Newspaper Page Text
MIAMI, Florida. Uraga nul Flora a cauzat pagube e 'norme Cubei. Două din provin ciile cele mai bogate Orien te şi Camaguey au fost de vastate. Din aceste regiuni au fost evacuate cel puţin 40.000 de persoane. Peste o mie de persoane şi-au pierdut viaţa, poate şi mai multe. Guvernul a fost nevoit să impună raţii speciale pentru carne, cafea, făină. S-au depe şat de urgenţă provizii de orez, lapte şi peşte regiunilor devas tate de uraganul Flora. Serviciul sănătăţii publice al Cubei a luat măsuri imediate pentru prevenirea izbucnirii de epidenii. Armata a intervenit imediat ca să restabilească co municaţiile între regiunile de vastate şi restul ţării. Soldaţii au dăruit partea lor de raţii (porţii) de orez de 4 zile victi melor uraganului. Muncitorii de fabrică, de la cooperative şi fermierii, func ţionarii publici şi conducătorii sindicatelor au luat asupra lor răspunderea de a-şi intensifica munca pentru sporirea produc ţiei. Toţi au dăruit o zi de mun că victimelor uraganului. Toate agenţiile de presă, cit şi agenţia de presă a Cubei, au raportat că recolta de zahăr şi de cafea au suferit pagube teri bile. De asemenea au suferit pagube serioase recolta de o rez, banana şi de alte produse agricole alimentare. Regiunile devastate, fiind centrul anima lelor, se poate aprecia şi pier derile colosale suferite şi în această privinţă. The Rumanian American, Detroit 11, Mich., October 19, 1963 DR. LUDWIG ERHARD Fostul ministru al Economiei din R. F. Germana a fost ales cancelor ai Germaniei Occiden tale, în locul cancelarului Kon rad Adenauer, „vulpea batrîna*', care a demisionat. Erhard este mai flexibil decît Adenauer, dar Si el este campionul revizionis mului si al expansiunii germane. De fapt, a si anunţat că va ur ma aceeaşi politică ca Adenauer, însă cu alte metode. £"•' K j M • Tţ>»». Mf* -Sîi \&K«k **— t jjf%.< v^>N tMk *ţ •» * JLi I J!* * *•*« Vy * *Jjfe# in ’ ij-jA jAjjß^lMj NEW YORK. Cu cît Ni xon îşi deschide gura mai mult, cu atît mai mult îşi dă arama pe faţă. Nu-i convine ~bărbatul ui de stat", încă ~senior", (aşa vrea să fie considerat), pentru că guvernul a vîndut U niunii Sovietice grîu în valoare de 250 de milioane de dolari. Argumentele lui nu preţuiesc nici măcar o ceapă degerată, după cum veţi vedea. Primul argument ce l-a dat pe calea presei este că ~dolarii contribuabilor americani sub venţionează comunismul". Se vede că are urechi şi n-aude. De minte, nici vorbă. Această tranzacţie este de fapt în pro fitul Unchiului Sam, căci printr o singură tranzacţie a intrat în (Vezi înţelepciunea etc., pag. 4-a) Dr. Linus Pauling, Laureat al Premiului Nobel Pentru Pace EK ! * Jisfiffir' '’^vfţjL L jMjßt Z^jjm jjpl jl i> : * £L DR. LINUS PAULINO 21 Octombrie E Ultima Zi Cînd Se Mai Primesc Reclame şi Felicitări Pentru Calendarul Jubiliar al Ziarului \n\n Tranzacţia de Grîu cu URSS E în Binele Nostru WASHINGTON. Preşe dintele Kennedy a anunţat la conferinţa de presă din săptă mina trecută că a aprobat vîn zare de grîu Uniunii Sovietice în valoare de 250 milioane de dolari, în numerar (cash) şi pe credit pe un termen scurt. Griul va fi vîndut pe căi comerciale private la preţul e xistent pe piaţa mondială. Se ştie că recolta din Uniunea So vietică a fost foarte mică din cauza secetei, şi din alte cauze naturale. Preşedintele a indicat că U niunea Sovietică este interesată să cumpere alte produse agri cole. Cehoslovacia, Bulgaria şi Ungaria sînt şi ele interesate să cumpere grîu în valoare totală de 60 de milioane de dolari, din cauza lipsei cauzată de se cetă şi alte cauze naturale. Tranzacţia comercială cu U niunea Sovietică, a spus preşe dintele, va beneficia alte sec toare ale economiei americane afară de fermieri. Ele includ pe aceia care sînt angajaţi in transport şi în întregul complex agricol şi al alimentaţiei. Tran zacţia va reduce şi balanţa de plăţi prin valoarea griului vîn dut şi prin alte produse agri cole vîndute, inclusiv făina de grîu. Preşedintele a criticat pe a ceia care se opun acestei tran zacţii, arătînd căr-i de fapt în «interesul ţării noastre. ~E o prostie ca noi să nu vindem Uniunii Sovietice a spus pre şedintele cînd alte ţări fac astfel de tranzacţii**. Preşedintele a amintit că re ducerea surplusului de provi zii din grînarul ţării, cea mai mare durere de cap a ţării, va economisi contribuabilor 200 milioane de dolari din costul menţinerii surplusului de grîu, al transportului şi alte cheltuie li, reducînd astfel bugetul a gricol. Uniunea Sovietică este inte resată să cumpere circa 150 de milioane de baniţe de grîu sau 4 milioane tone. Intre 2 milioane şi jumătate pînă la 3 milioane tone merg la U.R.S.S. şi restul la alte ţări socialiste. Prin această tranzacţie, sur plusul de grîu va fi redus cu o cincime. Efectul Uraganului Flora în Cuba Peste 1,000 Persoane Omorîte si Pagube Neînchipuit de Mari Romanul American Our 50 Y«*r; No. 40 Segregaţie Rasială la Proiectele Federale, Arată Comisia Federală Raportul bianual al Comi siei Statelor Unite pentru drep turile civile, caTe ar fi trebuit să fie făcută permanentă de Congresul ţării, nu poate fi pe placul Administraţiei Kennedy. Datorită lipsei de permanen tizarea comisiei, un număr de funcţionari au demisionat, iar directorul comisiei, Bern Bern hard, un administrator de o competenţă excepţională, a a nunţat că şi el va demisiona în curînd. Printre cele scoase la iveală în raportul Comisiei Statelor Unite pentru drepturi civile, menţionăm următoarele: * Departamentul sănătăţii publice, învăţămîntului şi ocro tirii sociale, de sub direcţia mi nistrului Celebrezze, fostul pri mar al oraşului Cleveland, con Din 20.000 Studenţi ai Programului Federal, Numai 4,3% Sînt de Culoare Programele guvernului fede ral de antrenare de cadre ca lificate ale muncii sînt pătrunse de segregaţie. De pildă. Depar tamentul sănătăţii publice, al învăţămîntului şi ocrotirii so ciale este responsabil pentru pregătirea de tehnicieni, sub le gea Învăţămîntului de apărare naţională. Din cei 20.000 de studenţi în statele sudice, nu mai 4,3% sînt negTi. In statele sudice, programul federal func ţionează în cele 142 şcoli albe, în 14 şcoli pentru negri şi în 3 şcoli integrate. Cu toate eforturile Departa mentului Muncii, situaţia nu es te mai bună în cadrul progra melor care operează sub preve derile legilor Area Redevelop ment Act şi Manpower Deve lopment and Training Aci. Raportul spune că „nu există nici un singur student sau uce In provinciile Oriente şi Ca maguey, regiunile devastate mai mult, se găsesc cele mai mari fabrici şi rafinării de za hăr, cit şi minele de cupru, nickel şi cobalt. Toate acestea au suferit pierderi teribile. In faţa acestui dezastru na ţional s-ar cuveni ca guvernul din Washington să abandoneze poziţia sa anticubană, mai în tîi de toate blocada impusă contra poporului cuban. Unii comentatori dau impresia că-s tare bucuroşi că uraganul Flo ra a cauzat Cubei o calamitate naţională. Dar poporul ameri can, departe de a fi bucuros, ar fi gata să vină în ajutorul po porului cuban. N-ar strica da că cetăţenii şi-ar spune cuvîn tul, să-i ceară preşedintelui să acţioneze în spiritul uman şi umanitar, caracteristic poporu lui american. In loc să cheltuiască 1 mi lion şi jumătate de dolari pe zi, pentru a menţine guvernul terorist din Vietnamul de Sud, ar putea ridica blocada con tra Cubei şi să trimită ajutoare din surplusul de alimente popo rului cuban, deja plătit de con tribuabilii ţării. In Ziarul Nostru.. veţi râsl ştiri. Informaţii şl comentarii în slova noastră ro tnînessci pe eare nn le veţi găsi în alt star. De aceea, pentru binele dv. personal, abonaţi-vă la el. tinuă să aloce fonduri statelor sudice pentru construcţie şi re novare de spitale, care nu ad mit bolnavi de culoare. De la 1946 şi pînă azi, Ser viciul sănătăţii publice a procu rat 32 milioane de dolari spita lelor din statele sudice, care servesc în exclusivitate pe albi şi ceva peste 4 milioane de do lari spitalelor rezervate pentru negri. Programul federal de asis tenţă spitalelor este bazat pe legea Hill-Burton care recu noaşte principiul de ~facilităţi egale, dar separate**. La critica comisiei. Serviciul sănătăţii publice a răspuns ca ~autoritat ea ce o are de a dispensa fon duri pentru administrarea spi talelor include autoritatea de a segrega pe bolnavi pe baze rasiale**. nic negru, dacă vreţi sub programul Area Redevelop ment Act in statele Alabama, Florida, Carolina de Sud, Ten nessee şi Virginia, unde şoma jul printre negri variază între (Cont. în pag. 4-a) kJ Fratele John Podgorean Povesteşte Cititorilor Despre Vizita Plăcută Făcută în Patria Natală Cînd şti că un prieten şi-a vizitat patria natală pentru a doua oară intr-un interval de 6 ani, eşti curios să afli de la dînsul impresiile căpătate. Te interesează să afli dacă a con statat vreo deosebire între im presiile de la prima călătorie şi cele culese în a doua vizită. De aceea, îndată ce am aflat că fratele John Podgorean s-a reîntors din cea de-a doua vi zită făcută Republicii Populare Romîne, unde are rudenii, du pă cum are şi soţia d-sale, sora Ana Podgorean, am făcut o întilnire cu d-lui. La prima vedere ne-am dat seama că fratele Podgorean a avut o vizită plăcută, căci faţa era mai plină decum a fost şi bronzată de soarele binefăcă tor al sezonului de vară din pa tria natală. După o călătorie de aproape o zi şi o noapte cu avionul, ne povesteşte fratele Podgorean, după ce am aterizat la Bruxel les, Koln şi Budapesta, am a juns în ziua de 5 august în pa tria natală, în Capitala ei. Bu cureşti. „Am rămas uimit de realiză rile care s-au făcut de cînd am fost ultima dată în 1957, ne spune dînsul. Atunci s-au mai Vocea Avangărzii Democrate Romîne Americane In poză vedem Barajul Vaiont (Vajont) din Italia, al treilea din lume în înălţime (835 pi cioare). Din cauza ploilor to renţiale si din cauza construc ţiei defective, parte din barajul italian s-a prăbuşit de la o în ălţime de 300 picioare, cauzînd moarte la aproape 4.000 per soane si nimicind cu totul un număr de oraşe si sate din re giunea Paviei. Fratele Domnariu Se Alătură Celorlalţi Prieteni ai Ziarului: Promite Un Dar de 250 de Dolari Citind articolele apărute pînă acum în ziarul nostru, cu pri vire la aniversarea de 50 de ani ,şi felul cum ar trebui cinstit ziarul nostru ~ Românul Ameri can”, şi eu mă alătur la mem brii din Uniune şi Ligă şi la cei lalţi bărbaţi şi femei progresiş ti care au sprijinit ziarul, căci numai aşa cu ajutorul nostru a putut să apară 50 de ani. ~Românul American ', ca şi alte ziare progresiste, nu are reclame în cursul anului de la care să-i vină venituri pentru susţinere, de aceea a trebuit şi trebuie să-l sprijinim, şi mai cu seamă să-l cinstim acum la ani versarea de 50 de ani, pentru că noi care l-am citit şi spri jinit ştim că ziarul şi-a făcut datoria faţă de poporul de rînd, de poporul muncitor. putut vedea urmele celui de-al doilea război mondial, distru geri pînă-n temelii. Intr-un răsptimp de 6 ani, continuă fratele Podgorean, po porul, condus de guvernul muncitorilor şi ţăranilor, a fă cut uriaşi paşi de reconstrucţie a ţării. După o şedere dc trei zile la Bucureşti, în care timp ne spu ne fratele Podgorean că a ad mirat noile blocuri de locuinţe pînă la 10-15 etaje care s-au ridicat în centrul Capitalei, a plecat la ţară la rudenii, în par tea Aradului, unde s-a născut şi a copilărit. Preş. Academiei R.P.R. la Festivităţile Centenarului Academiei de Ştiinţe a SUA BUCUREŞTI. Acad. Ilie Murgulescu, preşedintele Aca demiei R. P. Romîne, a plecat spre Statele Unite, pentru a participa la festivităţile prilejui te de centenarul Academiei na ţionale de ştiinţe din S.U.A., care vor avea loc la Washing ton între 21 şi 24 octombrie. ( Agerpres) AUSTRIA C Brenner Bol» ono, 10ll6M*0)lf{ V 1 VAIONT DAM \ MM.. v.nma ITALY \ ~Românul American" este singurul ziar din grupul nostru naţional pe aceste plaiuri care şi-a făcut datoria faţă de mun citori, ori de cîte ori a fost vreo chestiune economică sau civică în dezbatere. Ziarul a stat de partea poporului, l-a povăţuit şi i-a arătat calea co rectă ce trebuie s-o urmeze. De aceea, eu apelez la toţi să fa cem tot ce putem să-l spriji nim. Cu ocazia aniversării de 50 de ani, eu promit suma de 5 dolari de fiecare an al ziarului, adică suma de $250, pe lîngă 2 pagini speciale în Calendarul Jubiliar, pentru care am achi tat deja suma de $lOO. IO AN DOMNARIU, Detroit, Michigan Luînd avionul din Bucureşti, a sosit Ia Arad la orele 12 şi 10 minute. La aeroportul din Arad, ne spune, a fost întîmpi nat de doi nepoţi, care Lau condus la casa dînşilor. In drum de la aeroport înspre lo cuinţa rudeniilor, ~mi-arn dat seama de realizările şi frumuse ţile din patria natală. Am vă zut blocuri mari şi spaţioase, magazine de îmbrăcăminte, de alimente, parcuri frumoase şi alee de o curăţenie exemplară. Toate acestea, continuă frate le Podgorean, dau oraşului A rad un aspect cu totul deose bit de ce a arătat sub vechiul regim burghezo-moşieresc“. Ajuns acasă la nepoţii mei, ne spune, mi-am data seama că şi acolo se simt binefacerile regimului muncitorilor. In casa lor am fost omenit cu mincări gustoase, cu vinuri bune şi cu vestita ţuică de prune romi nească de care n-am putut să mă despărţesc. După discuţii lungi care au durat pînă noaptea tîrziu, con tinuă fratele Podgorean, ne-am uitat la televizor, unde au fost prezentate jocurile populare ro mîneşti. Mi-a fost mai mare (Cont. în pag. 4-a) tl Ce-I Doare pe Domnul Nixon ... Rolul Sinistru al Unor Monopoluri Americane în America Latină, Scos la Iveală de Sen. Morse WASHINGTON. Cu ani in urmă, sub regimul monar hiei de Hohenzollern şi al par tidelor aşa-zise „istorice" bur ghezo-moşiereşti, monopoluri le străine, mai ales acelea din industria petrolului, deţineau puterea de a răsturna guver nele din Romînia. Astăzi, în America Latină se întîmplă la fel. Junta militară din Republi ca Dominicană, de pildă, a reu şit să lăstoarnă guvernul civil al preşedintelui Juan Bosch, cu ajutorul agenţilor unui mono pol petrolifer american. Drew Pearson, în „Detroit Free Press" din 8 octombrie şcoate în evidenţă următoarele fapte: In cursul unei audieri secre te, condusă de Comitetul Sena tului pentru afacerile externe, senatorul Wayne Morse, mem OSLO, Norvegia. Dr. Li nus Pauling, distinsul om de ştiinţă american, laureat al pre miului Nobel pentru chimie, a fost cinstit pentru a doua oară. însă de data aceasta cu premiul Nobel pentru pace pe anul 1962. Comitetul şi-a luat timp, pînă ce a ajuns la această deci zie merituoasă. Cititorii ziarului nostru au cunoştinţă despre activităţile duse de dr. Pauling împotriva experienţelor nucleare. De fapt, savantul american a fost prin tre cei dintîi care au scos la iveală primejdia ce există, atît pentru generaţia prezentă, cît şi pentru generaţiile viitoare, din cauza experienţelor cu ar me nucleare. Dr. Pauling a fost atacat in mod vicios şi calomniat de di ferite cercuri reacţionare. Ba a fost şi somat în mod neru şinos de Comitetul Congresului pentru activităţi aşa-zise anti americane. Vedeţi dv., dr. Pauling a ştiut, ca unul din cei mai de seamă oameni de ştiin ţă ai lumii, efectul acestor ex perienţe şi a refuzat să fie amu ţit sau intimidat. Comitetul din Oslo pentru premiul Nobel pentru pace a anunţat de asemenea că a îm părţit premiul Nobel pentfu pa ce pe anul 1963 între Comite tul Crucii roşie internaţională şi Liga Crucii roşie. Dr. Pauling, care conduce cercetări ştiinţifice la Califor nia Institute of Technology, a făcut următoarea declaraţie, cînd a fost contactat de presa internaţională: „Cred că premiul ce mi s-a conferit trebuie să fie interpre tat a include pe colegii mei de ştiinţă, care au muncit intens Exemplarul 15 Cents In Aproape 10 Luni, Deputaţii Tării N-au Votat 0 Singură Lege în Interesul Oamenilor Muncii Camera Reprezentanţilor a găsit timp să voteze o rezoluţie prin care îi interzice preşedintelui să întreprindă, laolaltă cu Uniunea Sovietică, proiectul zborului la Lună, fără aproba rea prealabilă a Congresului. A fost o palmă la adresa preşe dintelui, dacă ne amintim că de pe tribuna Adunării Generale a 0.N.U., în 20 septembrie, dl. Kennedy a indicat că Statele Unite ar dori o astfel de cooperare. Afară de faptul că nici jumătate din membrii Camerii Reprezentanţilor n-au fost prezenţi şi numai 125 de deputaţi au aprobat rezoluţia, au dat dovadă şi de ignoranţă. Au dat dovadă de ignoranţă constituţională, deoarece în afaceri ex terne, răspunderea este numai a preşedintelui şi Senatului. Du pă ce li s-a atras atenţia de acest fapt elementar, au modificat rezoluţia, ca să citească ~fără conssimţămintul Senatului". Dacă examinăm ce au făcut deputaţii şi senatorii în se siunea prezentă, care-i deja în a 10-a lună, ne dăm seama că au risipit sute de milioane de dolari din banii contribuabilor fără să fi trecut o singură lege privitoare la programul social cerut de masele largi ale ţării. a * * Sistemul parlamentar în vigoare favorizează o coaliţie intre legislatorii rasişti din statele sudice şi republicanii ultra reacţionari din restul ţării, care funcţionează pentru a ţine proiectele de legi sociale şi economice închise în saltarul şefi lor diverselor comitete ale Congresului. Pînă acum, de pildă, nu a fost votat proiectul de drepturi civile, nici proiectul ce pri veşte reforma programului de taxe, nici proiectele de legi care afectează sănătatea publică, însăţămîntul, asistenţă publică şi alte proiecte privitoare la bunăstare a poporului. Toate cele menţionate fac parte din probleme critice care ar cere o atenţie urgentă şi serioasă. Dacă considerăm proble (Vezi O Singură Lege etc., pag. 2-a) bru în Comitetul de mai sus şi democrat din Oregon, a acu zat firma Texaco de a fi con spirat cu junta militară prin mij locirea agentului Duane D. Lu ther, reprezentantul firmei Te xaco în Republica Dominicană, înlăturarea preşedintelui Juan Bosch. Senatorul Morse, scrie Pear son, a cerut ca ambasadorul Statelor Unite în Republica Do minicană, John B. Martin, şi se cretarul de stat adjunct Ed Martin să fie somaţi de Comi tetul Senatului pentru afacerile externe să răspundă asupra a cestei chestiuni şi asupra altora privitoare la „revoluţia" domi nicană şi la revoltele militare crescînde din America Latină. Luther, fost funcţionar al fostei agenţii americane „Offi ce of Strategic Services", a pentru acest scop (pentru înce tarea experienţelor nucleare- R. A.). Sînt recunoscător Co mitetului pentru a fi făcut a nunţul tocmai astăzi în 10 oc tombrie, ziua cînd Tratatul de interzicere a experienţelor cu arme nucleare a intrat în vi goare. Eu sînt convins, a spus dr. Pauling, că istoria va conside ra semnarea tratatului ca cea mai de seamă acţiune luată vreodată de naţiuni. Cititorii îşi amintesc de miş carea organizată de dr. Paul ing printre oamenii de ştiinţă, obţinînd I 1.000 de iscălituri de la oamenii de ştiinţă din lumea întreagă, pe care le-a prezentat la Organizaţia Naţiunilor Uni te. sprijinit oponentul politic al preşedintelui Bosch, Viriavo Fiallo. Senatorul Morse a întrebat dacă-i adevărat că reprezen tantul firmei Texaco a contri buit 2.500 dolari la campania electorală a lui Fiallo şi apoi a conspirat ca Bosch să fie în lăturat de la postul de preşe dinte, cînd candidatul compa niei Texaco a fost înfrînt. Ambasadorul Martin a scos la iveală că Luther a demon strat opoziţie deschisă faţă de politica guvernului american în Republica Dominicană şi osti litate considerabilă. Senatorul republican, reac ţionarul antisindical Karl Mundt, luînd partea companiei şi agenţilor ei, a spus că ~amer icanii au tot dreptul să critice oriunde în lume". La această observaţie, senatorul Morse a spus că el nu se referă la criti că, ci vrea să ştie dacă agentul companiei a conspirat cu mili tarii dominicani, ca să răstoar nă regimul constituţional. ~Eu vreau ca Departamentul de Stat să ne procure o listă cu toate decretele date de preşedintele Bosch, la care compania de pe trol s-a opus", a spus senatorul Morse. Recepţia de la Misiunea O.N.U. a R. P. Romîne de Maurice Luftig NEW YORK. In seara zi lei de 8 octombrie, dl. Corne liu Mănescu, ministrul afaceri lor externe şi şeful delegaţiei R. P. Romîne la cea de-a 18-a sesiune a Adunării Generale a 0.N.U., a oferit o recepţie în saloanele misiunii permanente a R. P. Romîne la O.N.U. Printre personalităţile diplo matice, care au luat parte la recepţie, reţinem pe Carlos So sa Rodriguez, preşedintele ce lei de-a 18-a sesiuni a Adună rii Generale a 0.N.U., pe mi niştrii de externe’ Vaclav David (Cehoslovacia), I. Başev (Bul garia), K. V. Kiseliov (R.S.S. Bielorusă), L. F*. Palamarciuk (R. S. Ucraineană), M. Dug hersuren (R. P. Mongolă), B. Shtylla (Albania), H. Sam bath (Cambodgia), Ph. I akla (Liban), K. H. Chebib (Irak) şi Golda Melr (Izracl). Au participat de asemenea (Cont. In pag. 4-a)