.000 de studenţi şi-au
petrecut vacanţa în tabere. Numai în această vacanţă
de iarnă, peste 5.000 de studenţi au petrecut 10 zile în
cele mai frumoase staţiuni de munte.
Marele om de ştiinţă ameri
can Van Allen a admis că a
fost greşit in concluziile prece
dente privitoare la efectul ex
ploziilor nucleare americane la
mare altitudine. La început,
contrar părerilor concludente
ale oamenilor de ştiinţă din al
te ţâri, profesorul Van Allen,
ca şi oficialii guvernului de la
Capii** pentru eneţţie atomi
noile blocuri turn din Piaţa
Unirii.
Am vizitat de mai multe
ori complexul microora
şul studenţesc de la Gro
zăveşti, cum i-a spus un gaze-
noile blocuri turn din Piaţa
Unirii.
Am vizitat de mai multe
ori complexul microora
şul studenţesc de la Gro
zăveşti, cum i-a spus un gaze-
CARTE
că, a susţinut că exploziile nu
cleare la mare altitudine nu au
efecte dăunătoare asupra cen
turii Van Allen. Acum prof.
Van Allen recunoaşte că fluxul
electronic foarte puternic poa
te să afecteze această centură
pentru o perioadă îndelungată.
Tocmai de asta s-au opus sa
vanţii din alte ţări experienţe
lor nucleare americane în apa
ţiul cp#r*ic,
Simbătă 6 aprilie 1963
de Dumitru Almaş
tar astă toamna, cînd a intrat
în funcţiune, şi am remarcat
dragostea şi elanul cu care
învăţau majoritatea studenţi
lor. ~Priviţi, mi-a spus unul
dintre ei, camere pentru doi
studenţi lumină fluorescen
tă, băi rnodene, cantine ase
menea marilor restaurante
elegante de pe litoral. Trebuie
să dovedim că meritam aceste
condiţii, invaţînd cit mai bi
nc“. Da, trebuie să merităm
prin munca şi învăţătura plina
de pasiune aceste condiţii ce
ne-au fost create. Să dovedim
că merităm laboratoarele şi
bibliotecile, căminele şi can
tinele, sălile de curs şi multi
plele posibilităţi de însuşire
a ştiinţei şi a culturii, grija ca
drelor didactice, numeroase
şi cu o solidă calificare în spe
cialitate. Să merităm vacan
ţele la Sinaia, la Predeal, la
Sovata, la Eforie sau la Cos
tineşti, unde anual pleacă,
gratuit, zeci de mii de tineri
studenţi sâ se bucure de aer,
de viaţă, de fericire. Să me
rităm faptul că la finele anu
lui V, după examenul de stat,
fiecare tînăr, absolut fiecare
tînăr diplomat de stat îşi pri
meşte repartiţia lui la locul
procesului de muncă. Si nu
mai cine a trăit vremea bur
gheziei şi disperarea şomaju
lui poate înţelege ce lucru ex
traordinar este această intra
re sigură in cîmpul muncii.
Si trebuie să spun că, aflîn
du-mă aproape zi de zi în fa
cultate, mi-am format profun
da convingere că majoritatea
covîrşitoare a studenţilor sînt
oameni cu dragoste faţă de
muncă, conştienţi de răspun
derile lor viitoare, tineri opti
mişti, entuziaşti.
* * •
Acum o lună, facultatea la
care lucrez a primit vizita
unui profesor universitar ja
ponez. Văzuse mai multe ţări
din Europa. La noi lua întîia
oară contact cu o ţară socia
listă. Ne-a tot întrebat despre
multe. S-a mirat grozav cînd
s aflat că. în acest an şcolar,
am primit în instituţiile de în
văţămînt superior peste 27.-
000 de studenţi în anul I,
adică mai mult decît toţi stu
denţii pe care îi avea Romî
nia în 1938. Dar mai ales, cu
o întrebare a stăruit profeso
rul din Tokio:
Si dacă aveţi aşa de mul
ţi studenţi, unde plasaţi ab
solvenţii?
In producţie.
Toţi?
-Toţi I am răspuns noi.
Profesorul japonez s-a mi
rat.
Chiar pe toţi?
Absolut pe toţi, am zîm
bit noi. Si nici nu putem com
pleta anual toate locurile li
bere care se creează mereu
prin dezvoltarea economiei
şi culturii.
Dar cum se explică as
ta? a întrebat încă mai nedu
merit colegul japonez.
Răspunsul a fost scurt:
Acesta este socialismul I
(Din ..Scînteia Tineretului")
Frate depărtat de glie,
Frate «muls de vijelie,
Fiu de mamă care plinge,
Tot o lege, tot un singe,
Tot un dor şi tot o casă,
Pribegia ta o lasă!
Că din imima de mamă
Firul vieţii se destramă
De nu vii să-l prinzi, loane,
Cu beteală de icoane.
Scrie, inimă de fiu,
Carte mamii: „Mamă, viu,
Că una mi-i bucuria:
Să mă-ntorc în Romînia! 44
RADU BUDISTEANU
Din cauza acestor explozii,
după cum recunoaşte cu întîr
ziere prof. Van Allen, oamenii
de ştiinţă nu vor putea cerce
ta mulţi ani de acum înainte
natura relaţiilor centurii de ra
diaţii din jurul Pămîntului şi a
particulelor ei cu activitatea
solară, iar o analiză a structu
rii interne a acestei zone a de
venit cu nepuţioţăt

xml | txt