Newspaper Page Text
Our 50th Year; No. 42 The Rumanian American, Detroit 11, Mich., November 2, 1963 \n\n In Ziarul Nostru .. veţi găsi ştiri, Informaţii şi comentarii în slova noastră ro mînească pe care nu le veţi găsi în alt clar. De aceea, pentru binele dv. personal, abonaţl-vă la el. Unii Se întreabă: Ce S-o Fi Intîmplat cu Redactorul Lucaci? Am citit o dată şi am recitit de cîteva ori un aviz apărut în foaia ~America" din 24 oc tombrie, nefiind sigur dacă în tr-adevăr era aşternut în pagi na primă a organului oficial al Uniunii şi Ligii cele văzute de ochii noştri. Avizul era încă is călit de „PETRU LUCACI, Redactor şi Administrator". linii membri din U. & L. au si întrebat: ce s-o fi întîmplat cu Lucaci? Citind textul avizului, care este mai mult un fel de amenin ţare, ne-am întrebat dacă au torul avizului este teafăr sau îi lipseşte o doagă la cap. Despre ce este vorba? Cititorii ziarului nostru îşi a mintesc că în numărul trecut, ocupîndu-ne de cele scrise de scribul Novac în „America", ne-am referit şi la un interviu ce l-a avut gazetarul Theodore Andrica de la ziarul „Cleve land Press" cu dl. Theodore Miclău, care s-a reîntors de cu rînd dintr-o vizită în Romînia. Pesemne că Lucaci şi-a dat seama că dl. Miclău, fiind unul din fruntaşii Uniunii şi Ligii, i-a stricat toată afacerea, pentru că i-a spus d-lui Andrica ce a vă zut în Romînia, fără să pone grească pe fraţii noştri de din colo. Si, crima crimelor, dl. Mi clău a informat publicul ame rican şi romîn american and i n Cleveland, pe calea ziarului „Cleveland Press”, că conducă torul prim al poporului romîn, Gheorghe Gheorghiu-Dej, este iubit de poporul romîn. In plus, dl. Miclău a raportat că popo rul romîn o duce destul de bi ne, ceea ce l-a înfuriat pe dl. Lucaci. Citind cele apărute în ziarul american din Cleveland, încă sub semnătura d-lui Andrica, redactorul Lucaci a sărit în sus, „a văzut stele", cum spune americanul. A văzut deodată că prin interviul d-lui Andrica, balonul lui de minciuni şi al lui Novac s-a spart. Ascultaţi, totuşi, ce a putut scrie Lucaci: „Pătrunşi de sentimentul de datorie pe care-1 avem faţă de cetitorii noştri şi respect pentru adevăr" (nu rideţi, aşa scrie Lucaci) „ne vedem obligaţi, în calitate de cetăţeni liberi ame ricani, să răspundem declara ţiilor publicate in sus-menţiona tul ziar, în cazul că ele nu vor fi retractate de d-1 Andrica sau de d-1 Miclău, până la apariţia ediţiei ziarului nostru din 31 octombrie, crt." Nici dl. Andrica, nici dl. Mi clău şi nici ziarul „Cleveland Fratele John Podgorean împărtăşeşte Cititorilor Impresiile Sale din Ploieşti, Sinaia şi Braşov (Continuare din numărul trecut) Povestind mai departe călă toria d-sale prin unele oraşe şi sate ale Romîniei, fratele Pod gorean ne spune despre vizita făcută în oraşul Ploieşti, numit şi „oraşul aurului negru*'. Aco lo, ne spune fratele Podgorean, se găseşte una din cele mai ma ri rafinării de petrol din lume, precum şi o fabrică pentru exe cutarea echipamentului petroli fer care lucrează şi pentru alte ţări din lume, fiind de o calitate bună. Si la Ploieşti, ne spune prie tenul, am avut ocazia să văd şi aici ca şi în celelalte oraşe ale patriei natale construirea de blocuri pentru muncitori de o rară frumuseţe. Din Ploieşti, fratele Podgo rean a pornit pe valea Praho vei unde la tot pasul a întîlnit sonde de petrol în funcţiune. Am văzut cum harnicii petroliş ti sînt angajaţi la luptă de în Romanul American Press" nu i-au cerut să răspun dă declaraţiilor făcute de dl. Miclău şi redate de dl. Andri ca. Sîntem însă siguri că citind gogomăniile lui Lucaci, cei doi domni o fi izbucnit în hohote de rîs. Căci, a cere o retractare cuiva, înseamnă că persoana că reia i se cere retractare să fi ca lomniat persoana care pretinde aşa ceva. Faptul este că nici dl. Andrica şi nici dl. Miclău n-au pomenit foaia „America" şi nici pe barosanul redactor care pretinde că are „respect pentru adevăr". Este destul să dai o privire fugară asupra foii din Cleveland, ca să-ţi dai sea ma că redactorul cu retractarea habar n-are ce-i adevărul. Dacă ar fi fost interesat în adevăr, ar fi publicat el obser vaţiile şi impresiile d-lui Mi clău. La urma urmei, dl. Miclău este privit ca un fruntaş al U iunii şi Ligii în regiunea Cleve land-ului. Dar nu-i vorba de a devăr. Ce-1 doare pe Lucaci es te că dl. Miclău a avut omenia să spună adevărul despre Ro mînia, aşa cum a văzut-o d lui. Asta nu înseamnă că dl. Miclău a devenit peste noapte socialist sau comunist. Înseam nă numai că dorind să-şi păs treze demnitatea de om, n-a mai putut, probabil, înghiţi minciunile şi calomniile ce se publică cu regularitate monoto nă în foaia redactată de unul Petru Lucaci. Mai este ceva de amintit în legătură cu avizul „faimos" al lui Lucaci. El pomeneşte că „în calitate de cetăţeni liberi ame ricani, (trebuie) să răspundem declaraţiilor publicate" în „Cleveland Press". De ce trebuie?, cînd Lucaci nici nu a fost consultat sau în trebat. De cînd trebuie, de pil dă, dl. Andrica sau dl. Miclău sau oricare altul să-i ceară voie lui Lucaci ce să scrie? Cine este el? De fapt, avizul lui Lucaci es te o insultă la adresa conduce rii Uniunii şi Ligii, la adresa membrilor care plătesc ca zia rul „America" să poată să apa ră, iar Lucaci să capete încă plată pentru balivernele lui. Ce batjocură! Ce insultă! Nu degeaba a spus bătrinul membru al Uniunii şi Ligii că-i o adevărată batjocură, cînd se permite la alde Lucaci să um ple paginile ziarului, plătit de membrii Uniunii şi Ligii, cu go gomănii ca acele reproduse din „faimosul" aviz, iscălit de „PE TRU LUCACI, Redactor şi Administrator". trecere pentru a extrage tot mai mult ţiţei pentru nevoile patriei natale. Părăsind Ploieştiul, conti nuă fratele Podgorean, am fă cut un alt popas la frumoasele staţiuni de odihnă de pe valea Prahovei, la Sinaia şi Predeal, unde oamenii muncii după un en de muncă vin acolo să se odihnească în mijlocul pădu rilor de brazi şt în aer libeT. Costul unui bilet pentru o familie care merge la o casă de odihnă este foarte mic, ne-a spus prietenul Podgorean, deo arece acolo trebuie să meargă toţi cei ce muncesc, indiferent de salariul pe care-l cîşbigă, statul asigurîndu-le condiţii mi nunate în timpul odihnei ca: găzduire, mîncare îndestulă toare şi bună, cluburi, terenuri de sport etc. După cum ştiţi, ne-a amintit fratele Podgorean, sub vechiul regim burghezo-moşieresc oa menii muncii nu puteau merge Propuneri Constructive din Două Capitale Agenţiile de presă america ne au transmis două ştiri din două capitale diferite Wash ington şi Viena —, însă aproa pe cu acelaşi scop: pace şi dezarmare. Din capitala Austriei se ra portează că contele Coudenho ve-Kalergi a propus convocarea unei conferinţe de pace a sta telor membre din N.A.T.O. şi a statelor participante la Trata tul de la Varşovia, cu scopul de a se pune capăt războiului rece. Contele Coudenhove-Kaler gi, care este preşedintele Uniu nii paneuropene, a făcut aceas tă propunere în cursul unei con ferinţe. El a demonstrat că o astfel de conferinţă „ar putea duce la o înţelegere între aceste 23 de state care grupează un sfert din omenire şi dispun de armele atomice existente pe planeta noastră". Contele Coudenhove-Kalergi a indicat că ţelurile unei astfel de conferinţe de pace ar putea să fie: încetarea războiului re ce, gârantarea coexistenţei paş nice, rezolvarea problemei ger mane şi eliminarea unui război nuclear. In capitala ţării noastre, un număr de deputaţi şi senatori (Cont. în pac. S-a) Situaţia Tragică a Familiilor Minerilor din East Kentucky SAN FRANCISCO, Cal. Ziarul ~The Dispatcher** din 4 octombrie, descrie situaţia tra gică a minerilor din East Ken tucky. Stăpînii minelor şi auto rităţile guvernamentale lucrea ză mînă-n-mînă împotriva mi nerilor şi conducătorilor lor. Situaţia este de fapt mai rea acum decum a fost cu un an în urmă, cînd ziarul nostru a publicat un raport asupra situa ţiei oribile din acea regiune. Pî nă şi Homer Bigart, corespon dentul ziarului ~New York Times" a admis acest fapt. Mi nerii şi familiile lor, care nu mără peste 10.000, se găsesc în ghearele foamei şi ale boli lor. In ciuda promisiunilor făcu te de preşedintele Kennedy, cînd a fost pe acolo in timpul campaniei electorale, pînă a cum administraţia din Wash ington n-a făcut nimic, dar se găsesc bani pentru a cheltui zil nic I milion şi jumătate de do la odihnă din cauză că toate a ceste localităţi balneo-climate rice erau pentru bogătani. Din aceste locuri, ne spune, am mers mai departe şi am ajuns în unul din cele mai mari ora şe industriale din Romînia Braşovul. In Braşov se fabrică trac toare, autobuse şi alte produse industriale. Tractoarele care se produc în Braşov sînt şi pentru agricultura Romîniei şi tot o dată pentru export în diferite ţări ale lumii. Acolo se produc şi autocamioane necesare pen tru transporturile interne şi ex terne. Calitatea lor, după spu sele persoanelor cu care am vorbit, se poate compara cu acelea din ţările care au tradi ţie în fabricarea autocamioane lor. Privind ţara natală acum şi amintindu-ţi cît de înapoiată a fost din punct de vedere agricol şi industrial, ne apune fratele (Vezi Podgorean, pag. 3-a) Vocea Avangărzii Democrate Romîne Americane In poză vedem oficianţi americani şi sovietici, în ajunul discuţiilor şi târguielilor privitoare la comanda de surplus de grîu american în valoare de 250 de milioane de dolari plasată de guvernul sovie tic, din cauza secetei din Uniunea Sovietică, care a cauzat pagube recoltei din anul curent. Conform rapoartelor, tîrguiala va fi cam aspră în legătură cu costul excesiv al transportului în vapoarele de marfă americane. De la stingă la dreapta vedem pe subsecretarul de stat George Ball, ambasadorul Anatoly Dobrynin al U. R. 8. S. în S. U. A., ministrul adjunct sovietic al comerţului ex tern, Sergei Borisov, secretarul (ministrul > agricutturui al S.U.A., Orville Freeman şi secretarul de co merţ, Luther Hodges. Treizeci de Ani de Servicii Amercanilor de Naştere Străină Duminică în 3 noiembrie. Comitetul american pentru pro tecţia celora de naştere străină îşi va celebra a 30-a aniversare printr-un concert al naţionalită ţilor în Town Hall din oraşul i New York, unde este sediul na lari pentru a menţine la putere un. guvern terorist din Viet namul de Sud şi un război la mii de mile distanţă în dauna noastră şi a poporului vietna mez. James Herman, preşedintele sindicatului local nr. 34 al u niunii ~ International Long shoremen’s and Warehouse men's Union", trimis să cerce teze situaţia, a arătat în orga nul oficial al uniunii ILWU, că minerii din East Kentucky şi familiile lor se pregătesc să or ganizeze un marş de o mie de persoane asupra Washingtonu lui, ca să ceară administraţiei guvernului să se ţină de pro misiunile făcute de preşedin tele Kennedy. In curînd va avea loc un pro ces de şantaj. în care stăpînii minelor, laolaltă cu autorităţile din loc, au acuzat 6 persoane, inclusiv pe Berman Gibson, li derul minerilor, de conspiraţie de a arunca în aer un pod. Cei 6 sînt liberi pe cauţiune, mulţu mită ajutorului dat de uniunea ILWU şi altor sindicate şi orga nizaţii ale poporului. Herman critică conducerea naţională prezentă a Uniunii minerilor, care n-a pus umărul ca să vină în ajuto rul minerilor din East Kentu cky. Situaţia a ajuns la aşa o stare, încît 8 sindicate din Wes tern Pennsylvania au luat iniţia tiva să insiste ca conduce (Cont. în pag. 4-a) QUlfOr Tt.* \ . MIXICO V:: 1- / /TANARUS * IA JAMAICA VAPORCL de marfă american ,J. Louis", transported minereu de bauxită din Jamaica spre Texas s-a găsit în mijlocul unui atac în regiunea Caraibilor. între o bandă de contrarevoluţionari cubani case au încercat să efectuese o raţie asupra Cubei si forţele de apă rare ale Cubei. Timp de o oră. vaporul american a fost supus atacului. r " WB ~ mm ţronal al comitetului. Contribuţiile acestei organi zaţii de-a lungul celor 30 de ani pe cale obştească, apărarea americanilor de naştere străină, cetăţeni şi necetâţeni, împotri va persecuţiilor la care au fost supuşi, nu pentru că au comis vreo crimă, ci pentru că şi-au înţeles datoria lor obştească, cit şi ca oameni ai muncii, au fost apreciate de cei mai dis tinşi bărbaţi de stat, oameni ai culturii, îrvalţi prelaţi ai ţării, inclusiv de un număr de preşe dinţi ai ţării, printre care men ţionăm pe decedatul preşedinte Franklin D. Roosevelt şi pe ră posata sa soţie. Comiteul american pentru protecţia celora de naştere stă rină, fără fanfară, a ajutat ne cetăţenilor să înţeleagă carac terul acestei ţări, tradiţiile sale şi să pregătească sute şi mii de necetăţeni să devină _ cetăţeni conştienţi ai patriei lor adopti ve. Cînd sute de mii şi milioane de muncitori veniţi din diferi te ţări, mai ales din Europa, au fost în fruntea luptelor pentru organizarea muncitorilor neor ganizaţi, duşmanii mişcării sin dicale au recurs la atacuri sa mavolnice tocmai împotriva a cestor militanţi, care şi-au în ţeles rostul în societate şi au voit să-şi facă partea lor în interesul oamenilor muncii şi în interesul naţiunii. Prin diferite legi antiamericane, s-a încercat să se astupe gura acestor devo taţi americani, după cum mul ţi din ei, în ciuda contribuţii lor lor imense, au fost loviţi cu deportarea, încarcerarea şi cite alte forme de persecuţii. In perioada mccarthystă, prin legea Walter-McCarran şi alte legi antiamericane, soarta oamenilor conştienţi de răspun derea lor ca muncitori, ca lup tători pentru drepturile civile, pentru pace, pentru revendicări (Cont. în pair. 4-a) ■»» Răspîndiţi Ziarul Românul American"; Faceţi Abonaţi Noi! GDI A Făcut Un Profit Fenomenal în Anul 1962 General Motors, care a făcut profituri mai mari anul trecut decît oricare altă companie în istoria lumii, ar fi putut reduce preţurile la automobile, ca mioane şi alte produse, ar fi putut spori salariile muncitori lor şi tot ar fi făcut un profit substanţial. Cele de mai sus au fost ex primate de Leonard Wood cock. un vicepreşedinte al sin dicatului naţional UAW-AFL CIO, la conferinţa specială a Mişcarea Sindicală din Statul Illinois Hotărîtă Să Lupte Pentru Săptămîna de Lucru de 35 de Ore CHIGAGO, 111. Două probleme principale preocupă pe sindicaliştii din ţara noas tră: drepturile civile şi şomajul. Recent a avut loc in centrul a cesta industrial al ţării al şase lea congres anual al organiza ţiei sindicale ~Illinois State Fe deration of Labor & CIO“. Afară de problema drepturi lor civile pentru populaţia de culoare şi rolul muncitorimii în această luptă, congresul a dis cutat o bună parte din timp despre şomaj şi căile pentru alevierea acestei boli cronice e conomice. Reuben G. Soderstrom, pre şedintele mişcării centrale AFL-CIO a statului Illinois, a pus emfază pe necesitatea de a reduce săptămîna de lucru la 35 de ore, nu într-o singură Sosesc Mereu Ajutoare în Cuba Ziarul nostru s-a opus de la început blocadei impusă de ad ministraţia prezentă împotriva poporului cuban. Am avut o cazia să arătăm că această ac ţiune Constituie o violare a dreptului internaţional, o tota lă lipsă de umanitate şi e contra spiritului unei politici de bună vecinătate. Că nu-i place preşedintelui Kennedy de guvernul cuban, este una, dar a impune o bloca dă economică împotriva unui popor, pentru că nu-i place de guvernul ales de acel popor sau pentru că nu-i pe placul mono polurilor americane care au stors înainte profituri uriaşe din exploatarea poporului cuban şi a bogăţiilor sale naturale, este un act lipsit de elementarele principii umane. Acum, cind poporul cuban a (Cant. in pag. S-n) Exemplarul 15 Cents Pe Marginea Vorbirii Preşedintelui Tito la Adunarea Generală a N.U. IN VORBIREA SA din 22 octombrie, preşedintele Tito a dat * o atenţie deosebită problemelor economice care afectea ză atît ţările în curs de dezvoltare, cfc şi ţările înaintate, în ca drul concepţiei de coexistenţă paşnică. Realizarea egalităţii economice şi obţinerea de condiţii, fără piedici, pentru progresul tuturor ţărilor şi popoarelor, a spus Tito, constituie baza materială de coexistenţă şi substanţa ei economică şi socială *, adăugind că „Este de cea mai mare importanţă ca, urmărind politica de dezvoltare economică în lume, să se elimine rămăşiţele războiului rece din sfera econo mică, care apar sub formă de embargo sau alte măsuri discri minatorii* Observaţiile preşedintelui lugoslaviei sint cu atit mai im portante cu cit ne dăm seama că reprezintă punctul de vedere al ţărilor nealiniate. De fapt, dacă urmărim discursurile de pe tribuna celei de-a 18-a sesiuni a Adunării Generale a ţiei Naţiunilor Unite şi dezbaterile care iau loc în Comiteţăl nr. 2 (pentru probleme economice şi financiare) al A<ţ\/nării Generale, ne dăm seama că problemele economice internaţio nale preocupă de aproape delegaţiile sesiunii prezente. * * ¥ Interesul deosebit economic al acestei sesiuni porneşte din * faptul că se fac pregătiri în vederea Conferinţei Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare, care urmează să ia loc in piimăvara anului 1964. Propunerea delegaţiei ghaneze, care corespunde de alt fel cu sentimentul majorităţii delegaţiilor, privitoare la obiecti vul viitoarei conferinţe, merită a fi subliniată. Conform acestei propuneri, conferinţa din primăvara anu lui viitor trebuie ~sâ rezolve problemele care au frînat expan siunea colaborării comerciale şi economice internaţionale**. De fapt, dezvoltarea comerţului internaţional fără piedici, care sa contribuie la lărgirea legăturilor economice mondiale, este pia tra fundamentală a Conferinţei Naţiunilor Unite pentru co merţ şi dezvoltare. Reprezentanţii ţărilor în curs de dezvoltare apasă mereu asupra necesităţii de a face pregătiri concrete înaintea confe (Cont. în pa*. 2-a) Regiunii I -A. Woodcock, care este şi di rectorul naţional al Departa mentului GM al uniunii, a spus că compania General Motors îşi fixează un profit net de 20 de procente, după • plătirea taxelor şi pe producţie anuală de 180 de zile de lucru. Profitul companiei General Motors In 1962, înaintea plăti rii taxelor, a fost de 2 miliarde 934 milioane de dolari, o spo rire de 66 procente faţă de industrie sau într-un singur stat, ci peste toată ţara. Conducătorul sindical, răs punzînd preşedintelui Kenne dy care favorizează reducerea săptămînii de lucru, dar pe la anul 2.000, a repetat de cîte va ori că centrala AFL-CIO es te absolut hotărîtă să ducă lupta înainte, pînă ce legea de 35 de ore va fi aplicată pe sca ră universală, adică peste toa tă întinderea ţării. Preotul Ralph D. Aberna thy, unul din cei mai de sea mă conducători ai populaţiei de culoare în luptele eroice şi dir ze ce se duc în statele sudice pentru integrare şi împotriva discriminării rasiale, a arătat în vorbirea lui, că aceia care sînt contra negrilor sînt şi con tra evreilor (antisemiţi), con tra altor gTupuri minoritare şi împotriva muncitorimii. Primit cu ovaţii de mulţimea adunată, preotul Abernathy a subliniat că lupta în care este angajată populaţia de culoare este asemănătoare luptei dusă de oamenii muncii. Aceia care cred că trăiesc mai bine pentru că culoarea pielii lor es te mai albă, se înşală amar. Noi trebuie să trăim laolaltă, Cum A Cîştigat Generalul Park Corespondentul agenţiei Asso ciated Press anunţă că. pregătîn du-se pentru alegerile din 15 oc tombrie. autorităţile sud-coreene au arestat in ultimele zile mai bine de 270 persoane. învinuite de „încălcarea legilor electorale”. Printre persoanele arestate se af lă lideri ai partidelor de opoziţie candidaţi la alegeri şi alţi politi cieni. printre care unii foştii membri în Adunarea naţională sud-coreeană. Ouvernul, relatează acelaşi corespondent, a instituit severe măsuri restrictive pentru a împiedica liderii opoziţiei să des făşoare lupta în alegeri. In mediul rural, autorităţile au instituit o atmosferă de adevărată teroare. anul precedent, a spus Wood cock. La conferinţă au participat 102 delegaţi. Bard Young, co directorul Regiunii 1-A, a de nunţat orientarea companiei în ce priveşte impunerea orelor suplimentare, cînd zeci de mii de muncitori sînt fără lucru. Young a indicat că uniunea ar trebui să facă ca orele supli mentare să coste compania atit de scump, încit GM să fie silită să angajeze noi muncitori. fie că BÎntem în Alabama, în Chicago sau New York. Dacă nu vom trăi laolaltă, vom pie ri. „Ce afectează pe unii, afec tează pe ceilalţi *, a spus con ducătorul negru. Deputatul de stat Corneal Davis din Chicago, unul din puţinii legislatori de culoare în legislatura statului Illinois, a fost introdus la cuvînt de pre şedintele Soderstrom, ca „un legislator curajos şi militant pentru cauza muncitorimii şi a umanităţii**. „Negrii a spus deputatul Davis au nevoie de mişcarea sindicală şi mişcarea sindicală are nevoie de negrii. Vă chem să vă încadraţi în revoluţia noastră şi să folosiţi resursele voastre ca să ajutaţi pe tinerii noştri să se pregătească ca să-şi poată ocupa locul în noua o rînduire industrială care se naş te. Noi sîntem fraţi in lupta pentru o adevărată Americă şi pentru drepturi egale pentru to ţi cetăţenii ţării”. Certuri din Cauza Ouălor BRUXELLES. Belgia.— Conflictele şi contradicţiile din tre statele membre în Piaţa comună şi Statele Unite conti nuă să se ascută. De data asta este vorba de importul de oua din Statele Unite. Piaţa comună a hotărît să spo rească tarifele vamale la impor tul de ouă din Statele Unite. Această hotărire, a explicat un purtător de cuvînt al Pieţei co mune, a fost necesară din cau za concurenţei întimpinată de exportatorii de ouă din Germa nia apuseană. Franţa. Italia şi ţările Beneluxului pe pieţele lor, din partea producătorilor americani.